Dr. Mihail: Cu toții cunoaștem câte o persoană care zice: „Domnule, am greutate în plus de la tiroidă.” Fără tiroidă nu ar exista civilizația. E un fel de dirijor. Absolut. Primele cinci semne care indică că tiroida ta nu funcționează cum trebuie: oricât ai dormit, te scoli obosit; oamenii își pierd capacitatea de concentrare, se simt permanent într-o ceață mentală și nu mai sunt la fel de eficienți la locul de muncă – nu mai sunt deloc eficienți la locul de muncă; ei mănâncă un carton de prăjituri și cu toate astea slăbesc văzând cu ochii. Ai început să enumeri aceste semne și am început să mă sperii puțin. Poate fi confundată un pic cu depresia. La mine, vedeți ceva?
Dr. Corina Neamțu: Da, se vede.
Dr. Mihail: Nu se vede. În credința populară, orice crește în plus este cancer. Nu e așa? Dacă ar fi să facem așa un top de alimente super bune pentru tiroidă și alimente care nu sunt bune pentru tiroidă, care ar fi ele? Omule, te salut. Doctor Mihail aici, un nou episod „Boabe de cunoaștere” în care, după cum ai văzut deja, vorbim despre tiroidă. Tiroida asta e așa un organ mistic. E un organ pe care toată lumea dă vina că este obosit de la tiroidă, că am pus niște kilograme în plus de la tiroidă. A, parcă nu am chef de viață astăzi. Posibil să fie de la tiroidă. Și culmea este că este foarte probabil ca multe persoane chiar să aibă dreptate, pentru că avem un număr foarte mare de pacienți care au hipotiroidism în România. O statistică spune că sunt peste 700.000 de persoane care suferă de hipotiroidism. Atenție, subclinic. El când este subclinic trebuie să ne imaginăm că avem un ghiozdan pe umeri, un ghiozdan la care se adaugă câte 3-5 grame în fiecare zi și tu nu simți acele grame, nu simți cum se adaugă, dar ajungi să ai un kilogram într-un an, două kilograme în doi ani, trei kilograme în trei ani, iar greutatea asta îți afectează viața. Așa că vorbim concret despre tiroidă și o să vorbim și despre soluții. O să vorbim despre ce este tiroida Hashimoto, o să vorbim despre noduli tiroidieni și de ce atât de mulți oameni au noduli tiroidieni și de ce totuși doctorii spun că dacă ar fi, prin absurd, să-ți alegi să ai un cancer, da, dacă ai putea să-ți alegi, e absurd, știu, dar dacă ți-ai putea alege un cancer, acela ar fi ăla de tiroidă. O să vedem de ce. Vorbim despre gușă, da? Vorbim despre ce alimente se recomandă atunci când ai probleme cu tiroida, ce îi ajută cu adevărat și discutăm și multe alte mituri. Mulțumim UniCredit Bank pentru faptul că sprijină podcastul „Boabe de cunoaștere” și prin asta își reafirmă constant, mereu, în fiecare săptămână, da, la noi, sprijinul acesta pentru inițiative educative. Și vorbim cu doamna doctor Corina Neamțu, este medic primar endocrinolog, doctor în științe medicale, cu peste 25 de ani de experiență în tratamentul tiroidei, este cea care îmi verifică nodulul meu tiroidian la fiecare șase luni. Corina, bine ai venit la podcast!
Dr. Corina Neamțu: Bine te-am găsit, Mihail!
Dr. Mihail: E un podcast necesar. Toată lumea vorbește despre tiroidă. Cred că avem cu toții cunoaștem câte o persoană care zice: „Domnule, am greutate în plus de la tiroidă.” Și mi-ar plăcea să explicăm ce face de fapt acest organ. Și știi cum? Ce o să te întreb? De multe ori ne dăm seama de importanța unui lucru atunci când îl pierdem. Ce s-ar întâmpla în corpul nostru dacă am rămâne fără tiroidă, ca să înțelegem care e de fapt rolul ei?
Dr. Corina Neamțu: Ar fi rău. Acum, depinde când se întâmplă lucrul ăsta. Dacă se întâmplă când ești adult și dintr-un motiv evident medical sau dintr-un accident de iradiere masivă pe zona anterioară a gâtului, tiroida își încetează funcția sau este efectiv îndepărtată chirurgical și nu luăm tratament de substituție, este rău. Nu este un rău imediat, este un rău progresiv de luni, chiar ani.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Corina Neamțu: Ne simțim groaznic de obosiți, începem să nu mai avem chef de viață, somnolenți, câștigăm câteva kilograme, nu neapărat în grăsime, ci mai mult în lichide, în apă. Deci avem o retenție importantă de apă și în final îmbolnăvim toate organele și sistemele. Cel mai important lucru, îmbolnăvim inima pentru că începem să acumulăm lichide în toate seroasele. Deci acumulăm lichide în pericard, acumulăm lichide, putem să facem un fel de chiar ascită în faze foarte grave și ajungem la acel mixedem comatos și exitus. Asta este. Este adevărat.
Dr. Mihail: Deci asta se întâmplă când n-ai complet tiroidă. Pe de altă parte, când ai tiroidă perfect funcțională, te simți absolut normal și atunci putem să bănuim că atunci când tiroida își pierde funcția din varii motive pe care o să le discutăm astăzi, când ea își pierde funcția, începem să căpătăm din lucrurile acelea pe care le-ai descris, dar ele sunt cumva subclinice, greu de diagnosticat, greu de observat, nu?
Dr. Corina Neamțu: Și progresive, pentru că la început e doar un pic de oboseală, poate constipație, pielea mai aspră, se mai răresc sprâncenele, mai cade părul, însă lucrurile care pun în pericol viața sunt cele legate de cardiovascular, în primul rând de sistemul cardiovascular. Dar aș vrea să completez la ce discutam anterior, dacă ne naștem fără tiroidă, pentru că există așa ceva. Aici vorbim de un lucru extrem de important, pentru că fetusul are nevoie de hormoni tiroidieni din viața intrauterină. El îi primește de la mamă, dar dacă nu punem diagnosticul la naștere, el va deveni cretin.
Dr. Mihail: Cretin în sens medical. Adică ce înseamnă cretin în sens medical?
Dr. Corina Neamțu: Înseamnă un IQ absolut sub 30 de puncte. Deci este irecuperabil dacă în primele trei luni de viață nu introducem, nu ne dăm seama – pediatrul care îngrijește nu-și dă seama că e ceva în neregulă cu copilul și nu instituie imediat tratament substitutiv, lucru care poate să compenseze peste 90% din acest deficit. Dacă-l, dacă-l… Deci dacă-l…
Dr. Mihail: Diagnosticăm și tratăm.
Dr. Corina Neamțu: Și tratăm dând hormoni tiroidieni în primele trei luni de viață. După cele trei luni de viață, sinapsele neuronale și creierul pierd din start, ca să zic așa, și atunci lucrurile nu mai sunt la fel de bune.
Dr. Mihail: Bun. Iată cât de important este rolul tiroidei și în dezvoltarea creierului și în dezvoltarea altor organe și în menținerea greutății corecte, a stării de bine, a energiei. În esență, tiroida produce sau contribuie la toate aceste lucruri prin acești hormoni pe care îi secretă. Da? Poți să ne explici mai exact ce fac și cum acționează acești hormoni? Adică ce fac hormonii tiroidieni în, să zic, cele mai importante țesuturi sau organe pe care le putem numi?
Dr. Corina Neamțu: Avem, este vorba de doi hormoni, triiodotironina și levotiroxina, care are patru atomi de iod, care au receptori în toate structurile corpului. Deci de asta spunem că tiroida este importantă pentru tot corpul.
Dr. Mihail: Deci, în toate celulele corpului există receptori care reacționează la acești hormoni.
Dr. Corina Neamțu: Da. Da. Receptor nuclear. Tiroida este un hormon care acționează direct în nucleu. Acești receptori sunt foarte importanți și ei sunt permanent, permanent ocupați de hormonii tiroidieni care ajung și își fac proprietățile biologice. Acum, începând de la creier, este foarte important pentru că, așa cum am spus, în viața intrauterină, în copilăria mică, ajută la dezvoltarea creierului, a sinapselor, totul. Deci gândim, cum a spus profesorul Parhon, fără tiroidă nu ar exista civilizație. Este o afirmație extraordinară.
Dr. Mihail: Deci, ne-am întoarce undeva înainte de Neandertal, zic.
Dr. Corina Neamțu: Pentru că tiroida ne ajută să gândim și să devenim ceea ce suntem, oameni cu creier, cu gânduri, cu inteligență. În asta încă este foarte importantă partea aceasta neurocerebrală. Apoi, la nivelul inimii, hormonii tiroidieni, deci reglează pulsul inimii, reglează și tensiunea, reglează, cum v-am spus, absolut toate organele la nivelul pielii. Vedem pacienții cu mixedem au o piele parcă de elefant, efectiv groasă, descuamată, aspră, rece. Deci finețea pielii, părul, structura firului de păr, cum se prezintă, toate țin de sănătatea hormonală a tiroidei. Sunt lucruri extrem de importante.
