Dr. Mihail: Omule, te salut. Eu sunt doctor Mihail și îți urez bun venit la un nou episod „Boabe de Cunoaștere”, foarte important, pentru că vorbim despre diabet, prediabet, despre obezitate, sindrom metabolic, dar o să vorbim și despre soluții. Vorbim și despre cauzele acestor probleme care, se pare, că afectează mai mult de unul din trei români și mulți dintre ei nu știu că suferă de prediabet sau diabet sau sindrom metabolic. Și o să vorbim și despre soluții. Ce poți face ca prevenție? Și totuși, dacă ai ajuns aici și știi ce înseamnă prevenția, știi ce trebuie să mănânci, cât sport să faci, ce trebuie să nu mănânci, dar nu poți să te abții de la acele lucruri, există și tratament. O să vorbim despre tratament injectabil împotriva obezității. O să vorbim despre riscuri, efecte adverse, efecte benefice. Cine ar trebui să-l facă, cine n-ar trebui să-l facă? Și datele astea sper să te ajute să poți să mergi mai departe să faci o investigație.
Atenție, podcastul de astăzi nu este o recomandare medicală, cum de fapt niciunul dintre podcasturile noastre nu este. Este pur și simplu o informație. Este un instrument pe care îl poți folosi pentru a merge la medicul tău, să știi ce să ceri, să știi ce îți explică, să știi care sunt variantele pe care medicul ți le poate recomanda, astfel încât să faci lucruri în cunoștință de cauză. Dar atenție, pentru binele tău și pentru sănătatea ta, primul pas în orice tratament pe care îl faci este prin medic. Așa că vorbim despre toate aceste lucruri astăzi și vreau să mulțumesc Unicredit Bank pentru faptul că sprijină podcastul „Boabe de Cunoaștere” și ne ajută pe toți să aflăm lucruri noi.
Iar astăzi alături de noi este doctor Simona Carniciu, este doctor în științe medicale, medic diabetolog, care ne va răspunde la toate aceste curiozități pe care le avem. Așa că, Simona, bine ai venit la „Boabe de Cunoaștere”. Cum stai cu glicemia?
Dr. Simona Carniciu: Bine te-am găsit, Mihail. Eu stau foarte bine cu glicemia pentru că am un stil de viață pe care mi l-am însușit, poate nu dintotdeauna, dar știi, când vorbești foarte mult despre un subiect, ajungi să îi dai importanța pe care o merită practic și ajungi să faci același lucru, să trăiești foarte sănătos. Și fac asta.
Dr. Mihail: Bravo! Păi, e totuși destul de greu în ziua de astăzi să îți menții o glicemie stabilă sau, cel puțin nu stabilă, dar să fie sănătoasă. Și drept dovadă sunt atât de mulți oameni care suferă de diabet. De ce avem această epidemie, până la urmă, de prediabet, de diabet și de obezitate în România?
Dr. Simona Carniciu: Păi, pentru că avem câțiva factori de risc pe care îi tot zgândărim cumva prin stilul de viață. Și anume, avem perturbări în tot ce înseamnă metabolism. Vorbim de metabolismul nu doar glicemic, ci și proteic, vorbim de lipide, avem o epidemie de dislipidemie mixtă…
Dr. Mihail: Ce înseamnă dislipidemie?
Dr. Simona Carniciu: Înseamnă că avem un nivel al colesterolului în sânge mai mare decât normele, țintele în regulă. Și asociat, avem trigliceride mărite și, mai mult de atât, un HDL colesterol, adică cel sănătos, mic, pentru că suntem sedentari, nu facem mișcare. Acesta crește atunci când noi facem ceea ce suntem făcuți, practic: să ne mișcăm.
Dr. Mihail: Diabetul ăsta are de-a face, deci, și cu grăsimile, nu doar cu zahărul sau cu excesul de zahăr.
Dr. Simona Carniciu: Tot metabolismul este afectat atunci când se instalează deja diabetul, dar și înainte.
