Totul despre COLESTEROL | Colesterol BUN vs. colesterol RĂU și cum să îl scazi

Materialul de astăzi cred că este extrem de necesar, pentru că suntem într-o plină epidemie de rujeolă. Ceva ce oamenii de știință care au inventat vaccinul împotriva rujolei, cred că oamenii ăia cred că efectiv se zvârcolesc în sicriu, în momentul de față, când văd ce se întâmplă în lume, dar dacă oamenii aceștia ar veni în această lume post-pandemie, post-scandaluri cu vaccin, post-toate lucrurile care s-au întâmplat și care au nenorocit foarte mulți oameni închiși în case, care și-au pierdut business-uri, oamenii care nu au înțeles tot zbucimul și toată comunicarea ceodată, dacă oamenii care au inventat vaccinul împotriva rujolei s-ar întoarce în timpurile astea, probabil că ar fi înțeles și ei, în special dacă ar fi părinți, ezitările oamenilor care nu vor să se vaccineze împotriva rujolei, lucru care duce la această epidemie și la aceste riscuri. Vedem copii care, din păcate, decedează din cauza rujolii, copii care, de altfel, ar fi putut fi salvați printr-o decizie corectă. Iar acești copii, ca să fie salvați, au nevoie de părinți care studiază, care înțeleg o problemă, care-și înțeleg fricile și care iau decizii în consecință. Astfel, acest material este destinat, în primul rând, acestor părinți, indiferent că ei și-au vaccinat copiii sau nu și-au vaccinat copiii. Acest material nu vrea neapărat să vă convingă să vă vaccinați. Vaccinarea trebuie să fie alegerea ta în final. Ok, că n-o să fii primit, poate, cu copilul tău într-o anumită comunitate, într-o grădiniță,pentru că nu este vaccinat, asta este decizia comunității, de a-l primi sau nu. Dar decizia de a vaccina un copil este la părinte. Și materialul de astăzi, cum ziceam, are ca scop trecerea prin ce înseamnă rujeolă, care sunt semnele bolii, cum le recunoști, chiar dacă nu l-ai vaccinat. E important să înțelegi care sunt semnele și să recunoști o rujeolă, ca să limitezi răspunderea ei la alți copii și pentru a lua măsuri din timp. Și vom trece și printr-o istorie a rujeolei ca să înțelegem de unde vine ea, pentru că vine cu mii de ani în urmă. Și pentru a înțelege cum s-a ajuns în situația eradicării rujolei în foarte multe țări, adică absența oricărei boli, absența oricărui pacient timp de 12 luni consecutive într-o țară, asta înseamnă eradicare, și cum ne întoarcem acum la epidemie de rujolă și cum ele ne pun în pericol. Ok, și după această introducere lungă, hai să trecem la rujeolă și să vedem ce este. Rujeola este dată de virusul rujeolei. Și haideți să arătăm pe Biomap ce face acest virus. Acest virus îl inhalăm. O persoană care este bolnavă cu rujeolă, o să expectoreze această particulă virală, vedem cum ADN-ul, RNA-ul virusului, pardon, a pătruns în celulă. Deci persoana care este infectată o să expectoreze prin particule mici fluide de salivă care plutește în aer, sunt particule atât de fine încât ele plutesc în aer. Particule flughe se cheamă. Ele vor fi expectorate de o persoană care este bolnavă și la nivelul acestor particule o să rămână acest virus al rujeolei. Acest virus poate să supraviețuiască pe suprafață sau în aer timp de ore. Asta face virusul foarte contagios. Adică cineva care este un pic bolnav de rujeolă, o să vedem care sunt semnenele și când începe să fie contagioasă boala asta. Dar cineva care e un pic bolnav la început și îi tușește, zice ai cum să-mi iau o pâine, a intrat în magazin și a luat o pâine și a tușit de două ore acolo. În acel magazin o să plutească particule cu rujeolă timp de două, trei ore. Vii cu copilul tău pe care nu l-ai vaccinat, intri în magazin. Copilul acela o să inhaleze acele particule. Și ceea ce se va întâmpla este fix ce vedem aici. Această rujolă, virusul o să pătrundă în plămâni, da, în plămânii copilului, se va