Dr. Mihail: Cum face hormonul totuși să regleze asta? E doar o cheiță care dă drumul la următor? Adică cum, cum acționează, dacă putem așa, dar la nivel de clasa a IV-a, să înțelegem care e mecanismul prin care hormonul tiroidian reglează aceste lucruri?
Dr. Corina Neamțu: Hormonul tiroidian se leagă de o proteină de transport, ajunge la celulă, așa, intră în celulă, în receptorul nuclear și de acolo modifică sinteza proteinelor. Deci dă un semnal.
Dr. Mihail: Ok? Un semnal pentru sinteza proteinelor care contează. E un fel de dirijor.
Dr. Corina Neamțu: Absolut.
Dr. Mihail: Deci este dirijorul care, ok, ai o orchestră care ar putea să cânte, dar dirijorul este cel care dă semnalul și face ca din orchestră…
Dr. Corina Neamțu: Exact. Și cum sună. Și cum sună orchestra. Da.
Dr. Mihail: Asta e interesant și în orice orchestră sau orice dirijor, dacă dirijorul e un pic mai obosit sau dacă dirijorul poate, nu știu, a băut peste măsură și este un pic mai amețit din varii motive, orchestra începe să nu mai sune bine. Da, poate că cineva nu mai cântă în ritm, poate că un contrabas s-a dezacordat și nu-ți dai seama ce se întâmplă acolo. Adică nu poți să zici, domnule, orchestra asta falsează, dar dacă o vioară cântă fals în acea orchestră, deja nu, nu mai sună ce trebuie. Și așa apar semne că tiroida nu funcționează. Ok. Și aici aș vrea să te întreb care sunt, să zicem, primele cinci semne care indică că tiroida ta nu funcționează cum trebuie? Semne pe care le poți observa, semne la care trebuie să fim atenți.
Dr. Corina Neamțu: Părerea mea este că primul semn care apare este oboseala, dar e un simptom așa de des întâlnit, și sunt obosit. Cred că trei sferturi dintre noi simțim lucrul ăsta aproape în fiecare zi, dar oboseala este extrem de importantă. În al doilea rând, ușoarele fluctuații în greutate, pentru că noi nu vorbim numai de hipotiroidie, vorbim și de hiper, fie acumulare de kilograme, fie pierdere de kilograme. În al treilea rând ar fi tulburările de ritm. Deci dacă tiroida nu funcționează suficient, ritmul cardiac scade și devenim bradicardici. Adică avem un puls mult mai redus. Este un semn clinic extrem de important. Aș pune și constipația. Hipotiroidienii sunt foarte constipați și nu se simt bine. Și cum am mai precizat anterior, modificările acestea ale pielii. Pielea devine urâtă, devine aspră, se descoamează, e uscată, este o piele care pur și simplu e dezagreabilă atingerii.
Dr. Mihail: Hm. Aceste semne de regulă se întâlnesc împreună sau poate să fie, să zic, poți să ai doar câteva din aceste semne?
Dr. Corina Neamțu: Nu toți pacienții, acuma și în funcție de gradul de hipotiroidism, nu toți pacienții le cuplează pe toate. Primul care apare cumva este oboseala și ele se derulează în funcție de amploarea problemei. Dacă problema și diagnosticul este pus eficient și pacientul primește tratament, celelalte evident că nu vor mai apărea niciodată, dar altfel în dinamică ele se accentuează în timp. Deci este o boală care nu are un caracter acut. E o boală cronică care se instalează în ani de zile, în ani. Efectiv în ani.
Dr. Mihail: Și asta e problema, și asta menționam mai devreme în introducerea acestui podcast că într-adevăr această oboseală, când se instalează cu anii, ajungi să faci greu diferența între oboseală cauzată de vârstă, nu? Sau de prea multă muncă sau, nu știu, de trecerea anilor și o oboseală care de fapt este anormală. Cum aș putea să-mi dau seama de astea? Pentru că ai început să enumeri aceste semne și am început să mă sperii puțin, cu toate că am analizele OK, nu? Și adică tu îmi vezi glanda tiroidă și pare că e funcțională. Dacă zici de oboseală, adică cine nu-i obosit în ziua de azi?
Dr. Corina Neamțu: Exact. Există niște diferențe. Oboseala așa, cumva speculativ, oboseala aceea de suprasolicitare pe care o avem toți, că poate muncim prea mult sau poate muncim într-un mediu mai puțin prietenos, stresul zilnic, traficul, știm cum suntem. Oboseala aceasta de suprasolicitare e o oboseală predominant matinală. Adică oricât ai dormit, te scoli obosit și cumva te mobilizezi și spre după-amiază începi să mai ai ceva energie. În schimb, hipotiroidianul e obosit continuu și nu numai că este obosit, este și somnolent.
Dr. Mihail: Aha.
Dr. Corina Neamțu: Adică practic el ar adormi în orice poziție pentru că toate procesele lui metabolice sunt jos. Pur și simplu, așa, ca să spun cu ghilimelele de rigoare, se târăște.
Dr. Mihail: Hm. Toată ziua. Ești obosit constant.
Dr. Corina Neamțu: Toată ziua. Exact. Și e somnolent.
Dr. Mihail: Somnolent. Și cumva nici nu realizează că are lucrurile astea. Poate cei din jur realizează, pentru că așa cum v-am spus, este foarte încet procesul. Deci este, cum spunem noi în medicină, insidios debutul. Nu e ceva de pe o zi pe alta în luni, ani, chiar. Și atunci el se obișnuiește și spune: „S-a născut obosit, ce să facem?”
Dr. Mihail: Da, e… Da. Diferența asta e foarte importantă, că într-adevăr suntem cu toții obosiți, dar dacă ești obosit, și vreau să, vreau să repet asta, chiar dacă ai spus asta și unii o să creadă că repet, dar repet asta pentru a o înțelege foarte clar. Deci dacă ești obosit dimineața, că ai lucrat mult, da, te activezi pe parcursul zilei, bei o cafea, ieși un pic la, un pic de, faci câțiva pași, discuți cu cineva și te reactivezi, puțin probabil să fie de la tiroidă. Da, dar dacă ești obosit toată ziua, te târâști și zice lumea: „Aia s-a născut obosit”, du-te, domnule, și controlează-te la tiroidă. O să vorbim și despre asta, o să vorbim despre ce analize trebuie făcute și în ce context. Sunt și alte simptome pe care, adică, știi cum? Oboseala, greutatea, tulburarea de ritm, constipația, chiar și pielea sunt simptome clasice, frecvent asociate cu problema, să zic, tiroidă. Există și alte simptome ale hipotiroidismului de care oamenii nu știu și la care, la care se miră când aud aceste simptome și semne?
Dr. Corina Neamțu: Da, există unul foarte important, dureri musculare și articulare. Nu chiar dureri, mai mult așa o rigiditate, adică, așa cum spuneam, hipotiroidismul reține apă, articulațiile își pierd imobilitate, deci ele devin un pic mai rigide. Mușchii sunt și ei infiltrați de apă. Hipotiroidianul sever este efectiv un burete de apă și atunci sunt anumite dureri, o anumită sensibilitate musculară și articulară. Lucrurile astea nu se știu. Și un lucru foarte important sunt manifestările la nivelul sistemului nervos central, ținând evident de cogniție și anume, oamenii își pierd capacitatea de concentrare, se simt permanent într-o ceață mentală.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Corina Neamțu: Și nu mai sunt la fel de eficienți la locul de muncă. Nu mai sunt deloc eficienți la locul de muncă.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Corina Neamțu: De multe ori când în fața mea apare un hipotiroidian sever, îl întreb: „Cum faceți față task-urilor zilnice?” Cum? Că zice: „Da, doctor, așa încet”, pentru că, așa cum spuneam, scăderea este treptată. Nici nu-și dau seama că nu mai sunt eficienți. Poate șefii, poate cei din jur realizează.
Dr. Mihail: Deci da, dacă ai un coleg care devine treptat puțin eficient la locul de muncă, poate e cazul să faci niște analize și să-l trimiți la control.
Dr. Corina Neamțu: Poate fi confundată un pic cu depresia asta. Mulți hipotiroidieni sunt chiar depresivi, pentru că ei nu se mai simt bine, nu știu ce au și pierd încrederea, își pierd cheful de viață. Deci și asta e o provocare, depresia la ei.
Dr. Mihail: Deci iată cât de multe semne. Și e interesant că toate semnele astea până la urmă sunt nespecifice. Corect. Adică se întâlnesc în alte sute de boli.
Dr. Corina Neamțu: Se întâlnesc în alte sute de boli și pot fi toate intercalate și amestecate. Dar e foarte important să ascultăm asta, să reținem aceste semne și să ne gândim, ori de câte ori apar semnele astea, inclusiv amestecate între ele, să ne gândim că poate e cazul să-ți faci niște analize.
Dr. Mihail: Mulți oameni vorbesc despre senzația de nod în gât. Cât de frecvent vine ea de la tiroidă și când vine din alte cauze?
