Dr. Mihail: Salutare, dragi părinți și viitori părinți! Sunt doctor Mihail și vă spun bun venit la un nou episod din „Boabe de Cunoaștere”, podcastul dedicat sănătății copiilor noștri. Dacă aveți în plan să aduceți un copil pe lume, dacă așteptați cu emoție venirea unui bebeluș sau dacă sunteți deja părinți cu copii până în 10-12-13 ani, acest podcast este special pentru voi. Astăzi, ne propunem să discutăm despre cele mai frecvente afecțiuni pe care le pot dezvolta copiii, oferindu-vă un manual de lucru practic pentru a naviga prin aceste momente uneori stresante.
Cu siguranță, ne-am confruntat cu toții cu spaima când copilul face febră și începem să ne întrebăm ce să facem, ce să-i dăm și când să mergem la doctor. Sau când are nasul înfundat, când tușește și ne grăbim să-i dăm un sirop de tuse. Dar oare știm ce să-i dăm exact? Sau când copilul are diaree, cât așteptăm acasă înainte de a merge la spital? Poate așteptăm prea mult și îi facem rău? Vom discuta despre vărsături, erupții pe piele de cauză alergică sau virală, dureri de ureche și chiar despre ce facem când copilul cade și se lovește la cap.
Obiectivul meu este ca acest podcast să devină un instrument util, un manual de referință la care să vă întoarceți ori de câte ori vă confruntați cu astfel de situații. Puteți să-l ascultați integral pentru a fi informați de la început sau să-l salvați și să reveniți la secțiunea relevantă atunci când aveți nevoie. Pentru a vă facilita accesul la informație, în descrierea acestui podcast pe YouTube veți găsi un sistem de time stamps, astfel încât să puteți naviga direct la subiectul care vă interesează. De exemplu, dacă dați click pe „tuse”, veți fi direcționați exact la momentul din video unde discutăm despre tuse.
Prezentarea Invitatului: Dr. Ilinca Tranulis
Dr. Mihail: Iar acum, am deosebita plăcere să vă prezint invitatul meu de astăzi, pe nimeni alta decât doctor Ilinca Tranulis! Ilinca, bine ai revenit! Probabil o cunoașteți deja din podcastul precedent, unde am discutat despre alăptare – un episod esențial pentru orice viitor părinte, deoarece vă oferă informații vitale pentru a vă crește șansele de a alăpta cu succes, un aspect mult mai important decât s-ar putea crede. Eu personal am fost șocat când am auzit cât de multe beneficii aduce alăptarea.
Ilinca este medic specialist în pediatrie, consultant în lactație și, nu în ultimul rând, mamă a trei copii. De peste 15 ani, Ilinca se dedică susținerii creșterii sănătoase a copiilor. Ilinca, bine te-am găsit din nou și îți mulțumesc că ai acceptat să discutăm despre toate aceste teme importante astăzi.
Dr. Ilinca Tranulis: Bine te-am găsit, Mihail! Mulțumesc mult pentru invitație.
Recomandare Carte: Primele 1000 de Zile
Dr. Mihail: Înainte de a începe discuția despre primul subiect, febra, vreau să te felicit pentru această carte minunată: „Primele 1000 de zile”. Mulțumesc mult că mi-ai trimis-o! Este practic primul volum dintr-o serie dedicată primelor 1000 de zile din viața unui copil. Din nou, pentru cei care ne urmăresc și așteaptă un copil, cred că este o achiziție excelentă, o investiție foarte bună. Cartea este plină de animații interesante. Cine a realizat aceste animații?
Dr. Ilinca Tranulis: Am avut un ilustrator special și foarte talentat. Am vrut să dăm o notă de relaxare și veselie. Nu am pus acele imagini idilice cu bebeluși la sân și gravide liniștite. Am încercat să facem puțin haz de necaz prin aceste ilustrații și să normalizăm și aspectele mai puțin plăcute ale sarcinii și ale primelor luni cu bebelușul.
Dr. Mihail: Exact! Și o burtă care ne deranjează din când în când…
Dr. Ilinca Tranulis: Și pofte ciudate…
Dr. Mihail: Da! Și acesta este primul volum, din câte înțeleg. L-am răsfoit și văd că acoperă informații legate de primele 270 de zile, adică prima zi de sarcină, pregătirea pentru întâmpinarea copilului acasă – tot ce trebuie să faci, primele obiecte necesare, hrana, primele hăinuțe de care ai nevoie pentru bebeluși, scutecele, salteaua de activități, nașterea, timpul petrecut în maternitate și primele zile acasă. Deci, acesta este primul volum pe care vi-l recomand cu căldură. Când se lansează următoarele?
Dr. Ilinca Tranulis: Bună întrebare! Sperăm cât mai repede, mai repede decât crește un copil!
Dr. Mihail: Așa sper și eu, pentru că sunt deja părinți pe care i-am cunoscut cu bebeluși mici și mă întreabă mereu când apare următorul volum.
Febra și Rolul Ei
Dr. Mihail: Bun, hai să începem direct cu febra, pentru că probabil este cea mai des întâlnită afecțiune pe care o vom întâmpina la nou-născut și la copilul mic. Nu-i așa? El iese dintr-un mediu steril și va fi expus la o mulțime de microorganisme, unele benefice, dar altele și patogene. Atunci, ca răspuns, va dezvolta această febră. Ce trebuie să știm despre febră când copilul face febră?
Dr. Ilinca Tranulis: Febra este un mecanism de apărare al organismului, o reacție normală la un virus sau o bacterie care vine și resetează termostatul pe care îl avem noi în cap. Noi avem un termostat care spune că temperatura corpului nostru trebuie să fie undeva la 36 cu ceva, depinde de fiecare. Vine acest virus sau bacterie, resetează termostatul și spune: „Nu, corpul ăsta trebuie să facă 39 de grade!” Și atunci, corpul se supune și încearcă să facă 39 de grade. De aceea, se răcesc mâinile și picioarele, începe să ne fie frig, poate chiar avem frison, adică tremurăm ca să facem contracții musculare care produc căldură. Această căldură ajunge în centrul corpului, unde termostatul spune: „Ok, s-a îndeplinit acest lucru.”
Dar se mai întâmplă un lucru când facem febră: se activează sistemul imunitar. Tot felul de celule încep să fie mult mai active și să împiedice înmulțirea germenilor. Deci, este un mecanism de apărare care, pe de o parte, este benefic. Adică, este cazul să ne gândim la el ca la ceva ce poate chiar să-i facă bine copilului.
Dr. Mihail: Corect. Exact. El face bine, doar că uneori febra vine și cu senzații neplăcute: poate să ne doară capul, să ne doară mușchii, să ne doară oasele, să avem o stare generală proastă. Copiii sunt mai moleșiți, nu sunt în apele lor. Când e liniște în casă, ceva se întâmplă, ceva e neregulă. Cel mai probabil, copilul este bolnăvior. Dacă sunt niște simptome tolerabile sau dacă avem un copil care are febră 40, dar țopăie, îi lăsăm în pace sau intervenim cu un antitermic?
Tratamentul Febrei la Copii
Dr. Ilinca Tranulis: Nu pentru febră, ci pentru aceste neplăceri pe care le aduce febra. Febra în sine nu face niciun rău. O putem lăsa să-și facă traiectul ei, iar pe măsură ce copilul crește, este cum ai zis și tu, negociem cu el: dacă are nevoie să-l ajutăm să se simtă puțin mai bine sau este suficient să-l lăsăm liniștit, să-l lăsăm, nu știu, să se uite la un film, să bea un ceai cald, să citim o carte împreună. S-ar putea să fie suficient pentru el.
Asta este foarte important de menționat. De fapt, asta este valabil și la adulți. Avem impresia că atunci când avem febră și dăm un antitermic, avem impresia greșită că de fapt noi tratăm boala respectivă. Ce facem este doar să mascăm răspunsul imun pe care organismul nostru îl dă. Și la adulți, cel puțin, s-a demonstrat că atunci când tratezi febra, vindecarea este un pic mai lungă.
Dr. Mihail: Cel mai probabil așa este și la copii, că funcționează cu aceleași mecanisme. Mie, cumva, din practică, mi se pare chiar mai mult, mai vizibil la copii. Dacă îi lași o zi, două cu febră mai mare, cel mai probabil a treia zi sunt deja bine. Dacă tot timpul dai antitermice, se prelungește puțin afecțiunea.
Copiii încep să vorbească mai târziu și, în special în ziua de astăzi, unii copii vorbesc, nu știu, la trei ani, la patru ani, și se consideră, înțeleg, o întârziere cumva acceptată în zilele noastre, poate din cauza ecranelor, poate din alte cauze pe care încă nu le cunoaștem. În cazul unui copil care nu vorbește și nu poate să zică „mami, tati, mă doare capul, mă dor oasele”, cum îți dai seama că el suferă din cauza febrei? Cum îți dai seama, cum faci diferența între un copil care are, să zicem, un 38 și e ok cu asta și un copil care are un 38 și suferă din cauza asta și merită să intervii ca să-i calmezi suferința?
Cum Identificăm Febra la Copii
Dr. Ilinca Tranulis: Ne dăm seama că un copil are febră întâi din comportament. Rar se întâmplă să punem mâna pe el și să ni se pară mai cald și atunci să punem un termometru. Îl vedem agitat, supărat, mârâit. Nimic nu-i convine. Nu vrea să mănânce, nu vrea să doarmă, e tot timpul agățat de noi, vrea în brațe, mârâie, este foarte, foarte nemulțumit. Și sunt niște manifestări care durează ceva mai mult timp. Nu e vorba doar de 10 minute și știm că urmează ora de somn și o să se liniștească. Cumva, fiind atât de supărat, îl luăm în brațe și când îl luăm în brațe, cel mai probabil ne prindem că este cald. Dacă ne uităm la fața lui, îl vedem că este roșu, poate și puțin transpirat. Și atunci, obligatoriu punem un termometru și o să observăm că are o temperatură peste 38. De la 38 înseamnă febră, în orice variantă am măsura-o.