Dr. Mihail: Ce ne predispune, de fapt, la acest prediabet? Cum ajunge un om sănătos? Care, aparent… știi, vorbim despre România, nu vorbim despre Statele Unite unde se mănâncă numai burgeri toată ziua și cartofi prăjiți. Vorbim despre România, unde oamenii merg la piață, își gătesc în casă… Da, își comandă, mănâncă și în oraș, mănâncă fast-food. Într-adevăr, această cultură a mâncării procesate s-a instalat și la noi, dar totuși, atât de mulți oameni care ajung să facă prediabet… vorbim despre numere uriașe și o să ajungem să vorbim și despre ce înseamnă de fapt acest prediabet. Dar ce te aduce aici? Este zahărul? Este exces de grăsime? Care sunt factorii principali?
Dr. Simona Carniciu: Pe scurt, este exces de zahăr și organismul nu-l poate procesa pentru că nu ne mișcăm și atunci balanța energetică este dezechilibrată. Și este foarte simplu să spunem că avem deja un teren genetic cu un risc de la părinți, de la bunici. După care avem o obezitate predominant abdominală. Cea abdominală… atunci când facem o circumferință abdominală simplă, când punem centimetrul de croitorie în dreptul buricului, cum se spunea, al umbilicului, avem aici de fapt două componente: componenta subcutanată, care este mai puțin riscantă, și componenta viscerală, care înseamnă grăsime printre organe și nu doar atât, ci și în organe. Vorbim de ficat gras, vorbim de pancreas infiltrat grăsos și această grăsime se pare că are un factor de risc foarte mare pentru apariția diabetului în viitor. Vorbim de dezechilibre în sfera lipidelor, cum spuneam, cu HDL colesterol și trigliceride. Vorbim de un stil de viață care este diferit, în sensul că avem tot felul de produse care, de exemplu, sunt acei disruptori endocrini despre care se vorbește foarte mult, care se găsesc inclusiv în detergenți de vase, de rufe etc. Avem metale grele în aproape tot ce înseamnă sursă de apă de la robinet și suntem expuși la un mediu care nu ne mai este favorabil, din cauza acțiunilor noastre, ale industriei care s-a dezvoltat foarte mult.
Dr. Mihail: E un cumul de factori, nu? Adică nu putem să zicem clar că un singur lucru duce la diabet. Și ce mă mira pe mine este că o țară care crește foarte mult în prevalența obezității și a diabetului este Grecia, unde oamenii au o dietă mediteraneană. Noi știm că dieta mediteraneană este bună, și așa este, dar cum se poate ca în Grecia, unde oamenii mănâncă salată grecească, legume și ulei de măsline, să ai totuși o prevalență în creștere? Se pare că nimeni, nicăieri de pe pământ, în afară de câteva zone albastre, nu este ferit de acest diabet și de prediabet. Deci pare să fie cumva o afecțiune creată de mâna noastră și e greu să o evităm complet.
Dr. Simona Carniciu: Aproape exemplar. Hai să spunem cât mai natural, pentru că dacă mâncăm așa cum ar trebui, de exemplu legumele simple, fără să adăugăm tot felul de sosuri, fără să folosim diverse tipuri de condimente care conțin exces de sare, câteodată și zahăr, pentru că îi sporește gustul acela care ne place, ne expunem la tot felul de riscuri. Dar putem să nu o facem. Eu, de exemplu, asta ți-am spus mai devreme, chiar reușesc, deși mai fac din când în când excepții, mai mănânc și aceste „normalități” care au devenit mai nou normalități. Dar am grijă să echilibrez și important este să-ți stabilești ținta finală, pentru că noi avem un scop. De exemplu, poate să fie „să trăiesc sănătos până la 80 de ani”. Ca să ajungi la scopul acela, trebuie să ți-l împarți în diverse etape și în ținte mai mici. Și una din țintele mai mici este: „hai să vedem cum facem ca să mâncăm mai sănătos”. Fiecare individual își poate adapta stilul de viață în funcție de diversele contexte în care trăiește.
Dr. Mihail: Și foarte multă lume spune că este destul de scump să mănânci sănătos.