Dr. Corina Neamțu: Părerea mea este că este extrem de rar legată de tiroidă.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Corina Neamțu: Ea poate să fie un simptom absolut extern tiroidei și să aducă pacientul la doctor și să-i găsești că are un nodul sau o disfuncție. Evident că pacientul va rămâne cu ideea: „De asta aveam nod în gât.” Dar ca și simptom, este foarte rar legat de tiroidă. Primul lucru de care este legat este boala de reflux esofagian. Apoi mai e sfera ORL, apoi mai este nevroza.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Corina Neamțu: În general la femei, mai rar la bărbați, sentimentul ăsta că nu înghiți bine, că nu respiri bine, este o chestie legată de stres, categoric. Și cumva tiroida vine la final și nodul ăsta în gât și dificultatea de deglutiție, că asta înseamnă de fapt, apare numai dacă avem un nodul mare, compresiv, ori un nodul mare, peste 4 cm, un nodul 3-4 cm și cumva poziționat pe traiectul traheii, esofagului, adică pe mijloc. Acest tip de nodul se vede cu ochiul liber. Adică nu trebuie să fii doctor, îl văd colegii de serviciu: „Ți-a crescut ceva la gât.” Când înghiți se mișcă ceva.
Dr. Mihail: Hm. Deci cam nodul în gât nu este deloc un simptom specific tiroidei.
Dr. Corina Neamțu: Deci nu este, dar este cumva asociat. Oamenii simt nodul în gât și când li se dă un diagnostic și zic: „Aha, de aia aveam acel nod în gât.”
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Corina Neamțu: Exact.
Dr. Mihail: Întorcându-ne la hipotiroidism, că am început toate aceste simptome pe care, pe care le-ai enumerat sunt de fapt ale hipotiroidismului și o să vorbim și despre hipertiroidism azi, dar acum rămânem în zona asta a hipotiroidismului, adică tiroida nu produce suficienți hormoni tiroidieni. Vorbim practic despre Hashimoto. Este, sunt ele sinonime sau există alte cauze ale hipotiroidismului? Cât de des se întâlnește Hashimoto? Dacă poți să ne explici.
Dr. Corina Neamțu: Hashimoto este cauza principală a hipotiroidismului. Sunt și alte cauze. E mult mai rare, extrem de rare. Probabil că Hashimoto răspunde de 90% din cazurile de hipotiroidism. Avem iradierile accidentale în zona cervicală. Asta pot crea hipotiroidism. Copiii care au avut sau tineri care au avut limfoame, au avut nevoie de iradiere sau chiar accidental, fără să știe, efectiv inactivează și fibrozează, usucă tiroida, ea nu mai funcționează bine, tot așa în timp.
Dr. Mihail: Da.
Dr. Corina Neamțu: Și bineînțeles, cauza chirurgicală: tiroida este scoasă, pacientul nu ia tratament, bineînțeles că are hipotiroidie. Și mai sunt și niște cauze înnăscute, genetice, niște sindroame, nu are sens să intrăm în ele, dar sunt extrem de rare.
Dr. Mihail: Totuși, Hashimoto, spui că este cea mai des întâlnită.
Dr. Corina Neamțu: Este cauza cea mai frecventă pentru hipotiroidism.
Dr. Mihail: Ce se întâmplă în Hashimoto?
Dr. Corina Neamțu: În Hashimoto, sistemul imun se dereglează. Nu este dereglat în sensul că este ineficient, este hiper-reglat împotriva tiroidei. Adică dintr-un motiv pe care nu-l știm, el nu mai recunoaște ca proprie tiroida și formează anticorpi împotriva ei. Acești anticorpi se fixează pe structurile tiroidiene și le distrug tot în timp, tot bineînțeles legat de valoarea anticorpilor, că una e să fie o valoare mică, este ca și cum am avea un război cu trei soldați sau cu o armată întreagă. Dacă nivelul este foarte ridicat, evident că procesul de distrugere va fi mai rapid.
Ok, iată continuarea dialogului (următoarele 30 de minute) din podcast, adaptată în limba română:
Discuția despre tiroidă – Partea a 2-a
Dr. Mihail: Totuși, din ce am observat eu din punct de vedere clinic, văzând și alți pacienți în practica mea, dar care veneau cu această tiroidă Hashimoto, am observat că e o boală autoimună care de regulă se instalează lent sau are o progresie lentă, care de multe ori se oprește și pacientul are o funcție tiroidiană normală, după care revine. Ce o influențează? Adică de ce este o boală lentă și oare o putem influența noi prin ceea ce facem noi? Pentru că da, sunt elemente imune care atacă țesutul tiroidian. Da, dar asta nu se întâmplă peste noapte. E un proces treptat în care ajungi la, să zic, la insuficiență tiroidiană și începi să iei tratament. Ce influențează această progresie a bolii?
Dr. Corina Neamțu: O dată, nivelul de anticorpi, apoi stilul de viață. Pentru că în momentul în care un pacient, și aici vorbim în primul rând de femei tinere, pentru că există o tendință de a face un screening al funcției tiroidiene, investigând și autoanticorpii la femeile care își doresc sarcini. Aceasta e o tendință globală și probabil că o să discutăm de ce. Deci când află că au anticorpi pozitivi și, bineînțeles, facem screeningul în primul rând al pacientelor care au în familie cazuri de boli autoimune, da, atunci ele de obicei sunt într-o stare de normo-funcție tiroidiană, dar trebuie urmărite. Multe dintre ele hotărăsc diferite lucruri, cum ar fi să renunțe la gluten sau suplimentăm cu seleniu și zinc pentru că…
Dr. Mihail: Atunci când am anticorpii crescuți, da? Deci vorbim de…
Dr. Corina Neamțu: Când au, exact, vorbim strict de acest subiect. Când au anticorpii crescuți, ele fac niște lucruri care au dovedit statistic, pe niște loturi fără o putere mare, că influențează nivelul de autoanticorpi. Oricum, nivelul de autoanticorpi este extrem de volatil. Când avem 500, când avem 300, eu le spun pacienților așa: „Constituie un factor de stres. Știm că aveți boală autoimună. Haideți să lăsăm anticorpii deoparte și să ne concentrăm pe funcție. Anticorpii ăștia vor dispărea fie niciodată, fie când nu mai au nimic de distrus.”
Dr. Mihail: Hm. Adică tiroida e complet fibrozată.
Dr. Corina Neamțu: Deci dacă ai anticorpi, o să continui să-i…
Dr. Mihail: Absolut. Este foarte puțin. Numai cei care au anticorpii aceia high limit, sub 100, într-un context, pot să scape de ei, să dispară. Dar altfel…
Dr. Corina Neamțu: Ei se cheamă ATPO. Despre ei vorbim. Vorbim despre anticorpi antiperoxidază și mai avem anticorpi antitireoglobulină.
Dr. Mihail: Hm. Ok. Doar aceștia se… ATPO și cum, și ceilalți cum se prescurtează?
Dr. Corina Neamțu: Anti-TG.
Dr. Mihail: ATG. Bun. Deci ATPO și ATG sunt anticorpi împotriva tiroidei. Și vreau să zic că și eu am întâlnit persoane care mi-au povestit despre tiroidita lor Hashimoto, despre un nivel crescut de anticorpi care deodată a scăzut, și nivel care a scăzut și funcția s-a păstrat atunci când au renunțat fie la gluten, fie la lapte. Și ai spus că da, există date anecdotice. E vreun mecanism pe care îl bănuim acolo sau e o recomandare pe care o putem face pacienților care vin cu un ATPO și/sau un ATG mare?
Dr. Corina Neamțu: Este discutabil lucrul. Eu am văzut, am încercat lucrul ăsta pentru că am avut paciente tinere, chiar doctorițe, care au spus: „Doamna doctor, eu nu vreau hormoni tiroidieni. Haideți să facem ceva.” „Păi, atunci haideți să renunțăm la gluten.” Într-adevăr, nivelul de anticorpi a scăzut, dar la un moment dat ei reapar și pacienții tot ajung în hipotiroidie. Ideea să se renunțe la gluten doar pentru prezența anticorpilor antitiroidieni nu e recomandată. Acum, oamenii renunță și la lactate, și la gluten. Curând nu știu ce o să mai mâncăm, pentru că foarte multe produse sunt contaminate cu gluten, chiar dacă sunt gluten-free. Asta știm. Deci nu e recomandat.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Corina Neamțu: În schimb, de unde s-a ajuns la ideea asta? Fiind vorba despre o boală autoimună, ea vine în asociere uneori și cu alte boli autoimune.
Dr. Mihail: Asta corect. Așa este.
Dr. Corina Neamțu: Și atunci poate să vină în asociere cu boala gastrointestinală, cu boala celiacă. În momentul dacă se renunță la gluten, s-a observat că și anticorpii antitiroidieni scad, dar aici se renunță la gluten pentru un motiv extrem de bine documentat.