Și atunci putem să luăm niște prime măsuri: mai scoatem din hainele de pe el, răcim mai mult aerul în cameră. Nu știu, este vară și sunt 30 de grade în cameră, dăm drumul la aerul condiționat, îi dăm să bea lichide. Și mai așteptăm puțin, vedem ce se mai întâmplă, vedem că își revine cât de cât, îl lăsăm în pace sau poate adoarme. Îl lăsăm să doarmă.
Dr. Mihail: Și ai spus că facem mai rece în cameră. Da, ca schimbul de temperatură să se facă mai facil. Dacă e cald, dacă e cald în cameră, răcim aerul. Nu contribuim și noi suplimentar cu căldură. Acum, când vorbim, vorbim de niște copii mai măricei, peste șase luni. Dacă vorbim de un sugar 0-3 luni, un nou-născut sau un sugar până în trei luni…
Febra la Sugari 0-6 Luni
Dr. Ilinca Tranulis: Acesta trebuie consultat. O infecție la vârsta asta poate să evolueze extrem, extrem de rapid. Nu stăm cu un copil cu febră. Îi putem da un antitermic acasă dacă ne descurcăm să facem asta singuri și mergem să fie consultat. Este vorba de un sugar mai măricel, între trei și șase luni, și el ar trebui consultat. Poate nu dăm buzna la camera de gardă, dar vorbim cu pediatrul, cu medicul de familie, și a doua zi ar trebui să-l vadă cineva.
La fel, cu cât sunt mai mici, riscul să evolueze spre o boală mai gravă este mai mare. Părinții, cel mai probabil la început, au mai multe emoții, nu știu să gestioneze aceste episoade de febră și e mai bine să fie sub supraveghere medicală. Dar dacă vorbim de un copil de peste șase luni care e sănătos în general, adică nu are o boală cronică, putem să stăm și să așteptăm.
Prima Febră a Copilului
Dr. Mihail: Primul lucru pe care îl fac părinții adesea este să fugă direct la camera de gardă. Și eu primesc mesajele astea: „Mă duc la camera de gardă, a făcut prima febră la…” Deci, la prima febră nu mergem la camera de gardă?
Dr. Ilinca Tranulis: Nu mergem, pentru că cel mai probabil medicul nu va putea să-i ajute foarte mult. Da, va putea să-i ghideze în privința febrei, ce antitermice, când, cum să le administreze, dar nu le va putea spune nimic despre restul bolii, pentru că s-ar putea ca manifestările să nu fi apărut. Adică, va fi verificată burtica, va fi verificat gâtul, dar s-ar putea să nu fie încă niciun alt semn și să ridicăm din umeri să spunem: „Nu știm ce urmează. Poate să urmeze o enterocolită, poate să urmeze o viroză eruptivă. Momentan este doar febră și atât.”
Dr. Mihail: Ok. Deci, la prima febră nu fugi la spital. Cred că e bine inclusiv pentru psihicul și calmul părinților, totuși, să aibă un medic pediatru sau medic de familie cu competență în pediatrie cu care să vorbească, nu? Să dea un mesaj, să zică: „Hei, a făcut febră.” În special când e vorba de un copil mic, peste șase ani, peste șase luni. Sub șase luni, probabil că e bine să te duci direct la medic. Cum ai spus, totuși, într-adevăr, prima febră poate să fie o răceală, o viroză. Pot fi și alte infecții. Când îți dai seama totuși că e cazul să mergi la medic, să mergi la spital, să mergi la o cameră de gardă de pediatrie? După cât timp și la ce, nu știu, la ce pattern al febrei, la ce evoluție?
Dr. Ilinca Tranulis: În felul următor: de obicei, febra crește la o anumită valoare, de obicei mare, în primele două zile. Poate să fie 39, 40. Ea și scade singură, iar mai crește, iar mai scade, indiferent că intervenim sau nu cu antitermice. Și primele două zile sunt grele. Nu se doarme bine, nu mănâncă, are stare proastă, este supărat cam în permanență. De cele mai multe ori, ți-am zis, mai există și excepții de copii care țopăie cu febră 40. În a treia zi ar trebui deja să vedem îmbunătățiri, să vedem că episoadele de febră sunt mai rare, că valoarea febrei este ceva mai mică și că starea copilului e mai bună. Dacă se întâmplă lucrul ăsta, cel mai probabil este o viroză și putem să stăm liniștiți acasă, ținând poate legătura măcar la primul astfel de episod cu un medic.
Febra Mare Care Nu Scade
Dr. Ilinca Tranulis: Dacă copilul are o febră mare cu stare proastă, îi dăm antitermice, dar nu reușim să i-o scădem și starea lui rămâne una proastă sau repetă foarte des episoadele astea de febră mare și nici nu mai putem să-i administrăm antitermice că i-am tot dat și nu vrem să facem o supradoză. Sau dacă, și atunci când am dat antitermic și a scăzut febra, starea este foarte proastă din nou, este motiv de mers la medic. Sau, că n-am terminat propoziția inițială, dacă în a treia zi tot e febră mare, poate și ăsta este motiv de mers la medic. Deci, ziua trei, febra mare persistă așa, crește la loc repede după ce i-ai dat antitermic, nu răspunde la antitermic, sunt semne care ne trimit la medic.
Da, la fel, cu cât copilul avansează în vârstă, prindem ceva mai mult curaj, putem să stăm și a treia zi acasă, poate și a patra. Unele viroze, uite, gripa de exemplu, poate să dea cinci zile de febră. Știm că toată grădinița are gripă, știm că cel mai probabil și copilul nostru. Sau poate chiar am făcut un test de gripă și știm că are gripă. Ok, rezistăm și la cinci zile de febră, dar stăm cu ochii pe starea generală. Copiii ne transmit mult prin starea asta generală a lor. Dacă ei, între episoadele de febră, se simt bine, încep să mănânce puțin, se joacă, sunt mai veseli, este ok, putem să mai așteptăm. Dar dacă este tot timpul în neregulă copilul sau, din contra, apar alte simptome care necesită supraveghere, ce nu mai respiră bine? Nu că e nasul înfundat, ci pur și simplu are o respirație foarte deasă, dificilă, sau varsă fără oprire, sau are foarte multe scaune diareice, sau a apărut o erupție pe piele și nu știm ce e. Da, și astea sunt motive. Dar dacă febra e însoțită doar de un nas înfundat, un nas care curge, poate niște tuse, putem să temporizăm.
Cu cât am mai multe viroze la activ, cu atât capăt mai multă încredere în corpul meu și în capacitatea lui de a se vindeca. La prima viroză este panică, poate și la a doua viroză de alt tip. Dacă prima a fost o răceală și a doua e ceva digestiv, atunci e puțină panică. Dar la al doilea episod asemănător, deja știu să gestionez mult mai bine și capăt încredere și în capacitatea lor de a se ocupa de boala respectivă, dar și în capacitatea copilului de a lupta cu boala. Mie asta mi se pare extrem de important. Avem senzația ca părinți că trebuie noi să facem, să-l facem bine. Nu, în majoritatea cazurilor, copilul se va face bine singur. El este, dacă e un copil sănătos, fără deficite imune, fără boli cronice, cum am spus mai la început.
Corpul se Vindecă Singur
Dr. Ilinca Tranulis: Dacă avem un copil care merge în colectivitate, ne vom aștepta să se îmbolnăvească. Este normal. Așa trebuie să ne obișnuim cu gândul ăsta și trebuie să-i transmitem și lui că e capabil să se facă bine și să-i oferim această încredere. „Știu, te doare capul. Da, așa este în viroză. Când te doare tare, spunem și o să-ți dau un sirop să te simți mai bine. Dar dacă uite, îți fac un ceai, ne citim o cărticică, dacă ești ok așa, mai așteptăm.” Eu am testat asta cu copiii mei și cu fi-miu ăsta mic. Aveam singurele antitermice în momentul respectiv erau niște pastiluțe care nu-i plăceau la gust. Și i-am zis, îmi zicea că-l doare capul tare. Și zic: „Uite, pot să-ți dau pastila asta, dar e aia care nu-ți place la gust. O vrei sau nu?” „Nu mai stau.” A mai stat puțin, a adormit și când s-a trezit se simțea mult mai bine. Bun, era un copil mare cu care puteam să comunic. Când e vorba de unii mici, ne prindem din starea lor generală. Un copil care nu se mai joacă, este ceva în neregulă cu el și atunci încercăm să-i îmbunătățim aceste manifestări. Dar din nou…
Dr. Mihail: …nasul intră și copilul în panică pentru că simte că e ceva în neregulă. Cumva, asta așa e. Și cumva, părinții e normal să intre în panică pentru că nu cunosc situația. Și cum ai zis tu, la prima febră într-adevăr te sperii, e normal să te sperii. Dar uite că dacă te informezi și dacă auzi același lucru poate din mai multe surse, poate te convingi singur să fii mai calm și să observi capacitatea copilului tău de a se vindeca din cele mai multe, să zic, viroze care duc la febră. Acuma, întrebare: la ce temperatură totuși recomanzi tu, de exemplu, să tratăm febra? Pentru că sunt medici care spun: „Hai să așteptăm până la 38, dacă e peste 38 o tratăm.” Sunt medici care zic: „Hai că pe la 39 intervenim.” Ce recomanzi tu? Adică, la ce temperatură recomanzi tu să intervii dacă ne bazăm doar pe valoarea de pe termometru?
Temperatura Care Reprezintă Pericol
Dr. Ilinca Tranulis: Nu am această valoare. Ok, am doar indiciile date de copil și de starea lui generală. Din nou, are febră 41 și stare bună, nu am niciun stres eu. Ok, părinții s-ar putea să nu fie la fel de relaxați, dar eu încerc să-i țin cât mai mult fără să dea antitermic atunci când starea este bună. Este doar o valoare, o cifră pe termometru. Ca să nu mai zic că măsurătorile pot să varieze de la un termometru la altul enorm.