Dr. Simona Carniciu: Nu este atât de scump, pentru că de obicei oamenii mănâncă mult, mult mai mult decât au nevoie. Asta e scump, să mănânci mai mult decât ai nevoie. Pentru că dacă mănânci puțin, stomacul se reduce și nu-ți mai cere atât de mult. Aceeași cantitate pe care ai fi mâncat-o cu un stomac foarte mare, care cere mult, de calitate proastă, se reflectă financiar pe picior de egalitate cu o alimentație bună, de calitate și mai puțină. Am făcut aceste teste, pentru că într-adevăr nu poți să promovezi un stil de viață sănătos dacă oamenii nu și-l permit. Și vorbim aici nu doar de o categorie redusă, care are o situație financiară mai bună. Trebuie să acoperim pe toată lumea, pentru că toți putem fi la un risc de a face diabet după 40-50 de ani.
Dr. Mihail: Problemele digestive inflamatorii și riscul de diabet.
Dr. Simona Carniciu: Din păcate, a scăzut destul de mult vârsta de diagnostic a diabetului prin acești factori de care spuneam. Și obezitatea predominant abdominală este unul din ei. Și știu că ne-am mai întâlnit noi la un eveniment și m-ai prins așa, că vorbesc și despre altceva. Vorbeam de microbiom sau, de fapt, tot ce înseamnă partea digestivă, metabolică. Aici vorbim de sindromul intestinului permeabil (leaky gut). Vorbim de migrarea microbiomului în intestinul subțire unde nu trebuie să ajungă, care se numește SIBO. Deja au început oamenii să-l cunoască…
Dr. Mihail: Adică bacteriile care din colon se duc înapoi pe intestinul subțire, din intestinul gros în cel subțire.
Dr. Simona Carniciu: Exact. Acolo nu trebuie să existe microbiom. El trebuie să fie doar în intestinul gros. Și în acest intestin permeabil, el poate să migreze mai departe, în afara intestinului, și creează ceea ce se numește inflamație silențioasă. Acum, noile studii arată o legătură directă între gradul de inflamație și, mai ales, durata inflamației silențioase. Pe scurt, ce scapă din intestin prin fisurile intestinale creează inflamație abdominală și aceasta se pare că este legată de un risc crescut de diabet și nu numai. Vorbim de boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer, demența, vorbim de cancere. Se pare că și de hipertensiune.
Dr. Mihail: Dar zi-mi, te rog, cum ne dăm seama, de exemplu, că avem diabet? Există niște semne pe care oamenii le ignoră și care ți-ar putea da de gândit?
Dr. Simona Carniciu: Depinde de stadiul în care ești. Dacă ești la început, nu prea ai semne, nu prea ai simptome și te păcălește foarte ușor. Poți să-l ignori dacă nu-ți faci analizele și să ajungi în stadii mai avansate, în care glicemia să crească peste 200, peste 300, 400 și chiar valori și mai mari, în care deja poți să ai și complicații. Sunt oameni care vin la medic și e pentru prima dată când află că au diabet și au glicemii de 300-400.
Dr. Mihail: Ce este această hemoglobină glicozilată? De ce e importantă în diagnosticul diabetului?
Dr. Simona Carniciu: Este foarte importantă pentru că, timp de trei luni, până când se schimbă sângele, această glucoză în exces în sânge se duce și se cuplează cumva cu hemoglobina, o glicozilează, și rezultă ceea ce noi denumim hemoglobină glicozilată. Prin determinarea nivelului, ne dăm seama cam cât de dezechilibrat este diabetul unei persoane. E un fel de martor al nivelului mediu al excesului de zahăr în ultimele trei luni.
Dr. Mihail: Deci poți să ai valori normale ale glicemiei dimineața, dar tu să mănânci foarte prost și, în realitate, să stai post-prandial, adică după masă, cu glicemii mari.
Dr. Simona Carniciu: Perioade destul de mari. Poți să stai 3-4 ore pe glicemii peste 180-200, în funcție de toleranța individuală la glucoză și, evident, de ceea ce mănânci. Asta mi se pare extrem de important.
Dr. Mihail: Adică este această analiză care e atât de simplă, atât de ieftină… Care e valoarea normală? Până la ce valoare trebuie să te situezi ca să fii în regulă?