Dr. Mihail: Da, e foarte important de precizat asta, pentru că ce trebuie să înțelegem nu este că glutenul e rău și ar putea să provoace Hashimoto, că mulți oameni ar putea să înțeleagă asta. Da. Și atunci cei care renunță la gluten au anticorpii mai mici, ergo glutenul ar fi rău. Nu este adevărat, nu este așa. Dar supoziția într-adevăr e foarte logică. Asta se știe, că oamenii care au o boală autoimună de cele mai multe ori se întâmplă, sau se întâmplă foarte frecvent, să aibă și o altă boală autoimună. Cumva există, să zicem, un substrat autoimun în corpul lor și asta înseamnă că corpul lor se întoarce împotriva propriilor sale țesuturi. Dacă s-a întors împotriva tiroidei, e posibil să se întoarcă și împotriva intestinului tău, căruia nu-i mai place glutenul pentru că ai acest substrat autoimun. Și atunci, într-adevăr, renunțarea la anumite substanțe care pot fi proinflamatorii în anumite contexte pentru anumiți oameni, cum e glutenul, cum sunt lactatele, ar putea să fie ceva favorabil. Există și altceva care poate să ajute aceste persoane? Probabil că te-ai întâlnit cu asta. Sunt într-adevăr oameni care nu vor să ia hormoni tiroidieni și sunt oameni pe social media care se laudă că și-au vindecat problema tiroidiană doar prin alimentație. Adică nu vorbim doar de renunțat la gluten, vorbim despre o alimentație care este cumva gândită special pentru funcția tiroidiană. Există așa ceva? Ai avut vreun astfel de pacient?
Dr. Corina Neamțu: Am avut o pacientă, doctoriță, la care nu am văzut dispăruți anticorpii, dar i-am văzut scăzuți și a menținut un timp funcția, dar apoi boala a revenit și a devenit hipotiroidiană subclinic. Și acum ghidurile permit neinițierea tratamentului substitutiv la pacienți asimptomatici.
Dr. Mihail: Ok. Înainte nu permiteau?
Dr. Corina Neamțu: Cu hipotiroidie subclinică. Ce înseamnă el?
Dr. Mihail: Da.
Dr. Corina Neamțu: Înseamnă că avem doar TSH-ul crescut. Asta dovedește că hipofiza și hipotalamusul au recepționat un semnal de insuficientă producție din partea tiroidei și o stimulează să producă mai mult. Deci TSH-ul este hormonul care stimulează tiroida în producția de hormoni și atunci ea mai are rezerve și răspunde la stimulare. Deci TSH-ul crește, tiroida produce normal. Acesta este stadiul subclinic.
Dr. Mihail: Hm. Ăsta e interesant. Cred că va trebui să explicăm acești hormoni. Dar ce ai povestit acum este să ne imaginăm așa, că mașina ta merge pe benzină. Benzina este acest TSH, care e secretat de către creier. Da, o structură din creier secretă TSH. E benzină care se duce la motor și hormonii tiroidieni pe care îi livrează e, să zicem, viteza cu care merge mașina. Și noi știm că e bine să mergi cu 60 la oră în oraș, și mașina mea merge cu 60 de km/h în oraș, dar eu mă uit pe analize și văd că mașina mea consumă de două ori mai multă benzină. Da, exact. Intră și mai mult. E normal să am de două ori mai multă benzină când eu merg cu 60 la oră? Tot cu 60 la oră merg. Înseamnă că motorul meu undeva este stricat. Și aici cred că ar fi util să ne explici ce sunt acești hormoni, adică care-s analizele de bază care îți dau așa, de fapt, îți dau concret o imagine asupra funcției tiroidiene. Care sunt analizele pe care le facem?
Dr. Corina Neamțu: Analizele pe care le facem în mod uzual și care sunt și în portofoliul medicului de familie, adică sunt decontate prin program național, sunt TSH, adică hormonul de stimulare al tiroidei, și free T4, adică levotiroxina liberă.
Dr. Mihail: Da. Deci TSH și T4…
Dr. Corina Neamțu: Și T4 liber. Acestea sunt cele două din câte știu eu, care sunt decontate. Putem face și T3, deși în practica clinică să avem o discrepanță între T4 și T3 este rar.
Dr. Mihail: Care-i diferența între ele? Deci TSH e un hormon secretat de o structură din creier care merge direct la tiroidă și zice „secretă” sau, dacă nu merge, nu secretă. Corect. Bun. Și îi zice practic, nu știu, e un semnal de la șef. E șeful care zice „hai, dă drumul la producție” sau „nu produce”. Tiroida produce T3 și T4. Care-i diferența între ele?
Dr. Corina Neamțu: De un atom de iod. Ca și funcție, T4 se transformă, se convertește și periferic în T3. T3-ul este hormonul activ la nivel cerebral. Extrem de important asta. T4 are și el receptori celulari, dar nu sub formă integrală, ci free T4, adică T4 liber, cel care nu este legat de proteine.
Dr. Mihail: Bun. Și pe noi ne interesează T4 liber.
Dr. Corina Neamțu: Ne interesează uneori și T3 total. Se poate doza și T3 liber, dar este foarte mic în ser ca și valoare. Și uneori, când un hormon sau orice structură biochimică e foarte redusă, sunt niște neclarități în privința dozărilor. E foarte mic, abia se vede în kituri și atunci se preferă să se dozeze ceva care e mai de încredere în dozări.
Dr. Mihail: Există alte analize cu importanță în tiroidă? Adică putem să ne testăm, nu știu, nivelul de seleniu sau de iod sau ce altceva am putea testa?
Dr. Corina Neamțu: Nivelul de seleniu… am văzut și aici că a venit o modă în care se dozează și seleniul și zincul. Personal, nu le recomand, pentru că atunci când avem tiroidită sau hipertiroidism autoimun, automat aditivăm în tratament și seleniu și eventual zinc. Mai dozăm anticorpii.
Dr. Mihail: Hm. Ok.
Dr. Corina Neamțu: Anticorpii cei doi. Și dacă pacientul are hipertiroidie, avem alte tipuri de anticorpi de dozat.
Dr. Mihail: Dacă are hipertiroidie, ok. Adică tiroidă foarte, foarte activă. Și practic, acești hormoni, în principal acest free T4 și TSH, ce ne indică? Dacă TSH e normal și hormonul tiroidian, free T4, sunt normali, e…
Dr. Corina Neamțu: E normal. Tiroida are o funcție corectă.
Dr. Mihail: Tiroida are o funcție corectă. Da. Dacă avem TSH, adică ăla care stimulează, crescut și FT4 normal…
Dr. Corina Neamțu: Avem stadiu subclinic de hipotiroidie.
Dr. Mihail: Subclinic de hipotiroidie. Adică noi ne dăm seama că tiroida nu lucrează cum trebuie, trebuie să fie biciuită prea tare de acel TSH.
Dr. Corina Neamțu: E probabil o boală autoimună în spate.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Corina Neamțu: Și acum depinde de discuția cu pacientul, că aici acum medicina se personalizează, ghidurile încep să intre într-o altă etapă. Vorbim: are semne clinice, îl tratăm. Nu are semne clinice, îl urmărim.
Dr. Mihail: Hm. Dar ai spus că putem să tratăm și fără semne clinice dacă TSH e sus. Nu? Că mă gândesc că beneficiul ar fi faptul că o mai relaxezi un pic, n-o mai biciui atât de tare, nu? Dacă îi dai hormon tiroidian când el e subclinic, adică hormonul tiroidian e normal, dar TSH e prea mare. Poți să-i dai substituția atunci?
Dr. Corina Neamțu: Poți să-i dai dacă este simptomatic. Doar așa spun ghidurile. Sau dacă vrea. Deci spune: „Totuși mă simt obosită.” „Bun, haideți să facem o probă terapeutică.” Inițiezi o lună, două de tratament și vezi dacă are impact asupra stării generale. Dacă pacientul spune: „Da, mă simt mai bine”, continui.
Dr. Mihail: Chiar am o întrebare, na, sper să nu fie o întrebare periculoasă, e o întrebare stupidă în mod cert. Dar dacă nu am suficienți hormoni tiroidieni și iau în greutate și știm că pacienții care au hipertiroidism slăbesc, a existat cineva care să-ți ceară vreodată hormon tiroidian doar ca să slăbească?
Dr. Corina Neamțu: A fost o modă în anii ’70.
Dr. Mihail: A, chiar a fost.
Dr. Corina Neamțu: A fost o modă în care se slăbea cu hormoni tiroidieni. Nu aveam inhibitorii de foame pe care îi avem acum. Nu aveam moleculele biologice. Nu aveam nimic. Dar a fost și un caz celebru în care a fost un deces la Mayo Clinic.
Dr. Mihail: La Mayo Clinic.
Dr. Corina Neamțu: La Mayo Clinic. Fiica lui Onassis pare că ar fi murit prin supradoză. Pare, știți cum? Nu putem ști sigur. Prin supradoză de hormon tiroidian. Deci sunt multe lucruri. Însă să creezi o boală care are un impact major asupra cordului și după o vârstă este foarte serioasă problema.
Dr. Mihail: Ok. Deci practic, ce faci este să-ți induci o boală, îți creezi artificial o boală care are ca efect advers slăbitul, dar are foarte multe alte efecte adverse pe care nu ți le dorești. Deci nu recomandăm slăbitul prin exces de hormoni tiroidieni.
Dr. Corina Neamțu: Absolut. Sunt chiar condiții amenințătoare de viață. Nu putem să facem… Pacientul poate face o fibrilație atrială, poate face o tulburare de ritm.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Corina Neamțu: Din cauza asta. Sunt pacienți la care inducem un pic de hipertiroidism subclinic și o să revenim probabil. E vorba de pacienții care au în antecedente cancer de tiroidă, unde se dorește un TSH jos ca să nu stimuleze potențialele reziduuri tiroidiene.
