Deși sunt strâns legate, rezistența la insulină și diabetul sunt afecțiuni diferite.

Rezistența la insulină este o etapă premergătoare în care celulele corpului devin mai puțin sensibile la acțiunea insulinei, hormonul care ajută glucoza să intre în celule pentru a fi utilizată ca energie. Aceasta poate duce la prediabet și, dacă nu este gestionată, la diabet de tip 2. Totuși, nu toate persoanele cu rezistență la insulină dezvoltă diabet.

Rezistența la insulină vs. diabet: Care este diferența?

• Rezistența la insulină: Organismul produce insulină, dar celulele nu răspund eficient, ceea ce determină pancreasul să producă mai multă insulină pentru a menține glicemia normală.
• Diabetul de tip 2: Apare atunci când pancreasul nu mai poate produce suficientă insulină pentru a compensa rezistența celulelor, ceea ce duce la creșterea nivelului de zahăr din sânge.

Pe de altă parte, diabetul de tip 1 este o afecțiune autoimună, în care celulele beta din pancreas, responsabile de producerea insulinei, sunt distruse. Cu toate acestea, persoanele cu diabet de tip 1 pot deveni rezistente la insulină în timp.

Cum să depistezi rezistența la insulină?

Este recomandat să consulți anual medicul, pentru a evalua riscul de rezistență la insulină și diabet. Testele utile includ:

1. Glicemia à jeun: Măsoară nivelul de zahăr din sânge după cel puțin 8 ore de post. Valori peste 100 mg/dL pot indica probleme.
2. Hemoglobina glicozilată (HbA1c): Oferă media glicemiei din ultimele 2-3 luni. Niveluri între 5,7% și 6,4% sugerează prediabet.
3. Indicele HOMA-IR (Homeostatic Model Assessment of Insulin Resistance): Evaluează sensibilitatea la insulină pe baza glicemiei și insulinei à jeun. Un indice HOMA-IR ridicat indică rezistență la insulină.

Cât de frecventă este rezistența la insulină?

În Europa, se estimează că aproximativ 25%-30% din populația adultă are rezistență la insulină, iar prevalența crește odată cu vârsta, începând de la 40 de ani. Obezitatea și stilul de viață sedentar sunt factori majori care contribuie la această problemă.

Cum să tratezi și să previi rezistența la insulină?

1. Dieta echilibrată:

Adoptă o dietă bazată pe alimente integrale, cu indice glicemic scăzut. Exemple:

• Legume proaspete, cum ar fi broccoli, spanac, conopidă.
• Proteine slabe, precum pui, pește, tofu.
• Grăsimi sănătoase din avocado, nuci și semințe.

Evită carbohidrații rafinați, zahărul procesat și băuturile carbogazoase.

2. Activitatea fizică regulată:

Exercițiile fizice îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și contribuie la scăderea în greutate.

• Exerciții aerobice: 30 de minute de mers pe jos, alergare ușoară sau bicicletă, de cel puțin 5 ori pe săptămână.
• Antrenamente de forță: Ridicarea greutăților sau exerciții cu greutatea corporală (genuflexiuni, flotări) de 2 ori pe săptămână.
• Exerciții de intensitate mare (HIIT): Sesiuni scurte de efort intens alternat cu perioade de odihnă, de 2-3 ori pe săptămână.

Activități zilnice, precum urcatul scărilor sau grădinăritul, pot face o diferență.

3. Pierderea în greutate:

Reducerea a doar 5-10% din greutatea corporală poate îmbunătăți semnificativ sensibilitatea la insulină.

Utilitatea unui senzor de monitorizare continuă a glicemiei

Pentru a înțelege mai bine fluctuațiile glicemiei, utilizarea unui senzor de monitorizare continuă a glicemiei (CGM) poate fi extrem de utilă. Am testat mai multe modele și am observat diferențele între ele:

• Medtronic Guardian: Este cel mai precis, dar greu de aplicat și necesită calibrare frecventă.
• Dexcom ONE+: Accesibil și ușor de purtat. Totuși, instalarea poate fi complicată pe anumite telefoane Android.
• Freestyle Libre 2: Funcționează excelent cu aplicația Ultrahuman. Este disponibil pe OLX, fiind o soluție practică și accesibilă, ieftină dar presupune riscurile asociate achizitiei unui dispozitiv medical pe o platforma necontrolată – nu recomand oricui.
• Supersapiens: Vine cu senzor și aplicație într-un pachet complet, disponibil pe folkhealth.ro.

Un senzor te poate ajuta să identifici alimentele și activitățile care influențează glicemia, fiind un instrument excelent pentru gestionarea stilului de viață

Când să consulți un medic?

Pe lângă testele anuale, este important să consulți un medic dacă observi:

• Sete excesivă sau urinare frecventă.
• Oboseală inexplicabilă.
• Creștere sau pierdere nejustificată în greutate.
• Probleme de vedere, cum ar fi vedere încețoșată.

Detectarea timpurie a rezistenței la insulină poate preveni complicațiile majore, cum ar fi diabetul de tip 2.

Concluzie

Rezistența la insulină este frecventă, dar poate fi gestionată eficient printr-un stil de viață sănătos și monitorizare regulată. Consultă medicul pentru a dezvolta un plan personalizat și, dacă este necesar, folosește tehnologia modernă, cum ar fi senzorii de glicemie, pentru a-ți îmbunătăți sănătatea pe termen lung.

Pentru mai multe info despre prediabet: https://doctormihail.ro/podcast/prediabet-cum-verifici-la-tine-acasa-daca-ai-prediabet-si-cum-il-vindeci/