Analize medicale de rutină: de ce sunt importante și ce se întâmplă dacă le ignori?

Salutare! Eu sunt Mihail și astăzi vreau să vorbim despre analize, analize uzuale, analize de rutină, analize anuale. Ce sunt acestea? Trebuie să le facem? De ce se fac an de an și ce se întâmplă dacă nu le facem?

Analizele de rutină, analizele anuale, ce ne arată ele și ce se întâmplă dacă nu le facem? Acestea trebuie să le facem toți. Fiecare om de pe acest pământ ar trebui să meargă o dată pe an la medic să își vadă ce se întâmplă în corpul lui.

Acum, două lucruri foarte interesante. Corpul nostru este format din organe, organe sunt formate din țesuturi, care sunt toate irigate de sânge. Sângele intră în organe și aduce oxigen, aduce micronutrienți, aduce vitamine și nutrienți, și iese din organe și practic spală organele de reziduurile pe care aceste organe le fac. Asta este un lucru extraordinar, pentru că dacă iei sânge de pe braț, sângele la un moment dat a trecut, de exemplu, prin rinichi, a spălat ficatul și din asta poți afla din sângele de pe braț ce se întâmplă cu corpul tău. Corpul are o extraordinară capacitate de a compensa foarte multe boli sau foarte multe probleme. În acest sens, poți să ai hepatită cronică care evoluează în timp și poți să te simți absolut normal timp de 10 ani. 10 ani în care virusul își face treaba și distruge ficatul puțin câte puțin. Ficatul acela, chiar dacă suferă în fiecare zi, chiar dacă este distrus în fiecare zi, el o să compenseze și o să te facă să te simți normal. O să te simți absolut sănătos până când ficatul nu va mai putea. Spre exemplu, ficatul începe să dea primele semne când 70% din capacitatea lui este distrusă. Deci, de la 100% ficat sănătos până la 30% ficat sănătos, în acei 70%, tu nu o să simți niciun semn, niciun simptom, nu o să ai absolut nicio problemă. Iar atunci când o să începi să îți dai seama că ceva nu e în regulă, e posibil să fie prea târziu. Din acest motiv, noi toți ne facem analizele uzuale, ca să prindem orice problemă în acea perioadă în care este subclinică, în care nu ne dă niciun fel de simptom, niciun fel de semn clinic, iar noi ne simțim perfect normal și avem impresia că suntem perfect sănătoși și, de fapt, în corp se întâmplă ceva. Practic, ăsta este scopul principal pentru care oamenii sănătoși merg în fiecare an la doctor și își fac aceste analize.

Hai să trecem la treabă și vorbim despre cele mai uzuale și cele mai de bază analize. Dar fiecare dintre noi este diferit. Medicul tău e posibil să îți recomande și alte analize pe lângă cele despre care vorbesc aici, în funcție de vârsta ta, de patologiile pe care le ai, pe care le ai în familie. Sau, în cazul femeilor, dacă există în istoricul matern cazuri de cancer de sân, medicul tău e posibil să te trimită la un specialist în genetică care să îți analizeze genele BRCA1 și BRCA2, care îți vor arăta riscul de a face cancer de sân sau de ovar în timp și care te poate duce spre anumite măsuri pe care le poți lua pentru a împiedica acest tip de cancer. Deci, cum spuneam, acest material nu este un consult, nu este neapărat o recomandare, ci pur și simplu luăm analizele cele mai uzuale și cele mai de bază pe care fiecare om ar trebui să le facă în fiecare an, ca să înțelegem de ce fiecare dintre noi chiar trebuie să facă aceste analize anual.