Dr. Mihail: Ok. Asta e interesant.
Dr. Corina Neamțu: Și ei, unii dintre ei, suportă destul de greu. Și nu vorbim că îi tratăm cu doze farmacologice, îi tratăm cu doze un pic mai mari decât necesarul lor.
Dr. Mihail: Hm. Și suportă greu. Uite, aici aș vrea să aducem discuția și spre hipertiroidism, care se cheamă și boala Basedow-Graves. E din nou, sunt cele două sinonime sau e cea mai des întâlnită formă de hipertiroidism?
Dr. Corina Neamțu: Este cea mai des întâlnită. Este cea mai des întâlnită la tineri. După o vârstă, oamenii nu mai fac Basedow, fac noduli care sunt hiperfuncționali în general.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Corina Neamțu: Deci boala Basedow într-adevăr e forma cea mai întâlnită de hipertiroidism la populația sub 40-50 de ani.
Dr. Mihail: Cum se manifestă? Cum își dă seama un pacient că are hipertiroidism?
Dr. Corina Neamțu: Debutul e complet diferit de hipotiroidism. Pacienții stau o perioadă, dar stau poate câteva luni, nu ani, pentru că nu se simt bine. În primul rând, încep să slăbească. Minunat, am putea spune. Dar să vedem cu ce vine slăbitul la pachet. Încep să tremure, nu mai dorm noaptea, sunt extrem de nervoși, își pierd complet răbdarea, devin imposibili pentru anturaj și încep să aibă tulburări de ritm. Și aici vorbim de un puls accelerat, chiar și noaptea, peste 100 de bătăi pe minut. Da. Apoi încep să transpire într-un spațiu în care toți se simt bine la temperatura ambiantă. Cel care va deschide aerul condiționat poate fi suspect de hipertiroidie.
Dr. Mihail: Hm. Toată lumea e ok. El e singurul care transpiră.
Dr. Corina Neamțu: Are termofobie, cum spunem noi.
Dr. Mihail: Aha. Da. Nu-mi dau seama. Uite, ascultându-te acum, îmi dau seama cumva, ascultându-te mi se pare că le am pe amândouă. Cu toate că e greu, e puțin probabil să ai și hipotiroidism și hipertiroidism.
Dr. Corina Neamțu: Mai ales că n-ai niciuna.
Dr. Mihail: Da, mai ales că nu am niciuna. Exact. Deci dacă tu, cel care asculți acasă, ți se pare că ai asta, nu-ți fie frică. Uite, și mie mi se pare că am asta, dar ai zis că încep să slăbească. Mă regăsesc. Am început să slăbesc. Cu toate că voit, adică mă abțin de la mâncat și am slăbit. Tremură? Nu tremur. Sunt nervoși? Și sunt nervos uneori. Uneori, adică uneori sunt nervos. Colegii pare că încă mă suportă. Da. Și ce faci? Ai aceste simptome și ce faci? Ce fac pacienții? Se duc la doctor? Bănuiesc că încep să bănuiască că e o cauză medicală în tot ce se întâmplă.
Dr. Corina Neamțu: Sau când începi să slăbești 10 kg mâncând tot frigiderul, pentru că ei nu au inapetență, ei au apetit crescut, ei mănâncă un carton de prăjituri. Cu toate astea, slăbesc văzând cu ochii. Și faptul că tremură și că transpiră…
Dr. Mihail: Adică ar fi o boală ideală să mănânci cât poți și să slăbești, dacă n-ar fi tremurăturile și transpirațiile…
Dr. Corina Neamțu: Și nervozitatea. Se întâmplă nervozitate, lipsă de răbdare, vorbesc mai repede, se precipită, deci devin și pentru anturaj o problemă.
Dr. Mihail: E ceva ce pot face înainte de a începe un tratament, tot așa, legat de stil de viață, care poate să mai amelioreze din simptome?
Dr. Corina Neamțu: Nu pot. Adică boala Basedow nu poate fi controlată. Poate hipotiroidismul, în anumite situații, da. Boala Basedow se auto-întreține și devine din ce în ce mai violentă clinic și pacientul ajunge să facă pusee de fibrilație atrială, deși e tânăr, lucru care este o chestie gravă, și atunci ajunge cel mai frecvent într-o cameră de gardă.
Dr. Mihail: Hm. Care ar fi mecanismul? Dacă la Hashimoto am înțeles că e propria ta imunitate care îți atacă țesutul și el nu mai este eficient, nu mai are din ce să producă hormoni tiroidieni, ce se întâmplă la Basedow?
Dr. Corina Neamțu: E tot mecanism autoimun.
Dr. Mihail: Aha.
Dr. Corina Neamțu: Dar se îndreaptă împotriva altcuiva. Deci corpul, același sistem imunitar, creează anticorpi care sunt similari cu TSH-ul. Vorbeam că TSH-ul este benzina care antrenează mișcarea. Ei, aici acești anticorpi se fixează pe receptorii hormonului de reglare în număr mare și tiroida primește informația: „Produ! Mișcă-te!” Și produce necontrolat. Ok. Apoi, din cauza unui nivel sanguin crescut al hormonilor tiroidieni, TSH-ul normal scade foarte mult, devine nedetectabil, pentru că el vede: „Hopa, sunt prea mulți hormoni în circulație, nu mai funcționez, nu mai acționez deloc.”
Dr. Mihail: În hipertiroidism, în boala Basedow, ce așteptări trebuie să aibă pacientul și cum e tratat de obicei?
Dr. Corina Neamțu: Din păcate, nu avem un tratament pentru acțiunea hormonilor tiroidieni pe receptori. Nu există. Adică să avem un blocant imediat. L-am dat. În momentul ăla, hormonul tiroidian se lovește de faptul că are receptorul ocupat, nu mai face nimic. Nu avem așa ceva. În schimb, avem un anumit blocant de sinteză a hormonilor tiroidieni.
Dr. Mihail: Aha. Deci blocăm sinteza lor. Ok.
Dr. Corina Neamțu: Adică se numesc antitiroidiene de sinteză. Deci nu putem să facem nimic cu cei aflați în circulație și în tiroidă deja formați. În schimb, putem să blocăm producția de novo. Și atunci ce facem? Având în vedere că hormonii tiroidieni au un timp de înjumătățire de câteva zile, maxim opt, așteptăm cele opt zile, plus surplusul care vine deja din tiroidă se deversează, pentru că tiroida nu va mai produce în plus, că am blocat producția. Da. Ce facem în acest răstimp? Tratăm simptomatic. Ce facem? Tratăm cu beta-blocant. Este excepțional beta-blocantul. Rămâne aici o alegere vechiul beta-blocant neselectiv, propranololul. Pentru că, pe lângă că scade ritmul cardiac și controlează tulburările de ritm care sunt severe, cum am spus, blochează și conversia T4 în T3 la nivel periferic.
Dr. Mihail: Aha.
Dr. Corina Neamțu: Și deci beta-blocantul trebuie să fie acolo. Dacă pacientul are insomnii severe, îl tratăm cu pastile de somn. Evident, asta până își revine, până când intră în acțiune antitiroidianul, care la un moment dat blochează producția. Cam așa tratăm.
Dr. Mihail: Și poți să dozezi acest blocaj de producție sau tu o blochezi de tot și îi dai substituție în același timp?
Dr. Corina Neamțu: Faci și așa. Poți să blochezi. Există două variante. O să vă spun cum facem noi în România. Blocăm cu o doză mare. Avem o doză de atac pe care o folosim până când tiroida revine la normal în periferie, adică T3, T4 sunt în limite normale, și apoi mergem pe doză de întreținere. În Occident, ei de la început dau și doză de atac, și hormoni tiroidieni, adică fac ceea ce se numește block and replace, pentru că nu doresc ca pacientul să revină mereu și mereu. Eu comunic cu ei prin e-mail, nu e foarte ortodox, dar asta este. Și atunci facem o ajustare a dozei de antitiroidian de sinteză în funcție de profilul hormonal, de ce simte pacientul, de cum se simte. Se ajustează până la un minim.
Dr. Mihail: Ajust… Dar asta e interesant ce-ai zis mai devreme de propranolol. Mă gândeam că propranololul este folosit off-label pentru multe alte lucruri. De exemplu, citisem un studiu că propranololul e folosit off-label de chirurgi pentru că le oprește tremuratul mâinilor.
Dr. Corina Neamțu: Exact. Tremorul esențial se controlează cu propranolol.
Dr. Mihail: Exact. Adică tu dacă ești chirurg, și știu că studiul urmărea chirurgi care luau câte jumătate de propranolol pe zi toată viața.
Dr. Corina Neamțu: Înainte. Da.
Dr. Mihail: Și mi se părea un lucru interesant, dar acum mi-l și explic. Adică dacă el oprește conversia acestor hormoni tiroidieni, înseamnă că te calmează un pic. Știu că se folosește off-label propranolol inclusiv pentru stări de anxietate și de neliniște și probabil că e același mecanism.
Dr. Corina Neamțu: Cu călătoriile cu avionul.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Corina Neamțu: Foarte bun.