Dr. Mihail: Asta e, asta e următoarea întrebare. Cum măsori febra? Cu ce o măsori? Revenim imediat, dar chiar vreau să spun asta. Știm că undeva pe la 42 de grade încep să fie afectate celulele. Febra de 42 cred că am auzit-o o dată și nu pot să bag mâna în foc că a fost de adevăratele. Ce știm de fapt este că supraîncălzirea la peste 42 de grade începe să dăuneze corpului. I-ai lăsat un copil în mașină vara cu geamurile închise, se supraîncălzește și asta va duce la deces în câteva minute. Corpul nostru este atât de deștept încât știe să nu urce temperatura la valori care îi fac rău singur. Deci, un virus sau o bacterie nu va duce niciodată temperatura la aceste valori.
Dr. Mihail: Asta e foarte bine punctat pentru că de cred că de asta le e frică majoritatea majorității părinților, zic: „Stai un pic, dacă am măsurat-o și e 40 cu 7 sau 41, hai să tratăm repede pentru că poate să ajungă la 42 și atunci nu e bine.”
Dr. Ilinca Tranulis: Nu, cel mai probabil nu va ajunge. Mai am câteva indicii pentru părinți. Da, am un copil cu 38 cu 7, dar îl simt care are mâini reci, zice că este frig, mă aștept să mai crească, mi-e frică tare. Ok, pot să-i dau un antitermic sau chiar are frison și are disconfort, dar un antitermic care coboară setarea termostatului cumva, ca să reușească mai repede corpul să ajungă la acea temperatură ca să înceapă să se încălzească și să se simtă bine. Am un copil care deja e transpirat, roșu, vedem că a început să piardă căldura, înseamnă că aia e temperatura maximă și cel mai probabil nu va mai urca. Deci, pot să stau ceva mai liniștit dacă temperatura s-a oprit. Este ok, cel mai probabil se va duce în jos, nu o să mai urce din acel moment. Și atunci, din nou, un mod prin care pot doar să urmăresc și mă ajută foarte mult asta și încep să înțeleg lucruri despre cum funcționează copilul meu, pentru că nu toți funcționăm la fel. Și asta îi împuternicește foarte mult pe părinți care învață să știe cam la ce să se aștepte la copilul lor. Sunt copii care de obicei fac doar 38 cu 2, cu 3 și nu urcă niciodată mai mult, dar la 38 cu 2 au o stare îngrozitor de proastă. E ok, îi dau antitermic atunci. Sunt alții care fac 40 și nu au niciun fel de problemă. Deci, e bine să știm lucrurile astea despre copilul nostru. Bineînțeles că poate să vină un alt virus sau o altă bacterie care să schimbe puțin comportamentul ăsta, dar începem să ne prindem mai ușor dacă suntem atenți.
Cum Măsurăm Temperatura
Dr. Mihail: Cum mă măsor? Pentru că există termometrul din acesta de la distanță, există termometrul care se pune sub axilă, există termometrul intrarectal. Cum măsurăm temperatura? Dacă mai aveți vreunul, vreun termometru cu mercur în casă, e momentul să-l punem la muzeu undeva. Mercurul este toxic dacă acel termometru se sparge, drept care mai bine să nu ne atingem de el.
Dr. Ilinca Tranulis: Eu recomand termometrele electronice cu cap flexibil la copii micuți, sugari, copii de unu, doi ani, care mai stau cât de cât. Măsor intrarectal, este cel mai rapid și mai eficient, îmi măsoară o temperatură centrală, cea mai apropiată de valoarea maximă din corp. Noi nu avem peste tot în corp aceeași temperatură. La un copil mai măricel sau un copil și de un an, dar care stă cât de cât, măsor la axilă. Dar cel mai probabil, atunci când face bip termometrul, temperatura n-a ajuns la valoarea maximă. Îl mai las și urmăresc pe ecran să se oprească din crescut. Și asta poate să mai însemne vreo două, trei minute în plus.
Dr. Mihail: Deci, chiar și după ce a făcut bip? Da, cred că trebuie. De multe ori se, la unele se oprește măsurătoarea după ce a făcut bip. Așa înseamnă că trebuie să-l opresc și să-l mai repornesc ținându-l tot acolo în același loc?
Dr. Ilinca Tranulis: Nu. Uite, n-am observat asta. Eu îl las în axilă și el se oprește la un moment dat din crescut. Ok. Termometrele astea de frunte, de ureche, de orice altceva, eu n-am găsit încă unul pe care să mă pot baza. Variază foarte mult temperaturile. Mulți părinți le achiziționează, poate să le folosească la modul: am măsurat acum în axilă cu unul electronic de axilă, am măsurat și la frunte, i-am dat un antitermic și nu mai vreau să, că nu stă copilul de fiecare dată să iau temperatura câte trei minute. Reverificări și poate îmi dă niște indicii că a scăzut puțin. Cam asta este maximum pe care îl recomand eu de temperatură măsurată. Sunt un fel de ghicitori. Deci, noi, de exemplu, nu știu, măsurăm cu cu ăsta de ureche sau de frunte…
Dr. Mihail: …și întrebare: hai să vedem, a nimerit-o sau nu? Și o măsurăm la axilă și foarte rar, foarte rar se potrivește.
Dr. Ilinca Tranulis: Așa e. Din nou, sunt părinți care ajung să nu mai folosească termometrul. Pe mine mă ajută să-mi spună cam ce valoare are temperatura, cumva și știu că sunt în controlul situației dacă au reușit să măsoare, dar de fapt pe mine mă interesează starea generală a copilului și nimic altceva. Pot să măsori cu mâna? Adică, să pui mâna și dacă da, atunci pe…
Dr. Mihail: Nu, nu te prinzi că e mai cald, dar bun. Păi te prinzi, dar ok. Nu, nu zic de valoare, ci când te prinzi că e că e mai cald. Am văzut, am văzut o recomandare generală că atunci când vrei totuși să vezi atingându-l și simțind dacă este mai cald decât de obicei, recomandarea este să nu, să nu fie frunte sau față sau mâini, pentru că ele pot să difere chiar și atunci când ai febră. Și recomandarea este să pui mâna pe piept sau pe spate, pentru că aici o să găsești cea mai apropiată temperatură de cea reală.
Dr. Ilinca Tranulis: Așa este. Și plus, nu măsurăm temperatura când e proaspăt ieșit dintr-o baie fierbinte, când e proaspăt trezit și scos de sub plapumă sau după ce a alergat cinci minute prin cameră, că s-ar putea să avem niște surprize. Iar da, legat de palma asta pe frunte de care toți știm, îmi spun părinții: „Frige capul, dar n-are febră.” Zic: „Ok, n-are febră, doar frige capul. E o circulație mai accentuată în zona aia și atât. Deci, nu trebuie să fac nimic.”
Convulsiile Febrile
Dr. Mihail: Zi-mi te rog, și cu asta o să încheiem subiectul febra, ce sunt convulsiile febrile? Când apar, cum arată și ce ar trebui să facă părinții și ce ce înseamnă ele de fapt?
Dr. Ilinca Tranulis: Convulsiile febrile sunt un mare bau-bau pentru părinți. Convulsiile sunt niște manifestări asemănătoare unui tremurat al copilului, care întâi se încordează tot, se face ca o scândurică și începe să tremure din tot corpul, simetric, își pierde starea de conștiență pentru câteva minute. Ele apar de cele mai multe ori când crește brusc temperatura, drept care s-ar putea să nu putem să controlăm lucrul ăsta. Asta le spun părinților care mă sună speriați că a ajuns copilul la 40. Dacă face convulsii febrile, cel mai probabil, dacă a ajuns deja la 40, nu mai face, ar fi făcut până atunci. Sunt extrem de neplăcute vizual. Copilul nu reacționează, nu răspunde. Îl iei în brațe, îl ciupești și nu-ți răspunde. Aici, într-adevăr, părinții se panichează, încearcă să-l scoată la aer, să-i dea cu apă. Nu trebuie să facă nimic special. Trebuie să-l pună într-o poziție de siguranță, undeva pe jos, cu ceva sub căpșor, să nu dea cu capul de parchet din acel tremurat, eventual să-l întoarcă pe o parte, dar atât. Convulsia cel mai probabil se va opri de la sine. Un lucru pe care ar putea să-l facă este să înceapă să înregistreze. Pe de o parte, ne trebuie o durată a acestei convulsii. Convulsiile febrile durează doar câteva minute. Tot ce a depășit 15 minute, nu ne mai gândim la convulsie febrilă, ne gândim la cu totul altceva.
Frison vs. Convulsie
Dr. Ilinca Tranulis: Și uneori, părinții confundă frisonul cu convulsia. Frisonul este absolut banal, pe când convulsia da, o tratăm cu mai multă seriozitate. Și părinții, fiind atât de stresați în momentele alea, pierd noțiunea timpului și nu mai știu să povestească exact ce a pierdut sau nu și-a pierdut starea de conștiență. Și atunci, un video pentru medic îl ajută foarte mult. În timpul ăsta, cel mai probabil vor suna la salvare. Până vine salvarea, mă aștept ca acea convulsie să se fi terminat. Copilul este mai somnolent după, dar da, vor fi luați la spital, făcute analize, pentru că presupunerea este că e o infecție ceva mai serioasă care trebuie tratată. De multe ori și în viroze poate să apară aceste convulsii. Partea bună a acestor convulsii este că nu afectează creierul în niciun procent, nu afectează creierul și că dispar cu vârsta, adică după 6 ani, cel mai probabil nu vor mai apărea la acest copil. Și partea cea mai bună a lor este că apar doar la aproximativ 5% dintre copii. Deci, nu toți copiii care fac febră mare… Asta mi se pare extrem de important de știut. Nu toți copiii care fac febră mare vor face convulsii. Acești 5% de obicei au un părinte sau o rudă apropiată care a avut convulsii febrile. Doar că noi, dacă nu ne întrebăm noi părinții noștri, nu prea știm de aceste convulsii. Dacă le-am avut, le-am avut când eram foarte mici, părinții s-au stresat atunci, dar văzând că le-am depășit, nu ne-au mai spus: „Vezi că atunci când erai mic, tu făceai convulsii febrile.” Pe de altă parte, și dacă știm, nu înseamnă obligatoriu că și copilul nostru le va face. Și chiar dacă știm că le va face, nu avem cum să-l ferim. Am copii care au făcut un prim episod de convulsii febrile și se așteaptă ca la următoarele febre să mai facă convulsii febrile. Așa de regulă este un episod unic la care se întâmplă, la majoritatea. Da, dar mulți îl mai fac și pe al doilea, poate și pe al treilea. Aceștia, acești părinți, încearcă din răsputeri să dea atâtea antitermice încât să prevină apariția convulsiei. Ei au și un medicament, după prima convulsie febrilă primești un medicament, Diazepamul, care se administrează intrarectal în caz de criză nouă. Dar nu reușesc. Foarte greu reușești să ții febra sub control tocmai pentru că atunci când ea crește brusc, atunci se întâmplă convulsia și nu apuci să dai antitermic suficient de repede. Dar asta știu că sunt niște episoade neplăcute, plus urmate de o internare și aia destul de neplăcută. Dar prognosticul este unul excelent. Copilul le va depăși și nu va fi afectat. În câteva ore, el se va comporta ca înainte. Dar da, sunt neplăcute și totuși nu le putem preveni. Adică, nu aș vrea să dăm antitermice doar de frica convulsiei.