așeza, se va lipi de o celulă, iar acest RNA viral va pătrunde în celulă și acolo va începe multiplicarea acestui virus. Și hai să vedem care sunt fazele care urmează după această multiplicare. Prima fază, deci prima fază am expus-o, faza 0 este expunerea la virus, da, te-ai infectat. După această infectare urmează faza 1, zilele 1-10 este perioada de incubație. Dacă aici ziua 0 este prima zi în care ne-am expus, urmează perioada de incubație care durează în medie 10 zile, dar poate să țină 9 zile, poate să țină 12 zile, dar în medie aceste 10 zile este perioada de incubație. Ce se întâmplă în perioada de incubație? Păi nu se întâmplă nimic mare lucru, tu nu simți nimic aparte. Tu nu ai simptome, tu nu ai tuse, tu nu ai febră, tu nu ai nas congestionat și așa mai departe. Tu pur și simplu te simți normal, dar virusul este multiplicat în celule. El se multiplică din ce în ce mai mult, se multiplică exponențial în fiecare zi, se multiplică dublu, de două ori, de două ori, de două ori mai mult, până când în ziua 10 sau ziua 11, adică aici apare prodromul. Și o să-l desenăm așa cu verde, da, și ziua 11-14 este prodromul, este faza inițială. În această fază inițială putem să încurcăm rujeola cu o răceală simplă, pentru că apare febră, apare tusea, congestie nazală, ochii se înroșesc. Asta e primul semn un pic aparte, da, care diferențiază o răceală obișnuită cu o rujeolă și o sensibilitate la lumină. De ce se întâmplă asta? Pentru că virusul se multiplică deja la o rată mult mai mare și toate semnele astea arată un prim răspuns al imunității. Imunitatea ta zice, stai un pic, ăsta se multiplică prea mult în corp, hai să-l atacăm și îți crește temperatura. La temperatura mare, virusul nu se mai multiplică la fel de bine. La temperatura mare, corpul tău își turează propria sa imunitate. Apare tusea, pentru că membranele astea, mucoasele din zona faringelui încep să fie lovite prea mult de virus, celulele mor și încep să ai secreții și de aceea tușești. Apare congestia nazală din același motiv, iar ochii se înroșesc pentru că acest virus ajunge și la nivelul ochiului și provoacă această conjunctivită virală. Ochiul este înroșit, ai secreții și, practic, așa arată ochiul unei persoane care este în faza asta inițială a prodromului. Din cauza acestei conjunctivite apare și fotofobia, adică ne este greu să ne uităm la lumină, o să tragem toate draperiile ca să stăm la întuneric și un semn patognomonic, adică care îți indică faptul că ai putea de a face cu rujeoala, ăsta este semnul patognomonic, sunt petele coplic. Aceste pete coplic le vom găsi în gura pacientului, dacă îl deschide gura și îi punem blițul de la telefon și ne uităm în gură și îl rugăm să spună A cu condiția ca noi să fi trecut prin rujoala, pentru că în mod cert o să ne îmbolnăvim în felul ăsta dacă n-am trecut și nu suntem vaccinați, o să vedem că pacientul nostru o să aibă aceste pete sugestive în gură care se cheamă pete cuplic, vedeți aceste pete albe pe mucoasa faringelui pacientului. Ce e foarte important este că persoana, în cauză, în momentul ăsta devine contagioasă, deci în faza de prodrom când ai febră, când tu șești, când ai nasul congestionat, tu încă nu știi că ai de a face cu rujoala, poate te duci la magazin să-ți iei repede o pâine, să te întorci acasă, tu ești contagios și cum ziceam virusul ăsta este extrem de contagios, adică tu o să te duci în magazin, o să vorbești acolo, o să tușești și toți oamenii care intră în acel magazin în următoarele trei ore se vor îmbolnăvi dacă nu sunt vaccinați sau nu sunt trecuți prin boală. De regulă, contagiozitate apare cu patru zile, o să o notăm așa, cu patru zile înaintea apariției erupțiilor cutanate și o să vorbim imediat despre erupții pentru că apariția erupțiilor cutanate începe din ziua 14 până în