Dr. Mihail: Nu recomandăm neapărat. Adică vorbiți cu medicul dumneavoastră de familie și vedeți dacă vi-l recomandă. Dar e, da, e interesant.
Dr. Corina Neamțu: Și bineînțeles și ceilalți beta-blocanți se folosesc. Dar dacă pacientul nu e astmatic și așa, eu prefer, pentru efectul de blocare al conversiei, să încep cu propranolol.
Dr. Mihail: Hm. Bun. Ăsta e un lucru interesant. Așa tratăm hipertiroidismul. Da, totuși, ca să acoperim și întrebarea asta legată de hipotiroidism, deci hipo, când ai puțini hormoni tiroidieni, cum se face aici tratamentul și cum putem să dozăm? Asta e o întrebare pe care o am de ceva timp și cumva nu am răspuns la ea. Cum facem să ne asigurăm că acel om care nu are hormoni tiroidieni să aibă un nivel optim de hormon? Pentru că mă gândesc că el fluctuează, nu, pe parcursul zilei și pe parcursul necesităților noastre sau este o rezervă care plutește în sânge și pe care corpul o folosește când are nevoie?
Dr. Corina Neamțu: Așa este. E o rezervă. Nu fluctuează. Sunt hormoni care se secretă așa cum spui, deci se secretă dimineața, seara, la masă, dar în general hormonii tiroidieni au o fluctuație mai mică.
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Corina Neamțu: Cum facem? E foarte simplu. Noi verificăm prin TSH. Așa este o convenție. Nu știm dacă facem bine, de fapt. Deci noi dăm o doză de hormoni tiroidieni, acordând cu nivelul TSH-ului și apoi verificăm TSH și verificăm și hormonii periferici. Dacă tratăm, prima alegere este levotiroxina. Dacă tratăm doar cu levotiroxină, se recomandă să vedem și T3-ul ca să vedem conversia.
Dr. Mihail: Da.
Dr. Corina Neamțu: Și oricum, TSH-ul este important. Facem și un FT4 și recomandăm și un T3.
Dr. Mihail: Concret, când n-ai hormoni tiroidieni, ai TSH-ul ăsta mare, da? Adică creierul tot varsă benzină la o viteză mică. Există probabil o doză care se calculează în funcție de vârstă, kilograme, greutate, pe care o dai, de hormoni sintetici. Da. Deci ei o să crească în sânge și asta o să mai reducă practic nivelul de benzină, mai reduce din TSH. Și tu spui că în felul ăsta e cel mai fezabil mod prin care poți să-ți dai seama care e nivelul optim pe care să-l dai pacientului.
Dr. Corina Neamțu: Așa este acum practica curentă. Nu avem altceva, dar din practica clinică, și aici vorbim în primul rând de pacienți hipotiroidieni, dar și din cei operați de tiroidă. O parte din ei nu se simte extraordinar după îndepărtarea glandei.
Dr. Mihail: Asta era următoarea mea întrebare, faptul că ăsta e modul prin care dăm hormoni. Da? Deci tu dai hormoni, vezi că analizele sunt bune, pacientul încă se simte rău, nu? De ce se întâmplă asta? Încă e obosit și încă are simptomele…
Dr. Corina Neamțu: Pentru că, probabil, felul în care noi controlăm eficiența nu e chiar ce trebuie, dar nu s-a schimbat de 50 de ani. La fel se face. Nu știm când. Ce facem totuși, dacă pacientul, mai ales este tânăr, fără boală cardiacă, și-l vedem că într-adevăr nu și-a recăpătat vigoarea, nu e la fel de bine ca înainte, adăugăm și T3 în formulă. Avem un medicament care le conține pe amândouă. Aici trebuie să subliniez că efectul T3-ului asupra inimii e mai puternic și pacienților le crește pulsul și unii care au o vulnerabilitate fac tulburări de ritm.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Corina Neamțu: Dar ei se simt mai bine pentru că tiroida noastră produce și T4, și T3. Dacă noi o scoatem și rămânem doar cu T4 din cutie, unii nu transformă prin deiodare T4 în T3 cât trebuie și atunci aici se simte diferența.
Dr. Mihail: Hm. Bun. Deci substituim de multe ori… Substituția asta sau în unele situații această substituție nu pare să funcționeze cum trebuie. Asta mă duce la concluzia că tot tiroida ta și hormonul tău tiroidian e mai bun decât ce poți să dai ca substituție.
Dr. Corina Neamțu: Nu, absolut. E superior.
Dr. Mihail: Absolut. Și de aici cred că vine și dezescaladarea la care asistăm în ultimii ani a chirurgiei tiroidei. Da, dezescaladare care mi-a, cum să zic, care m-a ajutat și pe mine, adică mi-a trecut glonțul pe la ureche pentru că eu am un nodul tiroidian descoperit complet accidental în platourile Medicool, când a venit un medic endocrinolog care făcea ecografie în platou și în pauză, nu știu, trebuie să mărturisesc că eu la foarte mulți medici nu mai merg pentru că vin ei în platou și mă bucur de consultații gratuite direct în platou. Adică mi-am făcut și scanarea pielii. Trebuia să-mi scanez alunițele. Unde crezi că mi-am scanat alunițele? În platou. Foarte multe lucruri facem în platou. Și inclusiv mi-a zis: „Ce faci? Nu vrei să-ți văd tiroida?” Și am zis: „Hopa!” Acest… Am ajuns să merg și la cabinet, unde am făcut o ecografie cu recomandarea de a scoate acel nodul sau tiroida cu totul. Asta era recomandarea medicului. Aveam și programare la operație, după care am trimis datele mele medicale unui alt endocrinolog care mi-a zis: „Da, borderline, eu l-aș scoate.” După care am ajuns la doctorul Iachim la Parhon, care mi-a spus: „Stai liniștit, am văzut multe ca astea, nu trebuie să te operezi.” Și după care am ajuns și la dumneavoastră, care mi-ați zis același lucru și de atunci eu vin constant, o dată la șase luni, vin la dumneavoastră cu o tiroidă pe care mă bucur atât de mult că încă o am. Deci nu știi cât de mult mă bucur. E așa. Deci efectiv uneori stau și mă mângâi așa pe gât și zic: „Doamne, drăguța de tine, faci hormonași acolo drăguți și mă ajuți să fiu eu cum trebuie să fiu”, pentru că uite, substituția aia poate nu era atât de bună dacă mergeam pe mâna primilor doi medici. Ceea ce, oricum, adică îmi dau seama că medicina e atât de interpretabilă și de multe ori există zone de borderline în care nu-ți dai seama ce ar trebui să faci, dar mă bucur că am ajuns în final la tine și că o urmărim și că încă am tiroidă. Și asta e ceea ce spui tu, că asistăm la această dezescaladare în care probabil că chirurgii înainte operau pe bandă rulantă orice nodul.
Dr. Mihail: Orice nodul. Acum nu se mai operează asta. Așa că hai să vorbim despre asta. De ce se operau înainte nodulii atât de agresiv? De ce acum nu se mai operează? Înțelegem din discuția de până acum că este atât de importantă glanda tiroidă. Totuși, care-i faza cu acești noduli și de ce avem atât de mulți oameni acești noduli?
Dr. Corina Neamțu: Părerea mea e că patologia nodulară tiroidiană este cea mai frecventă. Este mai frecventă decât boala autoimună.
Dr. Mihail: Adică și mai frecventă?
Dr. Corina Neamțu: Și mai frecventă. Boala autoimună este cam de 4,5%. În timp, nodulii tiroidieni, în autopsiile care se fac… acum sună cumva… sunt prezenți la mai mult de 50% din oameni. Chiar se spune că după 40 de ani, procentul crește constant. Aproximativ 30-40-50% din oameni au noduli în tiroidă.
Dr. Mihail: După 40 de ani.
Dr. Corina Neamțu: Peste 40 de ani. Sunt prezenți și mai devreme.
Dr. Mihail: Adică aproape dacă luăm 10 oameni trecuți de 40 de ani de pe stradă și le facem ecografii, patru-cinci o să aibă noduli fără să știe de ei și fără să-i deranjeze.
Dr. Corina Neamțu: De ce apar? De ce crezi că apar acești noduli? De ce face tiroida noastră?
Dr. Mihail: Pentru că, odată, tiroida este și ea supusă vieții, este supusă tuturor lucrurilor, disruptorilor endocrini care ne înconjoară. Și pe de altă parte, în România noi în continuare avem o zonă cu deficit de iod, în zona submontană și montană, deficit de iod în apă și în sol. Și pe lângă asta, disruptorii endocrini creează la rândul lor un deficit chimic de iod, adică blochează captarea iodului. Deci cumva, din cauza acestui deficit de iod apare nodulul tiroidian. Asta este ceea ce se crede acum. Am fost și expuși iradierilor accidentale, știm.
Dr. Corina Neamțu: Hm. Probabil că tu nu. Eu da.
Dr. Mihail: Păi da. Eu m-am născut în ’87. Și când a explodat Cernobîlul? În ’86 cred, nu?
Dr. Corina Neamțu: Da, în ’86 a fost accidentul nuclear.
Dr. Mihail: Eram deja în burta mamei. Da.