Dr. Mihail: Corect. Ce e important de menționat este că de cele mai multe ori, convulsia febrilă este cauzată de creșterea bruscă a temperaturii, adică schimbarea temperaturii bruscă, nu de o temperatură mare.
Dr. Ilinca Tranulis: Exact. Și atunci nu prea ai cum. Adică, ai 40, n-o să faci convulsie febrilă pentru că ai 40. Poți să faci convulsie febrilă în acel procentul mic, totuși considerabil, de copii care pot să facă convulsie febrilă este dat de faptul că a crescut rapid la 40 și ceva. Se întâmplă ceva în metabolism, ceva se întâmplă în semnalizarea electrică a creierului și creierul își dă acest reset. Se vede, se vede dramatic, dar în cazul unei convulsii febrile e ceva absolut benign.
Antitermicele
Dr. Mihail: Ok. Vreau să mai povestim puțin de antitermice. Ok, pentru că se face abuz de foarte multe antitermice și aș vrea părinții să le mai citească și reacțiile adverse. Chiar dacă noi nu simțim reacțiile astea adverse, ele acționează și fac tot felul de lucruri în organismul nostru pe care nu ni le dorim pe termen lung. Și folosite des, se dă o schemă de la spital, cumva, medicii la camera de gardă, când trebuie în câteva minute să evaluezi, afli totul despre un copil și să-l și examinezi și tratezi, vrei să acoperi cât mai multe lucruri. Și atunci, și acasă, tu nu apuci să știi cum va reacționa părintele ăla, vrei să te acoperi și atunci îi dai antitermice din patru în patru ore. Substanțele principale, Paracetamol și Ibuprofen, alternativ.
Dr. Ilinca Tranulis: Este inutil. Pe de o parte, îndopăm copilul cu siropuri, pe de altă parte, poate îl prindem cu antitermic când el e cu temperatură normală și-i mai facem și o hipotermie. Nu pățește nimic major, dar de ce am face asta? Trebuie să trezești copilul și noaptea ca să-i dai din patru în patru ore? Nu. Putem folosi cele două substanțe atunci când face febră. Le putem alterna dacă episoadele de febră sunt dese, dar este de preferat să folosim un singur antitermic, o singură substanță dacă putem, folosind-o la intervale mai mari. O repetăm pe aceeași. E febră la intervale dese? Ok, în condițiile astea trebuie să alternăm. Mai există și alte preparate în afară de substanțele astea, mult mai periculoase, unele interzise în alte țări, care la noi se folosesc foarte mult de această frică. Nu pentru că are copilul ceva, de frica părintelui. Ce substanță?
Dr. Mihail: Algocalminul, metamizolul. Și atunci, de ce e interzis în alte țări? Adică, ce ce se poate întâmpla?
Dr. Ilinca Tranulis: Poate să facă o reacție foarte gravă de aplazie medulară într-un număr extrem de scăzut de cazuri, dar s-a preferat să nu fie folosită și în niciun caz pe toate rețetele de copil cu febră care pleacă de la camera de gardă. Asta este cumva…
Dr. Mihail: …exagerarea puțin. Am fost și eu la camera de gardă și știu că vrei să te asiguri că ai spus totul, dar cumva prin aceste supra-medicații…
Dr. Ilinca Tranulis: …scădem încrederea în corpul nostru, în copilul nostru, în capacitatea noastră de a trece prin aceste boli. Și vreau să mai ridicăm această încredere puțin dacă putem cu ocazia asta.
Dr. Mihail: Mhm, super. Ok. Bun, deci folosim, am înțeles, paracetamol sau ibuprofen, alternativ doar dacă febra crește la loc repede și trebuie să dăm rapid, în patru ore, în șase ore, din nou altă substanță. Dacă o dăm o dată la 12 ore, putem să ne să rămânem la la o singură substanță. Concret, în cazul febrei, preferi paracetamol sau ibuprofen sau cum le alegi? Pentru că unul este antipiretic, paracetamolul, altul este și antiinflamator, ibuprofenul.
Antipiretic vs. Antiinflamator
Dr. Ilinca Tranulis: De preferat ar fi paracetamolul tocmai pentru că el are doar acest efect antialgic și antipiretic. Dar din ce observ la copiii mai mari, încep să nu mai răspundă foarte bine la paracetamol și reacționează mult mai bine la ibuprofen. Cel mai probabil îi mai doare și o ureche, mai au și un nas înfundat, ne ajută puțin și efectul inflamator. Dar atâta timp cât paracetamolul funcționează, este bine să-l folosim. Trebuie să avem mare grijă să reglăm doza din când în când, ca medic pediatru, în funcție de greutatea copilului, nu de vârstă. Uite, în străinătate, oriunde te duci la camera de gardă, îți dă paracetamol, nici nu se gândesc nici măcar la ibuprofen, darămite la celelalte. Ăă, nicio extremă nu e bună. Să găsim calea de mijloc și să fim atenți la copil. Mie asta mi se pare cel mai important. Nu este un roboțel care trebuie din patru în patru ore să primească ceva.
Dr. Mihail: Bun, am rezolvat febra, am înțeles cum o tratăm, cum o măsurăm, când mergem la spital și ce ce instrument avem pentru asta. Hai să vorbim și despre obstrucție nazală. Da, i s-a înfundat nasul copilului și să le luăm poate pe vârstă și să vedem ce ce poți să faci pentru a-i desfunda nasul. Ce instrumente avem, când recurgem la medicație mai agresivă, când trebuie să ne vadă un medic. Este tare neplăcut la sugari, la copii mici.
Nasul Înfundat la Copii
Dr. Ilinca Tranulis: În prima zi de viroză respiratorie, prima, poate chiar și a doua, pentru că începe cel mai probabil cu febră, dar apoi apare și această obstrucție a nasului care este prin inflamația mucoasei. Încă nu curge nimic și n-ai ce desfunda. Ok, corect. Și decongestionantele încă nu sunt potrivite la această vârstă. Deci e dificil. Copiii mici, sugarii și copiii mici nu știu să respire voluntar pe gură, drept care când simt că nu pot respira, încep să plângă. Da, și cumva prin plâns respiră, inhalează și expiră pe guriță. Deci ei se descurcă.
Dr. Mihail: Da, înseamnă că trebuie să plângă.
Dr. Ilinca Tranulis: Când plâng se mai dezobstrucționează. Putem să-i punem ser fiziologic în nas, apă de mare și hipertonă, adică cu mai multă sare, care mai scoate puțin din inflamația asta. Și există tot felul de preparate pe bază de plante care din când în când funcționează să mai desfundă nasul copilului. După câteva ore sau o zi două de astfel de nas înfundat, încep să curgă secreții apoase. Se întâmplă, se întâmplă frecvent. Ele durează și ele câteva ore sau o zi, două. Apoi aceste secreții se îngroașă. Când avem secrețiile astea apoase, n-avem mare lucru ce să facem. Pe de o parte, e mai bine, se mai duce din inflamație și copilul respiră, dar e în permanență, vedem că-i curge nasul ăsta. Dacă încercăm să aspirăm aceste secreții, ele se refac instant, este inutil. Nici să ștergem non-stop copilul la nas nu e bine, că o să i se irite pielea. Îl lăsăm cât de cât în pace. Cel mai mult putem interveni când s-au îngroșat secrețiile. Și aceste secreții, dacă este aer uscat în cameră, dacă stă mult cu ele acolo, se usucă și blochează complet nasul. Aici, apă de mare din abundență și unui copil mic îi aspirăm nasul sau îi facem lavaj. Sau un copil mai mare știe să sufle și reușește să se descurce cumva cu secrețiile astea.