ziua 18. Deci 14, 18, asta este perioada apariției erupțiilor cutanate care sunt caracteristice, atenție, ele de regulă nu provocă prurit, adică nu ne mănâncă ca la alte boli ale copilării ei și de obicei apar în zona capului progresând în jos spre trunși și spre extremități. În perioada asta febra poate să devină mai severă, deci temperatura, cu toate că o tratăm, se face mai mare și persoana este extrem de contagioasă în această perioadă. Atenție, din nou, repet și vreau să ținem mintea asta. În perioada asta în care este galben, ziua 1 până ziua 10, în perioada de incubație, când nu avem simptome, de regulă pacientul nu este contagios, deci nu o să dă boala la nimeni. Cu patru zile înainte de apariția erupțiilor și patru zile după apariția lor, deci dacă în ziua 14, bifăm aici ziua 14, este ziua în care apare erupțiile cu patru zile înainte, deci ziua 13, 12, 11, poate chiar și ziua 10, astea sunt zilele în care pacientul devine contagios și este extrem de contagios cu patru zile după apariția erupțiilor, adică ziua 15, 16, 17 și 18 pe graficul nostru, o să le facem așa, pur și simplu un chenar roșu, acest chenar roșu reprezintă zilele în care persoana noastră este foarte contagioasă. Repetăm, cu galben avem faza de incubație, în care persoana nu este contagioasă, nu are simptome, avem cu verde faza de prodrom, în care persoana începe să aibă simptome specifice răcelii, dar poate să aibă și acele pete coplic, care apar pe faringe, pete albe, care sugerează că avem de-a face cu o rojolă și o conjunctivită cu o fotofobie caracteristice și ce vedem cu roz, adică zilele 14, 18, este perioada apariției erupțiilor cutanate. Acum urmează perioada cea mai grea, pentru că asta e considerat punctul culminant și anume zilele 18, 19 și 20. Zilele astea sau perioadele astea vedeți că se întrepătrund pentru că fiecare pacient este diferit și atunci zilele 14, 18 poate să fie faza apariției erupțiilor, dar se pot suprapune cu ziua 18, 19, 20, care este în cazul nostru punctul culminant. Asta e cea mai grea perioadă, pentru că simptomele pot atinge severitatea maximă. Febra atinge severitatea maximă, poți să ai temperaturi de 40, 41, rămâi la paț, ai o slăbiciune extrem de accentuată și în cazuri severe sau fulminante pot apărea complicații precum pneumonie, encefalită sau diaree severă. De ce apar aceste lucruri? Pentru că se pare că această rujeolă răspândindu-se peste tot în corp și având acele 10 zile de camuflaj, 10 zile de incubație în care corpul nu o recunoaște și de bine în a 10-a sau a 11-a zi corpul lovește cu imunitate, se pare că această rujolă se răspândește atât de mult în corp și atât de peste tot, dar petele acestea, erupția cutănată apare pe piele pentru că virusul se răspândește inclusiv la nivelul pielii și acolo fiecare erupție cutănată este practic un război imunitar între virus și imunitatea ta. Virusul se răspândește în plămân se răspândește în ochi, se răspândește în multe alte organe, practic virusul acaparează atât de mult corpul tău încât corpul îi dă un super mare răspuns imunitar în faza asta de punct culminant, în faza desenată cu albastrul în zile 18, 19, 20. Răspunsul imunitar este atât de puternic încât corpul tău pur și simplu nu mai are resurse să se apere în alte locuri. Imaginați-vă că o țară este atacată într-un război și țara trimite practic toate forțele de ordine, jandarmi, polițiști, tot ce are țara asta trimită la granița unde este atacată. Dacă țara asta este atacată de un grup de mafioți, de 10 persoane cu niște jeep-uri în cealaltă parte a graniței unde nu are forțe de ordine, ei o poate să facă prăpăd. Și același lucru se întâmplă în cazul rujeolei. În cazurile fulminante și severe, corpul rămâne fără resurse pentru imunitate și orice bacterie banală poate să ducă la pneumonie. De