Dr. Corina Neamțu: Exact. Deci asta ne-a afectat cumva prin captarea acelui iod radioactiv, care asta e problematic la accidentele nucleare, că acel iod radioactiv rămâne blocat în tiroidă, nu? Și te iradiază, practic ai o iradiere locală acolo care nu e ok.
Dr. Mihail: Totuși, dacă aproape jumătate dintre oamenii trecuți de 40 de ani au noduli tiroidieni, de ce ne sperie nodulii tiroidieni? Adică să pui un diagnostic de nodul sau să-l primești nu e ceva confortabil. Eu nu l-am primit confortabil.
Dr. Corina Neamțu: Oamenii se simt îngrozitor să afle că au un nodul pentru că ei cred că nodul egal cancer. În credința populară, orice crește în plus este cancer.
Dr. Mihail: Da.
Dr. Corina Neamțu: Nu-i așa. Sub 10% din nodulii tiroidieni sunt real cancer. Și noi aici trebuie să fim foarte atenți să nu operăm lucruri care nu merită operate și să operăm exact ce trebuie operat.
Dr. Mihail: Păi și pe mine de ce au vrut să mă opereze cei doi?
Dr. Corina Neamțu: Pentru că mulți dintre noi considerăm că e mai bine să scoatem. Dar acum, eu nu sunt foarte pro-intervenție chirurgicală în tiroidă dacă poate fi ocolită și dacă poate fi amânată.
Dr. Mihail: În acest context, dacă atât de mulți oameni au noduli tiroidieni și suntem o populație de risc, ținând cont de deficitul de iod, de iradierile pe care le-am avut, care ar fi recomandarea pentru omul care se uită la podcast și are o vârstă? Dincolo de analize, că am înțeles, analizele sunt decontate de stat, le faci anual. Pentru căutarea nodulilor tiroidieni, cât de des sau când ar trebui să mergem prima dată la ecografie? Cine are indicație?
Dr. Corina Neamțu: Indicație au în primul rând persoanele care provin din familii cu patologie tiroidiană. Părerea mea este că, chiar la vârsta de 20 și ceva de ani, ar trebui să facă o ecografie de tiroidă. Iar apoi, pentru populația generală, fără factorii aceștia genetici de risc, la 40-50 de ani se poate face o ecografie de tiroidă. Dar să nu uităm, primul lucru care se face la tiroidă este examenul clinic. Noi, dacă suntem evident antrenați, simțim prin palpare nodulii care depășesc 1 cm.
Dr. Mihail: Care, noi medicii? Omul de rând poate să-și palpeze tiroida în vreun fel?
Dr. Corina Neamțu: Omul de rând se poate uita în oglindă cu gâtul un pic în extensie.
Dr. Mihail: Deci așa putem să vedem dacă avem ceva nodul sau nu. Sau dacă înghite. Stă așa, înghite, tiroida se ridică în timpul deglutiției și nodulul se poate vedea. La mine vedeți ceva?
Dr. Corina Neamțu: Da, se vede.
Dr. Mihail: Drăguțul de el. E prietenos.
Dr. Corina Neamțu: Da, e prietenos. Are sub 2 cm, dar e pe acolo. Trebuie urmărit.
Dr. Mihail: Bun. Deci putem să facem un examen clinic. Persoanele care au risc fac ecografie. În rest, populația generală n-ar trebui să fie urmărită pentru noduli? Sau o dată, fiecare poate ar trebui să facă o ecografie de tiroidă?
Dr. Corina Neamțu: Ok. Adică un screening nu este mare lucru. Însă palparea, să nu uităm, detectează majoritatea nodulilor care au o dimensiune rezonabilă.
Dr. Mihail: Atunci când se scoate doar partea afectată, adică scoți un singur nodul, care-i diferența și cum se alege operația? Pentru că de multe ori ai un nodul doar pe o parte, dar scoți toată tiroida, alteori scoți doar o parte. Restul care rămâne preia funcția complet?
Dr. Corina Neamțu: Da. La 85% din pacienții cu hemitiroidectomie, funcția este conservată printr-un singur lob. Doar 15% au nevoie de puțin tratament.
Dr. Mihail: Și de ce nu se face la toată lumea această operație?
Dr. Corina Neamțu: Depinde foarte mult de context. Dacă pacientul are un nodul mare și bănuim că există metastază ganglionară – și acum puncția este al doilea lucru care se face după ecografie –, dacă este cancer, dacă este mare, dacă pare că are invazie în capsulă și dacă bănuim și metastaze ganglionare, este indicație în ghiduri de tiroidectomie totală. Dacă nodulul are margini libere, nu intră în capsula tiroidiană, nu observăm noduli limfatici suspecți și este sub 1-1,5 cm, se poate face doar jumătate de tiroidă. Ce se mai face uneori este un examen intraoperator pe piesă, numit extemporaneu. Pacientul doarme, luăm piesa, o trimitem la laborator, o îngheață, o taie și se vede dacă confirmă puncția. Și aici începe decizia dacă se scoate tot sau se lasă pe hemitiroidectomie.
Dr. Mihail: E o operație grea această rezecție de tiroidă? Este ca o apendicită sau ca un cancer de pancreas pe care doar câțiva știu să-l facă?
Dr. Corina Neamțu: Cred că este între. Eu nu sunt chirurg, dar în chirurgia tiroidei sintagma este următoarea: high-volume surgeon. Adică un chirurg care face minim 50 de intervenții pe an. Noi știm că avem colegi care fac doar tiroidă. Au o experiență foarte mare și la ei complicațiile sunt mult mai mici.
Dr. Mihail: Care sunt complicațiile chirurgiei tiroidiene?
Dr. Corina Neamțu: Cea mai frecventă, în special la pacienții cu boala Graves-Basedow, este legată de sângerare, pentru că tiroida este extrem de activă. Pot scoate și paratiroidele. Dacă sunt foarte fixate pe capsula tiroidiană, pacientul poate rămâne și fără paratiroide.
Dr. Mihail: Ok, ceea ce creează o boală…
Dr. Corina Neamțu: Hipoparatiroidismul. Se manifestă prin lipsa calciului. Pacientul are permanent crampe musculare. Doamnele, când taie ceva, rămân cu mâna pe cuțit. Au brain fog, oboseală profundă. Sunt dependenți de calciu și anumite tipuri de vitamină D pe viață. Pe analize se vede hipocalcemia. Postoperator, fac „mână de mamoș”.
Dr. Mihail: Ce erau mamoșii?
Dr. Corina Neamțu: Cei care pe vremuri moșeau copiii. Rămân așa. Este o complicație redutabilă. În mâinile unui chirurg avizat, este sub 3%. Mai avem o altă complicație: lezarea nervilor recurenți și pacienții își pierd vocea. De aceea, la pacientele care sunt interprete, cântărețe, încerc cât de mult să nu le trimit la cuțit. Profesorii, avocații… cum ar fi să aibă o voce permanent răgușită?
Dr. Mihail: Realizatorii de podcast… no pressure. Bun. Deci e o operație care comportă riscuri. Ce ai zis mai devreme, high-volume surgeon, asta e valabil în general în chirurgie pentru operații grele. Ai putea să-mi dai nume de câțiva chirurgi care sunt buni?
Dr. Corina Neamțu: Da. Este doctorul Ghemigean, care acum nu mai este la Parhon, doctorul Mircea Ghemigean, doctorul Bogdan Stănescu. Este echipa de la Parhon: doctor Marandache, doctorița Boanței, doctorul Alexandrescu, doctorul Brașoveanu. Operează bine și la Spitalul Militar Central doctorul Augustin Dima.
Dr. Mihail: Augustin Dima operează tiroidă? Eu îl cunosc ca chirurg de chirurgie generală.
Dr. Corina Neamțu: Operează și tiroidă. Și doctorul Adrian Tulin de la spitalul SRI. Mai sunt și alții. Eliasul are un chirurg bun. În București sunt minim 10, cred că sunt mai mulți.
Dr. Mihail: Există și alte metode de a scăpa de acești noduli? Ablație, metode minim invazive?
Dr. Corina Neamțu: Se practică și pentru tiroidă, și este și în București acum. Se practică de cinci ani în România. În Vest de mai mulți ani. Se practică ablație cu radiofrecvență, cu ultrasunete, cu rezultate bune. Dar aici sunt niște condiții. Să fie un nodul predominant parenchimatos, adică nu lichid. Să fie un nodul benign, și asta impune două verificări prin biopsie. Și să nu aibă dimensiuni enorme, pentru că atunci nu este foarte eficient. Până în 3-4 cm sunt rezultate foarte bune, cu scăderi volumetrice de peste 50%.
Dr. Mihail: Mi-ar plăcea să vorbim și despre nutriție și stil de viață. Ce am putea face pentru o funcție optimă a glandei tiroide?