Să vorbim despre hemogramă, biochimie, coagulare și profil lipidic. Și înainte să vorbim despre ele, hai să vorbim despre sânge. Sângele care circulă prin vene și artere, capilare și aduce nutriție și oxigen la organe și la tot felul de țesuturi. Acest sânge este format din două mari elemente: din plasmă și elemente figurate. Aceste elemente figurate sunt formate din celule roșii, celule albe și trombocite sau plachete. Hemograma analizează toate aceste elemente figurate, adică celulele care circulă prin sânge. Hemograma furnizează informații atât despre numărul acestor celule circulante în sânge, cât și informații despre mărimea lor, concentrația lor, rapoartele care se formează între aceste elemente. Astfel, hemograma ne poate aduce informații valoroase despre anumite disfuncții care pot apărea în corp, cum ar fi infecțiile, anemiile, anumite leucemii și alte boli sistemice pe care le putem avea. Să zicem, această hemogramă evaluează trei elemente figurate principale: eritrocitele (adică celulele roșii), leucocitele (celulele albe) și plachetele (sau trombocitele).

Ok, și primul element pe care o să-l vedem pe orice buletin de analize este numărul total de eritrocite. Eritrocitele sau hematiile sunt celulele roșii care au ca scop transportul oxigenului din plămân până la restul de țesuturi, pe care le hrănesc cu oxigen, și transportul dioxidului de carbon cu ajutorul acestor proteine care se numesc hemoglobină. Așa că o să vedem numărul total de eritrocite, hemoglobina totală, volumul mediu al celulelor, hematocritul și alte elemente care se referă la aceste celule roșii, la concentrația lor, la volumul lor, dimensiunea lor, care toate au o limită normală în care trebuie să se încadreze. Atunci când nu se încadrează în limita normală, medicul poate analiza acest buletin de analize și îți poate aduce informații despre anumite patologii pe care le poți avea. Acestea se pot încadra în anumite anemii, anemii care țin de alimentația ta sau de lipsa anumitor elemente din organismul tău sau de anumite sângerări, o sângerare ocultă. Spre exemplu, poți să ai o tumoră gastrică sau poți să ai o tumoră de colon care este suficient de mică și care sângerează suficient de puțin încât tu să nu poți vedea vizual această sângerare, dar suficient de mult cât să schimbe și să afecteze aceste analize. Astfel, medicul vede o modificare în aceste elemente, el poate să bănuiască de unde vine această modificare și îți poate recomanda analize în plus.

Al doilea element analizat este reprezentat de globulele albe, adică leucocitele, toate celulele care se ocupă de protecția, de imunitatea organismului nostru și sunt împărțite în anumite subgrupe. Atunci când numărul acestor leucocite, numărul total, crește, acesta este un semn al faptului că avem o infecție în corp. Corpul reacționează prin creșterea acestui număr de leucocite pentru a se lupta cu infecția respectivă. Cu ce ne ajută asta? Putem să ne dăm seama după raportul de diferite leucocite care ar putea să fie infecția și cum putem să căutăm mai departe infecția, ca să ajutăm organismul să se lupte cu acea infecție. Dacă numărul acestora este sub nivelul normal, asta înseamnă că avem o imunodeficiență, adică imunitatea noastră este, din diferite cauze, scăzută și atunci putem să căutăm cauza respectivă. Pe lângă numărul total al acestor celule albe, împărțim aceste celule pe categoriile lor și astfel avem cinci categorii de leucocite:

1. Neutrofilele, care ajută organismul în apărarea împotriva bacteriilor. De cele mai multe ori, neutrofilele cresc atunci când avem o infecție bacteriană în corp.
2. Eozinofilele. Aceste leucocite cresc atunci când avem o infecție parazitară în corp. Deci, dacă pe un buletin de analize avem leucocite crescute și, preponderent, eozinofilele sunt cele mai crescute dintre ele, atunci ne duce cu gândul că avem undeva un parazit și medicul poate să comande alte analize în plus ca să vadă ce parazit avem în corp.
3. Bazofilele. Chiar dacă funcția lor nu este pe deplin cunoscută, s-a constatat că acestea cresc atunci când avem un teren alergic și când această alergie se activează.
4. Limfocitele. Și acestea se subdivid în trei categorii: limfocite B, care fac anticorpi, limfocite T, care recunosc anumite virusuri, și limfocite Natural Killer, care de cele mai multe ori recunosc tumori din corpul nostru și se luptă cu acestea. Limfocitele cresc atunci când avem de-a face cu o infecție virală.
5. Monocitele. Acestea, de cele mai multe ori, cresc atunci când avem o infecție cronică în corp. Deci, în funcție de cum se poziționează toate aceste cinci tipuri de leucocite, în funcție de procentul lor și care din acestea cresc, medicul poate să își dea seama ce tip de infecție avem în corp sau cu ce luptăm. Și, în funcție de tabloul clinic, spre exemplu, dacă îți curge nasul, tușești și ai limfocitele crescute, medicul poate să își dea seama că avem de-a face cu o infecție virală. Sau dacă nu ai niciun fel de simptom, dar te simți un pic obosit și nu poți să iei în greutate și ai un număr mare de eozinofile circulante în corp, medicul poate să bănuiască că ai de-a face cu o infecție parazitară și poate să caute mai departe.