Aspiratorul Nazal
Dr. Ilinca Tranulis: Folosim aspirator nazal la cei mici care au secreții multe. Da, este salvator. E neplăcut pentru copil, dar îi explicăm: „Știu că nu-ți convine că te țin, că-ți bag chestia asta în nas, că poate face zgomot aspiratorul și în miezul nopții, dar o să vezi că o să respiri mai bine.” Și trebuie să fim calmi când facem asta. Mulți părinți: „Nu că se zbate.” Niciunul nu stă de… în fine, există și excepții de copii care stau cu plăcere, își fac singuri. Da, îl mai măricei. Totuși, facem diferența între acea obstrucție cauzată de edem, unde nu iese nimic și atunci îl chinui mai mult, îl doare, sau obstrucția atunci când ai acele secreții apoase pe care degeaba le aspiri. Deci, vorbim de secrețiile poate galbene, poate mai uscate, pe care le extragem cu un ser fiziologic, o apă de mare și după aia le aspirăm. Uite, la cei mici mici care au astfel de secreții mai groase, nu cele apoase, pot să pun ser fiziologic sau apă de mare în nas și după aia, dacă e un copil alăptat, îl pun la sân. El în timpul ăsta încearcă să respire pe nas și înghite secrețiile. Important e să plece din nas, că sunt înghițite, pentru că le-am fluidificat și reușește să le înghită, sau că le strănută, sau că ele curg sau sunt aspirate prin partea din față a nasului. Este important e să deblocăm nasul și să poată să respire câteva minute, în cel mai bun caz ore, după care o luăm de la capăt. Dar pentru că ai menționat alb…
Culoarea Secrețiilor Nazale
Dr. Ilinca Tranulis: …gălbui, hai să zicem și de ăia verzi care nu înseamnă nimic. Cel mai probabil au stat mai mult în nas. De obicei dimineața sunt verzi, după ce noaptea nu l-ai mai aspirat, nu a mai suflat nasul. Dacă în restul timpului revin la alb gălbui, verdele ăla de dimineață nu înseamnă infecție bacteriană, nu înseamnă că trebuie antibiotic, nu trebuie să facem nimic. Singurul moment când trebuie să-mi dea de gândit secrețiile astea nazale verzi este dacă ele persistă, copilul e cu stare bună, nu mai tușește, nu are febră, nu-l doare nimic, dar curge nasul foarte abundent și cu secreții mereu verzi. Asta este ori o infecție la nivel local, un stafilococ care e acolo în nas, ori surpriză, și-a băgat o bucățică de șervețel, o bobiță de ceva și aia favorizează această infecție bacteriană localizată și acest copil are nevoie de un consult. Dar este vorba de zile întregi în care el este cu secreții abundente verzi.
Dr. Mihail: Cum îl înveți pe copil și la ce vârstă poți să-l înveți să să și sufle nasul?
Suflatul Nasului
Dr. Ilinca Tranulis: Un an jumătate, doi. Poți să începi să te joci cu el la chiuvetă, să sufle într-un șervețel, să scoată aerul pe nas când e la băiță. Toate lucrurile astea îl ajută să se prindă la un moment dat cât de eficient și bine e după ce reușești să sufli nasul. Dar până nu învață să sufle cu toată forța, nu știu, undeva pe la trei și un pic, cel mai probabil trebuie să completăm și noi cu un aspirator sau cu un lavaj. Ne dăm seama din cum se cum se comportă. Dar unii pur și simplu curg secrețiile și nu-i deranjează. Nu ne place nouă din punct de vedere estetic, dar în rest…
Dr. Mihail: Dar cum ai vreo tehnică de a-l învăța să sufle nasul? Nu știu, am auzit de că îl îl înveți să sufle într-o lumânare cu nasul, să stingă o lumânare cu nasul.
Dr. Ilinca Tranulis: Ă eu știu asta merge și cu lumânarea. Eu știu asta cu un șervețel. Îi zic să sufle prin imitație. Oricum, orice joacă s-ar putea să-l distreze, să fie dornic să încerce și să-i iasă la un moment dat.
Tusea Copiilor
Dr. Mihail: Ok, hai să trecem la tuse. Tușește copilul, vreau să să-i dau repede ceva, un sirop. Doamna doctor, ce să-i dau pentru că a început să tușească în virozele astea cele mai frecvente, banale?
Dr. Ilinca Tranulis: Tusea începe cam prin a doua zi de boală. Este seacă inițial, pe copil s-ar putea să-l doară și gâtul. Îl ajut cu durerea în gât, îi dau un spray care calmează durerea în gât, dar tusea în primele zile nu mă interesează prea mult. Cel mai probabil sunt secreții care ajung în gât sau scurs în gât, iar traheea noastră reacționează și tusea în această situație e tot un mecanism de apărare. Ajung secreții înspre trahee, adică înspre zona unde n-are ce să caute nimic altceva în afară de aer, și traheea noastră are niște receptori acolo care reacționează apărându-se prin tuse ca să scoată secrețiile alea de acolo. Deci e un mecanism de apărare și tusea ne apără să nu se ducă în plămân ce nu trebuie să ajungă acolo. Drept care, la copii, eu în fine cred că sunt niște cazuri absolut excepționale când dăm ceva să oprim tusea. De obicei o lăsăm să acționeze. Ce vrem noi este să schimbăm din tusea asta seacă, care de obicei e sâcâitoare și neplăcută, într-o tuse productivă, adică să înceapă să rupă secrețiile din din gât. Și la asta se ajunge și în mod natural.
Fără niciun fel de sirop. În vreo două zile îi dăm un ceai cald, dacă e un copil cu vârstă peste un an, putem să-i punem și puțină miere. Mierea se pare că are efect asemănător cu multe siropuri de tuse existente acum. Există tot felul de plante care au acest efect mucolitic. Dar se rezolvă și fără, nu sunt obligatorii. Când tusea devine productivă, la fel, aceste mucolitice putem să le mai să ne mai ajutăm de ele ca să rupă mai bine. „Rupă” ce înseamnă? Desprinde secrețiile din gât. Nu trebuie să ne așteptăm să le scuipe, copiii nu scuipă secrețiile, ci le înghit, dar se simt mai bine pe pe tusea asta. Poate să dureze două, trei…
Cât Durează Tusea
Dr. Ilinca Tranulis: …săptămâni într-o viroză banală, fără ca al nostru copil să mai fie contagios, fără ca al nostru copil să mai aibă vreo altă problemă, poate doar niște secreții nazale. E normal. Deci să tușească și trei săptămâni?
Dr. Mihail: Da, da. Ce trebuie noi să observăm este că se reduce treptat. Dacă la început tușește foarte des și ziua, uneori și noaptea tușește mult, când se trezește tușește mult, când țopăie, aleargă prin casă, pentru că între timp starea lui e bună, i-a trecut febra, i-a trecut starea generală proastă și a început să ă să tușească productiv și cam atât. Ă trebuie să vedem că se reduce ca frecvență pe parcursul unei zile și din nou că avem un copil cu stare generală bună. Dacă copilul nostru are în continuare febră, tușește foarte des, tușește atipic, nu trece o zi două de tuse seacă apoi productivă, dar trebuie să ne punem un semn de întrebare și să mergem la un consult. Mai ales în ultimul un an și jumătate, poate chiar doi ani, circulă tot felul de bacterii de care țin minte în Rezidențiat de Pediatrie că dacă apărea câte un caz ne chema pe toți rezidenții să-l examinăm și să aflăm istoricul și să vedem manifestările pentru că erau niște rarități. De exemplu, Walking pneumonia, micoplasma pneumonie care dă o pneumonie în care copilul se simte bine, poate primele două zile are o stare mai proastă, are febră, dar tușește sec foarte mult. Din ce în ce mai des, sec mult, din ce în ce mai des. Ok, sec e ceva în neregulă. Acest copil trebuie examinat și în funcție de istorie ne dăm seama și-l tratăm. Dar dacă tusea a devenit productivă și se rărește, îl lăsăm în pace. Aceste bacterii există dintotdeauna, doar că s-au înmulțit în ultima perioadă, au fost…
Remedii Pentru Tusea Copiilor
Dr. Ilinca Tranulis: …foarte multe cazuri asemănătoare, cum a fost și tuse convulsivă, lucruri pe care noi nu le întâlneam, nu știu, eu nu le-am întâlnit în rezidență decât în mod excepțional. Acum sunt foarte frecvente. Hm, știm ce avem de făcut. Trebuie să dăm alte clase de antibiotice, dar trebuie să le recunoaștem și trebuie să le recunoască părinții. Uite, cumva, eu îmi fac mustrări de conștiință că atunci când am tot vorbit despre tuse până acum, vorbeam de astea două variante: seacă la început, după aia productivă și cam asta e. Nu, acum au apărut multe alte tipuri de tuse la foarte mulți copii și trebuie să vorbim și despre ele. Așadar, ce nu e sec o zi două, apoi productiv și cu stare bună și vedem că se rărește, este de a ascultat cu stetoscopul, de uitat la copil în gât, poate de făcut niște analize și de luat un tratament țintit.
Dr. Mihail: Remedii cunoști remedii pe care le poți folosi acasă?
Dr. Ilinca Tranulis: Nu prea sunt adepta remediilor. Ceaiul cald cu miere mi se pare cam ăsta e singurul pe care îl folosesc, dar aud de tot felul de cartofi, frecții și diverse altele. Atâta timp cât nu-i fac rău, n-am nimic împotriva lor și nu mă aștept să tratez o pneumonie de exemplu cu așa ceva. Dar uite, am citeam ieri un articol, de fapt e cred că era un review crain care compara mierea cu un antitusiv și cu nicio intervenție și mierea era eficientă, puțin mai eficientă decât un antitusiv, în special la copii. Și atunci, da, cred că pot să folosești. Adică, când cauți un sirop pe care să-l dai, poți să începi cu miere, cred.
Dr. Mihail: Da, este și și varianta asta de ceai cald. Ceaiul cald fluidifică și el secrețiile și-l ajută pe copil să rupă mai tare. Mai e o categorie de tuse care trebuie neapărat menționată, este întâlnită mai ales la…
Tusea Seacă a Sugarului
Dr. Ilinca Tranulis: …sugari și copii mici, deci cam până în doi ani cel mai frecvent, o tuse seacă, deasă, însoțită și de dificultăți de respirație. Copilul șuieră, copilul respiră foarte repede, are efort respirator, vedem că se se afundă pielea între coaste sau chiar și aicea supraclavicular. Acest copil se chinuie să-și mențină o oxigenare bună. E cel mai probabil o bronșiolită sau o pneumonie. El trebuie consultat și ajutat țintit. Dar asta vine cu stare generală proastă, cu agitație, cu refuzul alimentației. Mă prind că e ceva în neregulă și merg la medic.
Diareea În Cazul Copiilor
Dr. Mihail: Toate astea pot veni una după alta. Am vorbit despre febră. Febra poate să vină și de multe ori, în cazul virozelor, vine cu obstrucție nazală, urmează tuse, de multe ori apare și diareea. Și în aceste viroze, dar și în alte situații, la ce trebuie să fim atenți când copilul are diaree? Care sunt pericolele, cum ar trebui să reacționăm?