Dr. Simona Carniciu: Este bine să fim sub 6. Între 6 și 6,5, putem să ne gândim la un prediabet, de fapt, ne gândim serios. Peste 6,5 este deja diabet zaharat. Dacă mergem la valori mai mari, 7,5, începem să vorbim de dezechilibru. Am avut dezechilibre atât de mari încât efectiv nu mi le-a determinat aparatul din cabinet. A dat eroare peste 15, iar la un laborator s-a determinat că avea, de fapt, 17.
Dr. Mihail: De ce e periculos zahărul în exces? Adică de ce ne sperie? Că pare că, na, ai avea glicemia mai mare, ai mai multă energie. De ce, de fapt, nu e așa?
Dr. Simona Carniciu: Păi, pentru că atunci când este un exces, noi avem o celulă. Pe suprafața ei există receptori, ca niște uși. În celulă se produc diverse mecanisme care produc energie. Glucoza, împreună cu insulina, trebuie să se cupleze acolo pe ușă, pe receptor, să ajungă în celulă și să producă energie. Dacă sunt prea multe molecule de glucoză, vine și o cantitate mare de insulină, dar receptorii ăștia devin sufocați. E ca și cum într-un incendiu, 50 de oameni vor să iasă pe o ușă de 90 cm. La un moment dat, se blochează. Acești receptori se închid și nu mai ajunge în celulă materia primă ca noi să producem energie. Drept urmare, una din problemele foarte mari ale persoanelor cu diabet zaharat este lipsa producției de energie. Nu doar că ești mai puțin activ, dar problema mai mare este că efectiv sufoci și restul celulelor din organism. Deci tu ai zahăr mult circulant, dar nu-l poți folosi și ești mai obosit.
Dr. Mihail: Acești receptori blocați, de fapt, nu mai pot primi glucoza, nu mai reacționează la insulină și asta numim rezistență la insulină, nu? Cum se testează?
Dr. Simona Carniciu: Foarte simplu. Oamenii de știință au lucrat și avem un trend acum să ne evaluăm indicele de insulinorezistență, care se numește HOMA. Avem HOMA-IR pentru insulinorezistență și HOMA-B, care determină procentul de celule pancreatice care secretă insulină. Se calculează pe baza glicemiei și a insulinei, determinate dimineața, din aceeași probă de sânge.
Dr. Mihail: Cât de fiabile sunt acești indici?
Dr. Simona Carniciu: Sunt foarte fiabile și ne dau un tablou foarte predictiv. În momentul în care vezi deja că începi să ai o insulinorezistență, clar că poți să începi niște metode de prevenție. Sunt persoane care și-au făcut de curiozitate și lucrurile se reflectă exact așa cum stau în tabloul clinic.
Dr. Mihail: Se poate reversa diabetul?
Dr. Simona Carniciu: Da, se poate. Sunt studii. Nemții, elvețienii lucrează foarte mult pe aceste tipuri de tratamente. Sunt clinici acolo unde te duci și stai o perioadă, iar lucrurile care se practică acolo, prin diverse mecanisme, pot să ducă la reversibilitatea patologiei. În primul rând, îți reduc încărcătura de glucoză, mănânci mai puțin. Se practică și fastingul, se folosesc complexe de suplimente care să ajute organismul să-și reia anumite funcții și diverse alte metode de medicină funcțională.
Dr. Mihail: Care sunt cele mai periculoase alimente care te pot predispune la prediabet și diabet?
Dr. Simona Carniciu: Cele care conțin exces de zahăr. Și excesul de zahăr îl întâlnim astăzi în foarte multe surse. Vorbim de produsele de patiserie, de produsele ambalate unde se adaugă zahăr pentru a crește gustul. Dacă te uiți și într-o conservă de pește, o să găsești zahăr. Sunt sucurile îndulcite, indiferent dacă sunt carbogazoase sau nu. Sunt dulciurile ambalate, bomboanele, gemurile. Trebuie să vorbim de un efect cumulat al produselor alimentare care conțin exces de zahăr