Al treilea element figurat pe care îl vedem într-o hemogramă sunt trombocitele sau plachetele. Numărul lor normal este între 150.000 și 450.000 pe microlitru de sânge și ele au un rol important în coagulare. Unele medicamente pot influența acest număr, cum sunt contracepționalele orale sau aspirina. Diminuarea numărului de trombocite se numește trombocitopenie. Scăderea numărului de trombocite se întâlnește în foarte multe patologii, spre exemplu în infecții virale obișnuite sau în leucemii sau în deficit de vitamina B12 sau acid folic sau, de foarte multe ori, în patologii hepatice, când ficatul nu își mai face funcțiile normale, acest număr de trombocite poate să scadă. Iar această scădere devine simptomatică când acestea scad foarte mult, când de la 150.000, care este valoarea limită inferioară, aceste trombocite scad la 20.000 sau 15.000-10.000. Acela este un punct în care noi putem să avem niște sângerări necontrolate, care ne pot pune pe gânduri și ne pot face să mergem la doctor. Acest lucru poate fi întâmpinat prin aceste analize anuale pe care ți le faci și vezi că aceste trombocite sunt scăzute și începi să cauți cauza acestei scăderi. Pe de altă parte, creșterea numărului de trombocite se cheamă trombocitoză și se întâlnește în supradozaj de vitamina B12 sau supradozaj de digitalice. Se întâlnește însă și în sarcină, ceea ce este normal, sau în urma unor activități sportive intense.