Dr. Ilinca Tranulis: Sunt virusuri care dau și manifestări respiratorii și diaree, cum ar fi adenovirusul. Dar cel mai probabil diareea nu e una care să ne pună probleme majore. Sunt multe siropuri pe care le dăm care, fiind dulci, provoacă ele în sine diaree. De-aia eu prefer să limitez folosirea lor. Și sunt virusuri care au ele țintă tubul digestiv și se manifestă fie cu vărsături, fie cu diaree, fie cu amândouă și eventual și febră ca să fie tabloul complet. Aici depinde foarte mult iarăși de vârsta copilului. Am un sugar foarte mic care face multe scaune diareice, e important să reușesc să-l hidratez, să-l pun la sân des, să-i dau lapte cantități mai mici și mai dese ca să mențin hidratarea. Aici e o discuție foarte…
Alăptarea În Caz de Diaree la Copil
Dr. Ilinca Tranulis: …importantă. Adesea le este oprită alăptarea acestor mame în caz de diaree la copil. Lactoza pe care o avem în orice fel de lapte, dacă ea trece rapid prin intestin fără să se digere cum trebuie, ajunge în colon unde ce face este un zahăr, atrage apa și fermentează, drept care va da niște scaune mai moi, mai voluminoase, mai impresionante. Vrei să le oprești, dar alăptatul vine cu extrem de multe alte beneficii. Alăptatul hidratează, cul șiș același îi dă confort, calmează durerea prin proprietățile și prin compoziția lui. Prefer să am unul, două scaune în plus sau să dureze încă o zi mai mult, dar să continui alăptarea. Plus că, oprindu-i alăptarea acelei femei, ce fel de lapte îi dau? Poate nu-l acceptă copilul. Ce fac cu mama? Trebuie să se mulgă că altfel i se angorjează sânii, poate face vreo mastită. Adică, trebuie să mă gândesc la toate implicațiile. Plus că e greu. Aud de mame în internate în spital cu bebeluși cu diaree care trebuie să stea cu ei în același pat, același pat și să nu le dea să sugă deși ei asta fac de foarte multe ori pe zi. Este e dificil. Drept care, nu toate ghidurile spun că nu trebuie întreruptă alăptarea în cazul unei diarei. În cazul copiilor hrăniți cu formulă de lapte, le pot da o formulă fără lactoză. Asta e o primă primă măsură. Dacă am copii diversificați, poți să ajuți și din diversificare. Nu se mai poartă regimurile alea foarte drastice: mănâncă doar orez fiert cu morcov fiert câteva zile. Vreau să-i dau corpului…
Regimul Alimentar Pentru Diaree
Dr. Ilinca Tranulis: …nutrienți să lupte cu boala, drept care o să-i dau o alimentație variată, dar care să nu accentueze diareea. Adică, n-o să-i dau foarte multe fructe, n-o să-i dau sucuri dacă obișnuiam s-o fac – sper că nu – n-o să-i dau, nu știu, niște chestii prăjite sau foarte grase. O să-i dau paste, brânzică, carne, o supă cremă de legume, o supă de pui, adică din tot toate grupele alimentare, dar alese cele care știu că ajută tubul digestiv și nu pun probleme de dificultăți de digestie. Pot să-i dau banane, pot să-i dau afine dintre fructele permise. Vreau să-i dau altceva? Îi coc un un măr sau îi fac un compot. Deci asta doar dacă își dorește copilul să mănânce. S-ar putea să nu aibă poftă de mâncare, este în regulă să nu mănânce. Eu îi pot oferi, dar dacă nu vrea, nu-i dau. Nu-i dau ceva dulce doar ca să știu că are ceva în stomac, că și asta va accentua diareea. Și pot să-l ajut în alte feluri. Există tot felul de pulberi care leagă scaunele, fix asta fac și se pot administra de la orice vârstă. Le pot da obligatoriu din prima zi de diaree, dau un probiotic țintit.
Probiotice Pentru Diareea Copiilor
Dr. Ilinca Tranulis: Atenție și cum alegem probioticul, că nu orice probiotic își face treaba. Există niște protocoale pe care medicii le știu și aleg anumite tulpini în funcție de cauza enterocolitei și atunci am mai multe șanse să își facă treaba acel probiotic. Nu orice probiotic. Ce vorbești tu ca medic cu pacientul și în funcție de tabloul clinic și care este cauza alegi o anumită tulpină și se există sub forme de picături, de prafuri, astfel încât la orice vârstă să le pot administra. Deci ar fi bine nu să mă duc în farmacie și să văd care probiotic e la reducere și pe ăla să-l iau, ci să vorbesc cu un medic care să-mi recomande probioticul potrivit situației respective. De multe ori și medicul zice: „Și ia și un un probiotic.” Sunt anumite tulpini specifice, adică le le putem numi sau nu? N-are n-are rost. Pot să dau, pot să dau sacaromyces boulardii care nu este o bacterie, este o ciupercă, sau pot să dau lactobacillus lgg, dar trebuie să am și o anumită concentrație. Deci trebuie… și ai zis deci sunt două două probiotice pe care le poți alege cele mai… Astea sunt în protocoale cele mai recomandate. Și ai zis și de prafuri, poți să le numești? Adică ce ce prafuri care leagă scaunul?
Dr. Mihail: O să-ți zic denumiri comerciale: Smecta, Hidrasec, Tasectan.
Dr. Ilinca Tranulis: Smecta, Hidrasec, Tasectan. Și cum le alegi? Iei pe oricare, îl dai pe oricare?
Dr. Mihail: Nu aș vrea să se trateze nimeni singur. Tot așa ar trebui măcar prima oară, a doua oară să vorbească cu un medic. Ele nu sunt nu sunt niște produse care să dea reacții adverse, dar da, trebuie reglată puțin din doză, trebuie să știm pe care să-l administrăm și mai mult contează și forma de administrare să fie una potrivită vârstei, mai ales la copii e important lucrul ăsta. Deci ce înțeleg eu este că nu dăm o dietă super restrictivă ca pe vremuri, doar orez pentru că corpul trebuie să se hrănească, nu renunțăm la alăptat dacă îl alăptăm pentru că e mai important să spăm că nutrienții să se hrănească chiar dacă laptele matern are lactoză. Dacă are lapte din dacă este alăptat cu formulă, atunci putem avem această probitate de a alege o formulă fără lactoză. Îl îl…
Dr. Ilinca Tranulis: …rehidratăm.
Consultul Medical În Cazul Diareei
Dr. Mihail: …când merg la medic cu el? Când știu că trebuie să merg la medic cu un copil care are diaree?
Dr. Ilinca Tranulis: Un medic care nu refuză lichidele, un da, un copil care refuză lichidele, un copil care are foarte multe scaune, ajunge să se irite pielea, nu le pot opri, am încercat aceste prime tratamente și nu văd îmbunătățiri, un copil care are poate febră mare, o stare generală proastă, cel mai probabil va trebui consultat. Mi se va recomanda analiză din scaun pentru că cel mai pentru că se va bănui o infecție bacteriană care nu trece așa ușor. Majoritatea diareilor au o cauză virală, trec de la sine. Dar uneori poate să fie vorba de o salmonella, de o bacterie care trebuie tratată mai agresiv. Dar la fel mă prind din evoluție, adică văd că are în prima zi multe scaune, dar a doua zi deja are mai puține, starea e mai bună, pot sta liniștit acasă. Se agravează, văd că e din ce în ce mai rău, văd că persistă febra, apar scaune cu sânge sau tot felul de alte manifestări, merg la un consult.
Febră, Diaree și Vărsături
Dr. Mihail: Bun. Și ai zis că hidratăm copilul, dar ce facem dacă colac peste pupăză vine și și și vărsătura peste? Adică copilul începe să verse. Deci deja avem un copil fie varsă pur și simplu, dar de multe ori vărsăturile sunt asociate la copii care au au deja febră, au diaree, au o stare deteriorată și începe să și verse. Cum reacționăm atunci?
Dr. Ilinca Tranulis: Să știi că de multe ori începe cu vărsătura. Ok, când începe cu vărsătura, nu știm. Primul lucru, eu întreb ce am mâncat la ultima masă. Poate am mâncat niște cartofi prăjiți și șnițel, adică prăjeală care i-au provocat această vărsătură. Și prima măsură este să așteptăm puțin, să vedem ce urmează. Dar da, dacă asociază febră, mă gândesc din start la o enterocolită, la un virus care dă această aceste manifestări. Și recomandarea mea este după vărsătură, nu încercăm tot felul de siropuri împotriva vărsăturilor că nu le acceptă și le vor vărsa sau vor vărsa din cauza siropului. Există și siropuri cu astea primele la îndemâna tuturor sunt pe bază din de plante, de obicei ghimbirul are efect antivomitiv. Dacă dau substanțe pe bază de metoclopramid și-l varsă și continuă să verse, ajung la spital și trebuie să le să anunț medicii că i-am dat acasă. Nu știu cât a reținut în corp din metoclopramid și atunci medicii s-ar putea să nu mai poată să-i facă injectabil. În fine, metoclopramidul nu se mai prea poartă ca tratament, se poartă alte substanțe făcute direct intravenos. Dar pot să încerc acasă. I-am…
Tratamentul Pentru Vărsături
Dr. Ilinca Tranulis: …a vărsat o dată, vreo oră nu-i dau nimic, nici să bea, nici să mănânce. După o oră încep cu lichide, că e apă, că e ceai, că e lapte la un copil alăptat, că sunt săruri de rehidratare. Atenție, nu-s tocmai gustoase, s-ar putea să le refuze. Îi dau orice altceva care acceptă, câte o înghițitură. Dau o înghițitură, stau puțin, îi mai dau o înghițitură, mai stau puțin. Văd că tolerează câte o înghițitură, cresc la două înghițituri, iar două înghițituri, stau două, trei minute, mai dau două, trei înghițituri. S-ar putea copilul care a vărsat de mai multe ori să fie foarte însetat, să vrea să bea mult. Nu-i dau mult, prefer să-i dau câte puțin, pentru că dacă-i dau mult, o să verse din nou. Verse și riscul este, el nu varsă doar ce a băut, el varsă din sărurile din stomac și atunci deshidratarea se înrăutățește. Adică, nu e ce am avut și ce am pierdut, înrăutățesc situația. Văd că tolerează cantități din ce în ce mai mari, ajung să-i dau suficient încât să-l țin hidratat. Dacă cumva i-am dat o înghițitură sau două, varsă din nou, o iau de la capăt, mai stau o oră. Ok. Deci iar îi dau câte un pic, aștept și dau puțin câte puțin. Da, dacă am un sugar de patru, cinci luni care face lucrul ăsta și el nu este un copil cu reflux care varsă în mod obișnuit, după a doua încercare probabil că mă duc spre spital. Dacă am un copil mai mare pe care încă-l văd că are și puțină energie, că urinează normal, că n-are buzele uscate, că încă mai plânge cu lacrimi, încă se simte bine, pot să aștept două, trei, poate chiar patru reprize de astea de câte o oră. Dar dacă tendința este de fiecare dată după ce-i dau una, două înghițituri, el să verse și-l văd că are stare proastă, începe urina să fie închisă la culoare, începe să plângă fără lacrimi, văd buze uscate, copilul este încercănat și atunci merg spre spital. Mai ales că nu văd luminița de la capătul tunelului, el nu pare să se oprească din vărsat și merg la camera de gardă unde se pune o perfuzie cu un antivomitiv și cu rehidratare în același timp. Ce mai important că trebuie să-l rehidrateze pentru că diareea și vărsătura îl deshidratează.
