Pentru mulți dintre noi, cuvântul „comă” sună dramatic. Și pe bună dreptate. În cazul persoanelor cu diabet, „coma diabetică” este o realitate medicală cu care se confruntă mii de pacienți în fiecare an. De cele mai multe ori, ea este consecința unor greșeli care pot fi prevenite.
Vorbim despre cele două forme majore ale comei diabetice – cetoacidoza diabetică și hipoglicemia severă – și cum să le recunoști și să le eviți.
Ce este coma diabetică?
Termenul definește o stare de inconștiență profundă provocată de un dezechilibru sever al glicemiei – fie prea mare (hiperglicemie), fie prea mică (hipoglicemie). Creierul, care are nevoie constantă de glucoză, suferă grav atunci când nivelul acesteia este dezechilibrat.
Există două scenarii:
- Cetoacidoza diabetică (DKA) – apare în special la persoanele cu diabet de tip 1 și implică glicemii extrem de mari, lipsă de insulină și acumularea de acizi (cetone) în sânge.
- Hipoglicemia severă – glicemia scade sub pragul critic (sub 50 mg/dl), iar creierul rămâne fără „combustibil”. Apare de obicei la diabetici care fac tratament cu insulină sau medicație hipoglicemiantă.
Ambele sunt urgențe medicale. Ambele pot fi prevenite.
1. Cetoacidoza diabetică (glicemia extremă)
Să ne imaginăm o persoană cu diabet de tip 1 care uită să-și administreze insulina într-o zi agitată. Nu pare mare lucru, însă a doua zi se simte slăbită, are greață, respiră greu și simte un gust ciudat în gură. Ajunge la spital cu glicemie de peste 500 mg/dl și este diagnosticată cu cetoacidoză diabetică.
Ce se întâmplă în corp?
Fără insulină, glucoza nu mai poate pătrunde în celule, așa că organismul „arde” grăsimile ca sursă alternativă de energie. Acest proces generează cetone – acizi care se acumulează în sânge și duc la dezechilibre metabolice severe.
Rinichii elimină glucoza prin urină, dar în același timp se pierd apă și electroliți și apare deshidratarea.
Semne de alarmă:
- Sete intensă și urinări frecvente
- Slăbiciune extremă, somnolență
- Respirație adâncă, sacadată (respirație Kussmaul)
- Miros de acetonă în respirație
- Greață, vărsături, dureri abdominale
- Confuzie sau chiar pierderea conștienței
Cele mai frecvente greșeli care duc la cetoacidoza diabetică:
- Omiterea insulinei, voit sau din neatenție
- O infecție netratată sau un stres acut (traumă, infarct) fără ajustarea tratamentului
- Lipsa monitorizării glicemiei – „merge și așa” nu e o strategie bună
- Consumul de alimente bogate în carbohidrați fără suplimentarea insulinei
- Defecte tehnice la pompa de insulină sau cateter înfundat
- Hidratare insuficientă – un corp deshidratat e un corp vulnerabil
2. Hipoglicemia severă
De data asta, scenariul e diferit: o persoană cu diabet face doza obișnuită de insulină seara, apoi nu mai mănâncă. Dimineața, este confuză, transpirată, incapabilă să vorbească. Glicemia: 34 mg/dl.
Ce se întâmplă în corp?
Glicemia scade sub limita critică. În faza inițială, corpul dă semnale de alarmă (tremur, palpitații), dar dacă nu se intervine rapid, creierul începe să sufere din cauza lipsei de glucoză. Pot apărea convulsii, comă, chiar leziuni cerebrale permanente.
Simptomele clasice ale hipoglicemiei:
- Transpirații reci, tremur, agitație
- Senzație de foame intensă
- Palpitații, dureri de cap, amețeală
- Confuzie, vorbire incoerentă, comportament bizar
- Somnolență, pierderea conștienței
Greșeli care pot duce la hipoglicemie severă:
- O doză de insulină prea mare comparativ cu aportul alimentar
- Săritul peste mese sau porții prea mici
- Efort fizic intens fără o gustare înainte
- Alcool pe stomacul gol
- Confuzie între doze sau injecții duble
Ce ai de făcut în caz de urgență?
- Dacă apare hipoglicemia:
Aplică regula 15: consumă 15g glucide rapide (3 lingurițe zahăr sau 150 ml suc), așteaptă 15 minute, verifică din nou glicemia. Dacă e sub 70 mg/dl, repetă.
Dacă persoana este inconștientă – nu îi da nimic pe gură! Sună urgent la 112. Poți administra glucagon injectabil dacă ai un kit de urgență.
- Dacă bănuiești o cetoacidoză:
Sună la 112. Oferă apă dacă pacientul e conștient.
Nu încerca să administrezi insulină „din ochi” – este nevoie de tratament intravenos și monitorizare în spital
Cum previi aceste situații critice?
- Nu opri niciodată tratamentul cu insulină, chiar și în zilele cu grețuri sau lipsă de apetit
- Ajustează dozele în funcție de efort, stres, boală
- Măsoară-ți glicemia zilnic și notează valorile
- Ține mereu la îndemână un „kit de urgență” cu glucide rapide
- Poartă o brățară medicală care să indice că ai diabet
- Implică-ți familia – educa-i să recunoască simptomele și să știe ce să facă
Concluzie:
Coma diabetică nu este un „accident nefericit” – este adesea urmarea unor pași greșiți, din neatenție, neinformare sau neglijență. Majoritatea acestor greșeli pot fi prevenite. Un control bun al glicemiei, educație continuă și reacție promptă la primele semne pot face diferența dintre o viață echilibrată și o urgență medicală.