A doua rubrică pe care o vom vedea pe un buletin de analize uzuale se numește biochimie sau panel metabolic complet și, de regulă, conține 14 elemente. Include analize care ne arată funcția anumitor organe, cum ar fi glicemia sau funcția renală sau funcția hepatică sau echilibrul fluidelor și al electroliților în corpul nostru. Pentru această analiză, de regulă, ni se cere să ținem post aproximativ 12 ore, adică 12 ore nu mâncăm nimic și doar să bem apă. Și analizele care fac parte din biochimie sunt: glicemia, care arată zahărul circulant din sânge și, dacă aceasta este mare, asta ne poate duce spre un diabet sau spre un prediabet, adică un început de diabet. Asta îți dă un semnal de alarmă. Schimbarea stilului de viață sau a alimentației poate să prevină un diabet în viitor. Calciul din sânge ne dă informații despre funcțiile paratiroidelor și ale rinichilor, iar atunci când valoarea lui nu este cea normală, asta ne poate duce inclusiv cu gândul spre anumite patologii osoase. Ureea și creatinina anormale ne arată o disfuncție renală. Acestea sunt elemente care pot să crească atunci când pacientul are o masă musculară mai mare sau la pacienții care iau anumite medicamente, cum ar fi inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, care este un medicament care se dă la pacienții hipertensivi. Alte elemente analizate în biochimie sunt electroliții, cum ar fi ionii de calciu, potasiu sau de sodiu. Concret, orice mușchi, pentru a se contracta, are nevoie de un echilibru foarte fin al acestor electroliți, iar un dezechilibru la acest nivel poate crea slăbiciuni musculare sau contracții musculare severe. Și nu uitați, inima este un mușchi, are nevoie de un echilibru fin al acestor… echilibrul electroliților din sânge este reglat de hormoni și, de regulă, rinichii dau afară un exces de electroliți. Totuși, este foarte bine să avem acești electroliți analizați prin analizele uzuale, iar orice dezechilibru de electroliți poate fi adresat din timp, cât încă nu este simptomatic. Și proteinele serice și albumina. Prin acestea se vor analiza proteinele totale din sângele vostru, iar albumina este una din cele mai abundente proteine pe care le avem în sânge. Un dezechilibru la acest nivel sau un număr insuficient de albumină vor indica de cele mai multe ori o problemă hepatică. Bilirubina este un produs de metabolism hepatic. Bilirubina crește atunci când suntem icterici sau când ne îngălbenim. Concret, când un om se face galben ca lămâia, se face galben pentru că nivelul de bilirubină crește foarte mult în sângele lui. Și există două cauze principale. Prima cauză este o obstrucție la nivel biliar. Atunci când canalele pe care se excretă sucurile biliare sunt astupate, sunt blocate, sucul biliar se acumulează și se acumulează și nivelul de bilirubină în sânge. Și acesta este unul din motivele pentru care un om se poate îngălbeni. A doua cauză principală este o insuficiență hepatică, adică ficatul nu mai funcționează și nu mai metabolizează bilirubina circulantă din sânge și ea se acumulează în sânge și apare din nou această îngălbenire a pielii. Atenție însă, putem să avem și un icter subclinic sau un subicter, adică o creștere a bilirubinei în sânge suficient de puțin cât să nu ne îngălbenească, dar suficient de mult să indice o problemă hepatică subclinică, pe care nu o vedem cu ochiul liber, dar pe care atunci când o depistăm pe analize o putem adresa din timp. Și, în final, enzimele hepatice, cum ar fi fosfataza alcalină, Gama GT, ALAT sau ASAT, sunt enzime care se găsesc în celulele hepatice, în hepatocite. Nivelul acestor enzime în sânge o să aibă niște limite inferioare și superioare. Atunci când aceste limite sunt depășite în analize, acesta este un semn că ficatul începe să se degradeze mai rapid decât este normal. În funcție de care din aceste enzime este mai mare în analize, medicul poate chiar să își dea seama care poate să fie o potențială cauză a acestei degradări hepatice. Putem vorbi de consumul excesiv de alcool, putem vorbi de anumite alimente toxice sau o alimentație nesănătoasă sau putem vorbi de anumite hepatite care pot provoca toate aceste creșteri ale enzimelor hepatice. Din nou, toate aceste enzime, când cresc în sânge, sunt subclinice, ele nu dau niciun semn, sunt niște boli invizibile pe care corpul le compensează. Putem la 30 de ani să ne simțim foarte bine, să mergem la muncă, să facem 5 km de alergat pe zi și să nu avem nicio problemă, să mergem la petreceri și a doua zi să ne simțim bine, dar dedesubt, undeva, avem o problemă. O problemă care se poate vedea pe niște analize foarte simple, dar noi, nefăcându-le, nu avem cum să știm de ele și așteptăm până în momentul în care o să avem un simptom, o să ne trezim obosiți sau ne trezim cu ochii galbeni, ne îngălbenim pielea. Și abia atunci am avut, mergem la medic și vedem că avem o problemă. O problemă pe care o puteam semnala acum trei ani cu aceste analize banale de rutină care se fac o dată pe an.

A treia rubrică pe care o vom găsi pe un buletin de analize uzuale se va numi coagulare. În mare, testele de coagulare măsoară capacitatea sângelui de a se coagula și timpul în care această coagulare are loc și, implicit, ajută la evaluarea riscului unui pacient de a sângera excesiv sau a riscului de a face trombi. Din nou, riscul de tromboză poate fi văzut în aceste teste. Riscul acesta se poate manifesta prin tromboză, iar tromboza asta poate fi evitată fix prin aceste analize, prin aceste teste care indică medicului tău acest risc, care îți va da medicamente care te vor împiedica să faci o tromboză.