Dezhidratarea În Cazul Vărsăturilor
Dr. Mihail: Ce e foarte important de înțeles că atunci când varsă, cum ai spus tu, nu pierde doar ce a băut, pierde propriile sale lichide care sunt pline de săruri, care sunt făcute sunt secretate de stomac pentru a fi reabsorbite ulterior. Ele nu mai sunt reabsorbite, de cele ca un robinet deschis din care curge propriul său, să zic, propriile sale lichide. E foarte important că ai menționat aceste semne ale deshidratării: plânge fără lacrimi, are buzele uscate, are gura uscată, este e b e încercănat și deja știu că au fost două, trei episoade de vărsătură. Din nou, copil foarte mic, unu, două episoade de astea sunt suficiente să-l deshidrateze. Un copil mai mare este ceva mai rezistent și vărsăturile se opresc de cele mai multe ori de la sine doar menținând hidratarea. Asta vedem că din nou ne-am pierdut noi răbdarea, sunt e noapte, suntem obosiți, mergem la camera de gardă pentru o perfuzie. Ce important de înțeles aici este că această deshidratare severă, adică în momentul în care copilul varsă, cum ai spus tu, e deshidratat, are și diaree, varsă de două, de trei ori fără să să-l poți hidrata, atunci când el pierde din propriile din proprii săi electroliți, apare un dezechilibru electrolitic care va duce ulterior la o la cum să zic la o greață și la vărsături de cauză centrală, adică intri într-un cerc vicios din care nu mai ieși decât cu o perfuzie. Sau la început și asta obișnuiam să le recomand oamenilor și vreau să te întreb pe tine bine ce părere ai pentru că foarte mulți pediatri recomandă atunci când…
Cola În Cazul Vărsăturilor și Dezhidratării
Dr. Mihail: …copilul varsă și este deshidratat, dar încă ai acea fereastră în care poți să încerci lucruri acasă, să ai ascunsă undeva în dulap sus de tot într-un colț Cola și să-i dai copilului Cola. Bine, n-o să-i dai copilului de șase luni Cola, dar să zicem că avem un copil de trei ani deshidratat, refuză să bea și mai ai acest instrument. Ce părere ai?
Dr. Ilinca Tranulis: Ă să știi că nu am un răspuns să-ți dau. Mi-este teamă puțin de această variantă. Am auzit-o și eu de foarte multe ori. Cumva o explicație există: apa cu zahăr se absoarbe mult mai repede și cumva gustul îl face pe copil să-i mai dispară și senzația de greață. Am putea o încerca la un copil mai mare. Pe de altă parte, dacă-i dau asta și are și diaree, s-ar putea să i-o accentuez. De-aia cumva nu sunt atât de deschisă. În plus, nu e în protocoale și nu-mi vine să fac acest… este este off label. E folosită off label și înțeleg că există e un mecanism biochimic pe care eu nu-l înțeleg în în în totalitate. Înțeleg că e explicat doar în cazul Cola, adică nu nu nu e nu apare la alte sucuri acidulate. Adică dacă dai Fanta, Sprite, 7 Up, Mirinda, orice altceva, pare că nu apare acest efect. Dar se pare că la Coca Cola apare și cumva o contracarare a acelei bucle, a acelui feedback negativ în care tu ai un dezechilibru electrolitic și cumva ceea ce există în Cola și ceea ce ne face rău în mod normal când tu bei Cola ca un corp sănătos și e o bombă calorică care explodează în tine, atunci când ești deshidratat pare că te scoate din acea buclă. Ceva niște electroliți, ceva are Coca Cola în sine… nu Coca Cola, vorbim de Cola în general, orice colă, glucoza respectivă pentru că tu când îl hidratezi îi dai și poți să-i pui și glucoză pe vn, corect? Și atunci la un copil deshidratat dacă funcționează asta, why not? Oricum e e o posibilitate. Deci nu nu nu recomanzi niciun niciun caz, dar poate nu știu după cinci, șase ani încolo merită încercat, dar nu la nesfârșit. Încerc o dată și văd. Uite, chiar sunt curioasă să aud părerile părinților care au avut curajul ăsta să să încerce. Nici la adulți, uite, nu nu știu pe nimeni să fi încercat, dar da, cunosc acest trend.
Erupțiile Pe Piele: Viroză Eruptivă Sau Reacție Alergică
Dr. Mihail: Bun, hai să vorbim acum, am acoperit cred că să zic acest tablou general care se poate întâmpla în tot felul de, să zic, infecții virale: febră, obstrucție nazală, tuse, diaree, vărsături. Hai să vorbim de lucrurile care pot să apară pe piele, de exemplu erupții. Și există viroze eruptive, adică avem un virus care intră în corp și îți dă anumite erupții. Unele sunt foarte specifice, cum este boala gură-mână-picior, în care apar aceste erupții specifice, ulcerații la nivelul mucoaselor bucale și aceste erupții la nivelul palmelor și a picioarelor. Altele pot fi alergice. De multe ori le putem confunda. Vezi că copilul a mâncat dimineața și îi apar niște bubițe pe piele. Sunt oare de la de la de la ce a mâncat? E o alergie alimentară sau l-a pupat tatăl lui care are barbă și s-a iritat de la barbă? Cum îți dai seama, cum le gestionezi?
Dr. Ilinca Tranulis: Îmi dau seama, încerc să-mi dau seama din tabloul general. O viroză eruptivă începe cu febră, s-ar putea și cu un nas înfundat, cu durere în gât și după câteva zile apare erupția. De-aia e important când am copilul cu febră și bolnav să nu fac experimente și să-i dau alimente noi, că nu o să mai știu când îi apare erupția, dacă este o reacție alergică sau este o boală eruptivă. Așa cum spuneai, unele viroze eruptive au un aspect foarte caracteristic și din descriere sau din poze ne prindem ce sunt. Dar noi din nou ne ne uităm la tabloul general. E și cu febră? Cel mai probabil mă gândesc la un virus. Este fără febră? Sunt niște pete mari roșii pe corp care apar foarte repede și știu că acest copil a mâncat prima oară în viața lui de la cofetărie o prăjitură sau și-a luat niște biscuiți de ăștia cu cremă de prin comerț? Mă gândesc la o alergie. Aspectul în sine poate fi uneori confundat. Dar când faci o anamneză, când pui toate întrebările necesare și cumva și din evoluția erupției respective te prinzi despre ce era vorba. Într-o alergie mai severă dau un antialergic, dar până la urmă dacă am o viroză eruptivă și nu sunt sigură ce e, îi pot da un antialergic că nu-i fac atât de rău și din nou mă ghidez după…
Virozele Eruptive Frecvente
Dr. Ilinca Tranulis: …evoluție. Dar există și viroze în afară de cele pe care le menționa tu la care știm bubițele cu aspect de picătură de rouă sunt în varicelă, cele pe palme și tălpi sunt gură-mână-picior, un sugar micuț cu febră mare, mare, mare pe două, trei zile care se umple de o de bubițe mici roșii pe corp, rozeola infantum. Dar sunt și altele care-s necaracteristice. Nu putem neapărat să le denumim. Cele mai multe evoluează spre vindecare de la sine. Nu trebuie să facem absolut nimic. Din nou, într-o viroză trebuie să ne asigurăm că starea copilului este una bună sau dacă apare prurit, îl mănâncă pielea, să-l ajutăm cu asta. Cam cam atât. Și ca în orice viroză, să-l hidratăm. Din nou, s-ar putea să n-aibă poftă de mâncare, nu se întâmplă nimic dacă nu mănâncă grozav două, trei zile. E suficient să-i dăm lichide și noi să-i oferim de mâncare. Ce mai trebuie să verificăm? Să n-aibă ceva din erupția respectivă să apară și pe mucoase, cum spuneai, și să refuze din cauza disconfortului din cavitatea bucală. Atunci s-ar putea să fie nevoie de un consult pentru a-mi da medicul tot felul de substanțe care să-i calmeze această acest disconfort din cavitatea bucală.