fapt, 60% dintre decesele provocate de rujeolă sunt cauzate de această pneumonie. Pneumonie care se face pur și simplu la un virus banal sau la o bacterie banală care în rest nu ți-ar face rău. Iar studiile arată că persoanele care trec prin boală rămân cu imunitatea scăzută și cu susceptibilitatea de a face alte boli și cu un risc mai mare de deces în următorii 2-3 ani, până că rujeola ne distruge atunci când ne infectăm cu ea, sistemul imune în așa fel încât el rămâne în convalescență în următorii 2 ani. O să lăsăm două studii în descrierea acestui video, unul publicat în 2015 în revista Science, care a publicat un raport în care cercetătorii au demonstrat că infecția cu rujeola poate lăsa o populație cu risc crescut de mortalitate din cauza altor boli, timp de 2 ani până la 3 ani. Și un alt studiu care arată că virusul rujeolei poate ucide celule care produc anticorpi. Asta este mecanismul în care rujeola, practic, nu ne omoară ea direct, dar ne scade imunitatea într-o asemenea măsură încât suntem predispuși la a muri din alte cauze. Ok și vedem că după ziua 20 avem perioada de convalescență, persoana începe să-și revină, erupțiile cutanate încep să dispară. Atenție! Ce am desenat eu cu roșu mai sus este o perioadă de contagiozitate maximă. Persoana însă poate să rămână contagioasă chiar și la câteva zile după dispariția erupțiilor cutanate. Deci perioada roșie este clar contagioasă, dar tu poți teoretic să rămâi contagios și în perioada de convalescență cât timp încă ai acele erupții cutanate. Nu ești la fel de contagios, dar încă ești contagios pentru alți oameni care nu au trecut prin virus. Deci atât cum arată un tablou clinic al unei persoane care se infectează cu rujeola. Sunt 24 de zile, dacă punem mai multe zile de convalescență putem vorbi de aproape 4 săptămâni în care persoana respectivă este inițială într-adevăr în starea de incubație, nu știe că este bolnavă, își face treaba, dar după aceea cadă la pat și cel puțin 2 săptămâni ești scos din uz asumându-ți o scădere a imunității, asumându-ți să te îmbolnăvești, să faci pneumonie sau encefalită din alte cauze banale de care de regulă corpul tău știe să se apele sau de care corpul tău știe să se apele. Dar hai să vedem totuși de când a apărut această rujeolă. Pentru că rujeola e considerată de origine zoonotică, adică este evoluată dintr-o pestă bovină care a infectat pe vremuri bovinele. Există tot felul de teorie, există tot felul de mărturii ale unor oameni care sufereau de boli care seamănă ca și tablou clinic cu rujeola, dar prima documentare a rujeolei a fost menționată pentru prima dată, deci într-un text scris medical, de niște scrieri medicale persane care datează din secolul al IX-lea. Aceste texte vechi descriu pacienți care au un tablou clinic foarte asemănător cu ceea ce am descris eu mai sus. Adică oameni care se întâlnesc între ei după care încep să facă febră, după care încep să facă aceste bubițe în gât, după care fac acea erupție cutanată, cad la pat și după aia ori revin, ori decedează. Și astfel, din secolul al IX-lea cel puțin, când avem niște scrieri medicale persane care efectiv descriu rujeola și până de curând, rujeola efectiv a măturat orașe întregi și țări întregi, provocând epidemie. Atenție, dacă vă pare cunoscut, în trecut, un fucar de rujeolă putea însemna izolarea comunității, întreruperea comerțului și a școlilor, care era practic un adevărat test pentru societate. Vă sună cunoscut, bineînțeles, din pandemie când asta s-a întâmplat în lumea întreagă. Dar, de mult pe vremuri, când apărea un focar de rujeolă, comerțul ocolea orașul respectiv, școlile se închideau, toată activitatea, cum să zic, se oprea în oraș pentru a limita răspândirea acestei boli. Pentru că rujeola a dus la milioane de decese. Milioane de decese și