A patra analiză care se face cel mai frecvent se numește profil lipidic și acesta măsoară colesterolul total și apoi colesterolul bun, care este HDL, colesterolul rău, care este LDL, și nivelul de trigliceride. Mai mult decât colesterolul total, ne interesează raportul dintre colesterolul rău și colesterolul bun. Colesterolul rău, adică LDL, este cel care se acumulează în sânge și favorizează formarea de plăci de grăsimi în artere sau ateroscleroză. Aceste plăci se pot rupe și pot duce la infarct sau accident vascular cerebral. În schimb, colesterolul bun, adică HDL, ajută la eliminarea colesterolului rău și astfel ne ajută să ținem arterele deschise și sângele circulând liber în ele. Trigliceridele sunt un tip de grăsimi care circulă în corpul tău atunci când ai un exces prea mare caloric, iar corpul transformă aceste calorii în aceste grăsimi care circulă în sânge. Un nivel prea mare, de regulă, este asociat cu supraponderabilitatea. Iar acum poți să arăți perfect normal, să te simți bine, dar în interiorul tău se acumulează colesterol rău și trigliceride, care asociază foarte multe alte patologii în spate. Este foarte bine să vezi acest lucru pe analize, pentru că, de fapt, aceste analize care țin de colesterol și trigliceride sunt cele mai modificabile analize atunci când modificăm stilul de viață, alimentația, atunci când începem să facem sport, renunțăm la țigări, la alcool. Una este să știi că nu e bine să fumezi și nu e bine să bei pentru că îți fac rău, dar tu arăți bine, ești tânăr, sănătos, te simți foarte bine. Și alta e să îți faci niște analize și să vezi că lucrurile nu erau tocmai bine și că, în pofida felului în care arăți, corpul tău nu face față atât de bine la tot ce îi faci. Asta poate să îți dea de gândit și acest lucru este posibil să te determine să modifici stilul de viață și să îți prelungești viața cu ani, zeci de ani.

Și pe lângă acestea, medicul tău, care te cunoaște cel mai bine, poate recomanda și alte analize, de exemplu analiza funcției glandei tiroide sau anumiți nutrienți din organism, cum ar fi fierul, cum ar fi vitaminele B pentru vegetarieni sau nivelul vitaminei D în cazul în care stai foarte mult în birou, nu ieși la soare și nu mănânci alimente care conțin această vitamină. Dacă ești o persoană activă sexual, în mod cert analizele tale, și fără nicio rușine, trebuie să conțină și HIV și sifilis. Sunt analize uzuale, sunt extrem de simplu de făcut din același sânge recoltat și sunt ieftine. Și poți prin ele depista două din cele mai nasoale, dar tratabile, boli cu transmitere sexuală, care până nu e prea târziu stau ascunse. Pe lângă asta, poți analiza markeri virali, cum ar fi markerii pentru hepatita B, hepatita C, sau markeri tumorali, care sunt enzime secretate de tumori, care pot să crească fără ca tu să știi, pot fi complet invizibile până nu este prea târziu. Asta în cazul în care intri într-o grupă de risc ca și vârstă. De regulă, de la o anumită vârstă, medicul îți va recomanda aceste analize, la fel cum îți poate recomanda și alte investigații, cum ar fi o colonoscopie, care este recomandată femeilor peste 55 de ani și bărbaților peste 50 de ani.

Sau, după cum ați văzut, aceste analize sunt tocmai indicate anual oricărei persoane, indiferent dacă te simți sănătos sau nu, tocmai pentru că din analize, din foarte puțin sânge recoltat, se pot analiza foarte mulți parametri, din foarte puțin sânge recoltat se pot analiza foarte multe funcții de organe și foarte multe aspecte care țin de sănătatea corpului tău. Și dacă analizele ies bine, bravo ție! Anul viitor faci din nou analize. Făcându-le anual, practic te asiguri că prinzi din start orice boală. Și absolut orice boală prinsă din start este mult mai ușor de vindecat sau mult mai ușor de tratat sau de oprit din evoluție. Spre exemplu, o hipertensiune arterială, când avem o tensiune foarte mare, poate să stea într-un corp fără să dea niciun fel de simptome până la 10 ani. Adică tu poți să mergi pe stradă, să lucrezi, să duci o viață normală timp de 10 ani, având în fiecare zi o tensiune crescută pe care nu o tratezi. Tensiune care în 10 ani o să înceapă să vină cu primele simptome. Aceste simptome pot fi întârziate foarte mult timp,