Dr. Mihail: Am și eu un truc pe care l-am tot testat în ultimul timp. Îi dau chestii îi pot da săruri de rehidratare sau îi fac eu în casă…
Tratamentul Virozelor Eruptive
Dr. Mihail: …înghețată. Ok. Ă dacă este un sugar mic, îi pot congela lapte matern sau l-am diversificat, pot să-i fac lapte cu ceva fructe, nu știu, banană ca să fie dulce și o faci înghețată, faci înghețată și îi dau copilului să mănânce. Ok, recele îi va anestezia cumva senzația aia neplăcută și reușesc să-l țin hidratat până se mai duc din din leziunile din cavitatea bucală. Am testat asta cu câțiva pacienți și funcționează nemaipomenit. Le place, acceptă un copil care altfel n-ar fi acceptat niciun fel de lichid pentru că îl îl dureau acele leziuni din guriță, varianta asta congelată o acceptă și e cumva suficient să trec de cele una, două zile neplăcute ca după aia să se poată hidrata ca de obicei. La fel, sugarii alăptați trec peste aceste viroze mult mai ușor pentru că la sân găsesc confortul. Foarte rar sunt unii care refuză să sugă atât de tare îi doare încât nici măcar sânul nu-i nu-i liniștește. Ok, e vreun moment în care să…
Consultul Medical În Cazul Erupțiilor
Dr. Mihail: …zic că trebuie să ne alarmăm și să mergem la medic sau să sunăm la medic?
Dr. Ilinca Tranulis: Ă de principiu, orice febră însoțită de erupție ar trebui văzută de un medic. De ce nu pentru că ne e frică de o varicelă sau de o rozeolă infantum, ci pentru că există o erupție caracteristică în boala meningococică care are un parcurs extrem de rapid de la un copil care începe cu febră și cu stare proastă la o stare extrem de proastă, chiar și comă, și acești copii la vârste mici decedează de foarte multe ori în ciuda intervenției foarte rapide. Este vorba de niște puncte roșii violacee, mai închise puțin la culoare pe piele, care nu dispar la vitro presiune, adică le apăs cu un pahar transparent și ele nu dispar. Majoritatea bubițelor din tot felul de alte de tot felul de alte cauze dispar când când le apăs. Ăsta e un test. Da, pe care pot face testul paharului. Ă Pe de altă parte, am un copil mic cu o erupție. Nu știu, testul ăsta mai bine să-l vadă un medic. Ideal, direcția e spital de boli infecțioase dacă am în oraș. Ă odată că la pediatrie s-ar putea să mai îmbolnăvesc și pe alții, al doilea că Spitalul de Boli Infecțioase e cel mai pregătit să se ocupe de astfel de cazuri. Ă afecțiunea de care spuneam este o am meningită meningococică, copil cu febră…
Pericolul Meningitei Meningococice
Dr. Ilinca Tranulis: …cu stare proastă, poate și cu vărsături și cu această erupție pe piele cu o evoluție extrem extrem de rapidă. Pentru această boală există vaccinuri. De-aia s-au inventat că boala este dramatică, este gravă, agresivă, rapidă și nici chiar dacă ajungi în uneori nici ajungi în câteva ore la spital nu poți preveni măcar sechelele neurologice. Deci există vaccin pentru meningită meningococică. La ce vârstă se face? Nu este inclus în schema națională. Asta nu-l face un vaccin neimportant. Este un vaccin opțional doar pentru că statul nu-l asigură, nu pentru că el e neimportant. Se poate face oricând din primele luni de viață. Eu pacienților mei îl recomand după schema clasică pentru că la noi se intră târziu în colectivitate. În alte țări este în schemă începând cu șase săptămâni, două luni.
Dr. Mihail: Tu la cât îți recomanzi?
Dr. Ilinca Tranulis: După un an. După un an ne apucăm de schema de vaccinuri opționale. Dacă acel copil nu merge în colectivitate mai devreme. Merge în colectivitate sau are un frate mai mare nevaccinat, îl vaccinezi și pe el. Asta e o discuție pe care o am cu fiecare pacient în parte în care hotărâm la ce riscuri ne expunem. Știu că sunt niște părinți care stau tot timpul în mall, supermarket, locuri de joacă și alte zone aglomerate, le recomand vaccinare mai devreme. Știu că sunt părinți care scot copilul doar în parc pe alei și la ei acasă, la ei putem temporiza puțin. Dar asta ar trebui individualizat.
Dr. Mihail: Cum se transmite această meningită?
Dr. Ilinca Tranulis: Cică aer prin aer prin aer de la alt copil infectat foarte foarte foarte rapid. Hm, e o contagiozitate extrem de mare. Țin minte în stagiul de infecțioase că am văzut două astfel de cazuri și toți cei care treceam pe holul pe care a trecut pacientul respectiv trebuia să luăm o doză de antibiotic preventiv. Atât de agresiv și de periculoasă era este boala respectivă.
Dr. Mihail: Ok, bine de știut asta.
Durerea de Ureche: Otita
Dr. Mihail: Hai să vorbim despre durerea în ureche, otalgie. Ăă, cum îți dai seama că-l doare pe copil urechea când nu știe să vorbească și ce faci cu ea când copilul știe de fapt să vorbească sau știi că are o o otită?
Dr. Ilinca Tranulis: Păi mă gândesc că-l doare urechea când am un copil cu o răceală. Deci cel mai probabil și cu nas înfundat, poate și cu use, poate și cu febră și care începe să ducă mâna la urechi, cum îl atingi în zonă plânge, un copil care este în permanență supărat, mârâit, ă s-ar putea să aibă și o o tită. Ăă, medicii pediatrii nu au în pregătirea lor examinarea timpanului. Am început cu toții s-o facem, dar cumva eu mă mă păstrez pentru a spune eu un timpan normal sau nu. Dacă nu, trimit la medicul specialist ORL și el decide dacă este doar o ăă congestia timpanului dată de ăă nasul înfundat sau este o infecție bacteriană, este un timpan care bombează cu puroi în spate care riscă să perforeze și atunci trebuie tratată cu antibiotic. M din nou, de afară știu că multe din aceste otite sunt virale și pot fi lăsate în pace. La noi foarte multe sunt tratate cu antibiotic, suntem fruntași la…
Tratamentul Cu Antibiotice
Dr. Ilinca Tranulis: …consumul excesiv de antibiotice ceea ce va pune nu în foarte mult timp de acum încolo problema rezistenței la antibiotice. Le mai și luăm aiurea, copiii refuză antibioticele de obicei sunt amărui la gust le refuză drept care dăm o zi două trei până îl vedem că se simte mai bine și după aia nu mai dăm. Este drumul cel mai direct spre a crea bacterii rezistente și de cele mai multe ori uite pe afară la fel se folosește foarte mult penicilină, amoxacilină nu noi trecem direct la generații mult mai avansate de antibiotice iar dacă creăm rezistență la alea vom avea din ce în ce mai multe probleme de felul ăsta. Deci și otitele astea îl doare pe copilul urechea este bine să fie…
Dr. Mihail: …examinat.
Dr. Ilinca Tranulis: …dar parcă aș încerca să găsesc un medic ORL care e dispus să încerce să aștepte o zi două sau să-mi explice foarte clar: nu, în această situație nu e nicio variantă de scăpare, trebuie antibiotic corect.
Dr. Mihail: Pentru că aici se bat într-adevăr mulți medici. În special la copil vor să fie cumva practică o medicină defensivă și zic: „Ok, orice ar fi îi dau antibiotic că nu nu-i face rău acum.” Dar dacă totuși e nevoie de el o să acționeze, dacă nu e nevoie de el n-o să știm. Asta e, dar e contraintuitiv pentru că știi noi toți spunem de rezistență la antibiotice, rezistența la antibiotice este o problemă potențială în viitor care nu prezintă un cum să zic nu prezintă pentru un individ un pericol iminent. Eu m-aș axa atunci când vorbesc despre antibiotice și de exemplu motivul pentru care eu ori de câte ori merg la doctor eu sau cu copilul meu și îmi recomandă un antibiotic, motivul pentru care eu întreb: „Ok, dar există orice posibilitate să evităm antibioticul?” Adică „Ok, îl luăm dacă credeți că e necesar, dar credeți că putem să așteptăm măcar puțin și să nu luăm antibioticul?” Este pentru că știu că antibioticul acela o să măture mie sau copilului meu microbiota intestinală, o să și bată joc de ea. Ea e puternică și o să și revină cumva, dar niciodată la același potențial pe care microbiomul acela îl avea inițial. Așa că cumva cred că motivul pentru care ar trebui să ne gândim de două ori la antibiotic și să întrebăm medicul, nu să refuzăm antibioticul, dar să-l întrebăm pe medic dacă nu există cumva posibilitatea să mai așteptăm măcar o zi două. „Ok, eu îl cumpăr, dar pot să mai aștept?” și care sunt semnele că eu clar trebuie să intervin cu antibiotic? E foarte greu. E corect ce spui, dar de multe ori e foarte greu să-ți spună acel medic exact este sau nu este o infecție bacteriană care are nevoie de antibiotic. Putem să facem diverse teste, mai putem acum există foarte multe teste de astea rapide din gât pe care le pot face părinții acasă. Îți iese gripă, covid, ok, știi că nu e de antibiotic. Este streptococ și are toate semnele din lume, da, vei trata cu antibiotic. Dar trebuie să avem această răbdare. De-aia nici nu recomand mersul la medic înainte de a treia, a patra zi de boală. Medicii în țara asta sunt supraîncărcați, preferă decât să te mai vadă și a doua oară și un pacient educat se va duce a doua oară să vadă evoluția, dar un pacient cu o mai mică educație medicală va cere din start antibiotic de la prima febră că are impresia că antibioticul tratează febra. Deci da, este o țin minte că la camera de gardă aveam discuții interminabile. Mi era frică să-i las cu o infecție fără un antibiotic pe rețetă, cumva așa se proceda, așa vedeam la cei de la care învățam. Ă dar încercam să le explic: „Nu-l lua de acum, nici măcar nu-l cumpăra. Așteaptă încă o zi două dacă se întâmplă asta asta asta nu-l lua.” La camera de gardă nu știu ce se întâmpla cu acei pacienți. Îți era frică și să se întoarcă după două zile: „Uite, doctorul ăla m-a văzut și nu mi-a dat antibiotic.” Așa e. Și uite că am ajuns să am nevoie de el. Nici în situația asta nu vrei să te pui ca medic, deși tu poate i-ai explicat: „Hai să încercăm fără, dar e posibil să ajungem la antibiotic.”