Dr. Corina Neamțu: Foarte important este să avem un aport corect de iod. Știu că la un moment dat a fost o discuție împotriva iodului. Din păcate, asistăm la o escaladare a folosirii suplimentelor. Vedem niveluri toxice de vitamina D, de B12. Trebuie să ne oprim cu suplimentele, pentru că nu prea sunt reglementate. În ceea ce privește iodul, avem iod în sarea iodată. A fost program național, așa s-a eradicat gușa în România. Avem alimente care conțin mult iod. De exemplu, nucile braziliene – mai puțin iod, dar mult seleniu, un oligoelement extrem de important. Se recomandă una-două pe zi, nu mai multe. O nucă braziliană are cam necesarul maxim de seleniu. Iodul îl avem în alge, dar nu prea avem noi alge. Se mai găsesc cele uscate. Pacienții cu hipertiroidie sunt sfătuiți să nu abuzeze. Avem în fructele de mare, în anumite semințe, în ouă, în carne.
Dr. Mihail: E posibil să ai prea mult iod? Cantitatea din sarea iodată este calculată pentru 5-6g de sare, dar românul mănâncă 10-15g.
Dr. Corina Neamțu: Nu prea cred că ia din sare iodată atât de mult. Cele mai importante intoxicații cu iod le vedem din anumite examene medicale, cum ar fi un CT cu substanță de contrast. Un pacient cu hipertiroidie este expus și poate face recidivă. Și avem un medicament pe care cardiologii îl iubesc și noi îl urâm, este vorba de amiodaronă. Are extrem de mult iod. Odată ce un pacient îl acumulează, durează până la doi ani să-l elimine.
Dr. Mihail: Și cum se manifestă această intoxicație cu iod?
Dr. Corina Neamțu: Pacienții, de obicei trecuți de 50 de ani, fac hipertiroidie iod-indusă. Un tablou clinic zgomotos și sever. E foarte greu de controlat, pentru că ai mult iod în corp. Un pacient cardiovascular major care mai face și hipertiroidie… pune complet inima pe butuci.
Dr. Mihail: Dacă ar fi să facem un top de alimente super bune pentru tiroidă și alimente care nu sunt bune?
Dr. Corina Neamțu: Părerea mea este că fructele de mare sunt bune. Nucile braziliene sunt bune. Carnea e bună. Ce nu e bun? Cruciferele proaspete. Dacă mâncăm varză, broccoli, conopidă, varză de Bruxelles nepregătite termic și le mâncăm des, blocăm absorbția iodului.
Dr. Mihail: O să zică lumea: „Nici broccoli nu mai e bun?”
Dr. Corina Neamțu: Pregătit termic! Mâncat constant nepregătit termic poate bloca absorbția de iod. Dacă îți mai scapă o salată, nu se întâmplă nimic.
Dr. Mihail: Care-i faza cu cruciferele?
Dr. Corina Neamțu: Au elemente care nu lasă iodul să se absoarbă. Degeaba mănânci sare iodată dacă blochezi absorbția.
Dr. Mihail: Și ce înseamnă „des”?
Dr. Corina Neamțu: Sunt oameni care au renunțat complet la produse animale și mănâncă zilnic. Dar dacă mănânci o dată-de două ori pe săptămână nu e o tragedie.
Dr. Mihail: Mi-ar plăcea să vorbim și despre disruptori endocrini. Ce sunt și cum afectează tiroida?
Dr. Corina Neamțu: Suntem înconjurați. Aici, în această masă, în microfon, în perete. Paharul, apa dintr-un PET care a stat la încălzit. Suntem expuși. Numărul de substanțe chimice a crescut de 300 de ori în ultimii 50 de ani. Sunt compuși chimici care acționează asupra sistemului hormonal: fie asupra sintezei, transportului, acțiunii pe receptor, metabolismului sau eliminării. Afectează în special tiroida și fertilitatea. Vorbim de disruptori chimici și naturali, ca izoflavonele din soia, care blochează absorbția de iod.
Dr. Mihail: Cum ne dăm seama că suntem afectați?
Dr. Corina Neamțu: Adulții sunt mai puțin afectați. Problema este la vârste vulnerabile: fătul, bebelușul, copilul mic și adolescentul. Statisticile arată că a crescut incidența anumitor patologii: tiroidita Hashimoto a crescut enorm, endometrioza la fete a crescut enorm. Când am început eu medicina era o raritate. Acum este… Vinovatul: disruptorii endocrini.
Dr. Mihail: Cum ne putem feri de ei?
Dr. Corina Neamțu: Să încercăm să mergem mai pe clasic. Să spălăm rufele de mână cu săpun de casă, să nu folosim produsele de miros în mașina de spălat, ci oțet.
Dr. Mihail: Am făcut experimentul la Medicool. Am spălat un tricou cu detergent și unul cu oțet și bicarbonat. Amândouă albe imaculat. Cel cu detergent mirosea a parfum, cel cu oțet mirosea a curat. Nu mirosea a oțet.
Dr. Corina Neamțu: Măcar oțetul în loc de parfum. Tu astăzi, categoric ai fost expus la 19 disruptori endocrini. Te-ai spălat pe dinți, ai pus parfum, deodorant, haine spălate în mașina de spălat, ai băut cafea dintr-o cană spălată în mașina de spălat vase… 19 disruptori diferiți. Nu ne mai putem feri. Probabil specia se adaptează, dar trebuie să ferim cel puțin copiii. Și apa, dacă putem să cumpărăm în sticlă, nu în PET. Avem filtru. Trebuie să punem filtru.
Dr. Mihail: Suntem expuși. Cum afectează funcția tiroidiană ciclul menstrual și fertilitatea? Ai spus de trendul femeilor care vor să rămână însărcinate și își fac analize.
Dr. Corina Neamțu: Medicii ginecologi recomandă un profil de tiroidă, în special la pacientele care intră în proceduri de fertilizare asistată. Boala autoimună în sine pare asociată cu un grad mai mic de fertilitate. Pacientele sunt expuse riscurilor de avort în primul trimestru, de naștere prematură. Pacientele cu Graves-Basedow sunt cea mai mare provocare. Au mai multe riscuri. Dar în timpul sarcinii se creează o scădere a autoimunității și de obicei aceste boli autoimune merg foarte bine în sarcină.
Dr. Mihail: Există soluții. Vreau să te întreb de câteva mituri. Cel mai des întâlnit: dacă ai probleme cu greutatea, sigur e de la tiroidă. Cât de adevărat e?
Dr. Corina Neamțu: Câteva kilograme și majoritatea în apă. Metabolismul este încetinit. Creșterea în greutate e mai mult prin lichide.
Dr. Mihail: Poți să-ți dai seama? E vreo diferență de aspect?
Dr. Corina Neamțu: Da, au edeme periferice. La nivelul buzelor, ca și cum ar fi injectate. Edeme palpebrale, se scoală cu ochii lipiți. Edeme pretibiale, în jurul gleznelor. Sunt pur și simplu ca un burete.
Dr. Mihail: Ce alte mituri cunoști?
Dr. Corina Neamțu: Pe oboseală. Oboseala e cel mai frecvent simptom care trimite la doctor. Și cum știm, e un simptom comun în sute de boli. Un alt mit printre pacienți: „Nu am făcut ecografie tiroidiană, că nu am avut niciodată probleme hormonale.” Le explic că poți avea chiar și cancer cu metastaze cu hormonii normali. Nu are legătură analiza cu ecografia. Sunt două chestii diferite care se completează.
Dr. Mihail: Toate aceste simptome fiind nespecifice, există riscul ca o persoană cu hipotiroidism să se ducă la terapie pentru depresie, de exemplu, dar să nu trateze cauza reală.
Dr. Corina Neamțu: Este posibil. Statistic, pacientele cu boală autoimună tiroidiană au mai frecvent patologie psihiatrică, nu majoră, ci sindrom anxios, depresiv. Dar se și exagerează, legând prezența anticorpilor de starea psihică, ceea ce nu e chiar așa.
Dr. Mihail: Dacă ar fi să ne lași cu un sfat, cu niște recomandări clare, care ar fi?
Dr. Corina Neamțu: Femeia tânără mai devreme, bărbații în jurul vârstei de 40-50 de ani, să vadă un endocrinolog și să beneficieze de o ecografie de tiroidă. Să facă din timp în timp analize. Dacă există anticorpi, e obligatoriu anual. Să evite excesul de crucifere crude. Să mănânce alimente care conțin iod, seleniu, zinc, nu neapărat din suplimente. Și, nu în ultimul rând, să regleze rutina, activitatea fizică și somnul. Americanii spun că pentru sănătate cardiovasculară și o viață fără boală, opt ore de somn neîntrerupt sunt esențiale.
Dr. Mihail: Sunt de părerea asta, deși nu-mi iese întotdeauna. Dacă îmi permit să mai adaug și eu unul: dacă mergeți la un endocrinolog și vă găsește noduli, mergeți și la un second opinion.
Dr. Corina Neamțu: Nodulii în tiroidă sunt peste tot. 90% din ei nu vor pune probleme. Nu trebuie să ne gândim neapărat că suntem în cei 10% necâștigători.
Dr. Mihail: Corina, mulțumesc mult de tot pentru prezență.
Dr. Corina Neamțu: Cu mare drag.
Dr. Mihail: Și vouă, vă mulțumesc că ați rămas până aici. Du te în comentarii, lasă-ne întrebările tale. Mulțumesc încă o dată UniCredit Bank pentru sprijinul acordat inițiativelor educative. Corina, din nou, mulțumesc. Ție îți mulțumesc. Ciao!
Dr. Corina Neamțu: Pe curând!