zeci de milioane de oameni infectați de pe glob. Sunt statistici care arată mii de decese anuale în anumite țări. Spre exemplu, aici e o statistică interesantă și vedem în anii în care se raporta, da, vedem din 1940 și numerele, în mod cert, erau mult mai mari înaintea acestor ani, vaccinul inventându-se undeva în anii 1963. Deci aici este undeva inventat vaccinul, dar vedem în anii aceștia, vedem numărul de raportări, deci numărul de cazuri, da, câte 400 de mii, 600 de mii și aici vorbim doar despre Marea Britanie, deci 400 de mii, 600 de mii de cazuri pe an și cu roșu vedem numărul de decese și vedem numerele corespunzătoare în dreapta. Adică avem ani în care în Marea Britanie mureau câte o mie de oameni raportați fiind câte 800 de mii de oameni cu rujeolă. Și aici apare partea cea mai interesantă, pentru că imaginați-vă că pe vremuri, încercați să gândiți cu mintea unui medic de pe vremuri, de acum o mie de ani. Ai de face cu bolnavi care fac aceste simptome, dar tu nu știi că există virusuri sau microbii, tu nu știi că există lucruri microscopice care mișună pe noi și care ne pot crea boli. Tot ce știi tu este că acel bolnav face aceste simptome și moare sau este foarte rău sau se vindecă și tot ce poți să faci este să îl tratezi simptomatic, de altfel foarte mulți. Medicina și în ziua de astăzi tratează lucrurile simptomatic, cu toate că în ziua de astăzi noi cam știm ce cauzează bolile în ziua de astăzi. Dar, pe vremea aceea, medicul nu știa ce cauzează această bolă și aici apare primul salt. Când în secolul XVIII, medicul scoțian Francis Home a realizat că rujeola era diferită de alte boli cu erupție, cum ar fi varicela și el este primul care punctează că această rujeolă are la bază un agent infecțios, un agent patogen. El își dă seama că oamenii care fac rujeolă sunt întâlnituse între ei, transmit acest agent patogen, infecțios. E un lucru care pare banal în ziua de astăzi, adică știm ce înseamnă o rujeolă, știm cum se transmite, dar când tu nu știi despre asta, când tu nu ai instrumente să vezi asta, pur și simplu să bănui acest lucru și să vii cu această teorie, este un salt, este o paradigmă, este o schimbare a mentalității. Deci, secolul al XVIII, la 1757, un medic își dă seama că avem de face cu un agent infecțios. Dar lucrurile nu schimbă evoluția rujeolei. Oamenii în continuare se îmbolnăvesc. Rujeola mătură efectiv în secolul al XIX și al XX, oraș după oraș, când zeci de milioane se îmbolnăvesc și milioane de oameni mor din cauza rujeolei. Și aici vin două momente culminante care mi se par atât de interesante. Simpla imaginație acelor momente și să-ți dai seama cum oamenii au ajuns la niște teorii, cum au ajuns să izoleze virusul fără să-l vadă și eu. Să ajungem și la asta. E o conspirație foarte interesantă care a circulat pe timpul pandemiei. Dar hai să mergem mai departe și ajungem în anul 1954, când Thomas Peebles și colegii săi izolează pentru prima dată virusul rujeolei. Încerc să-mi imaginez asta și să o explic. Pentru că la vremea respectivă nu existau microscopele electronice cum ele există astăzi. Existau doar microscope optice în care te uitai și lentila mărea imaginea pe care o vedeai de 50 de ori, de 200 de ori, dar nu puteai să mărești atât de mult încât să vezi un virus. Și echipa asta și-a imaginat virusul și-a dat seama că e vorba de un virus și-au reușit să-l izoleze. Cum au făcut asta? Au luat exudat faringian de la un copil de 13 ani care era bolnav de rujeolă și au pus acel exudat în niște celule. Din nou, dacă asculți așa explicația mea pare foarte simplu, dar e o idee ingenioasă pentru că era prima dată făcută. Au luat acel exudat faringian și l-au pus în celule. În momentul în care inoculau acele culturi de celule care au culturi umane sau culturi de celule din maimuțe, au văzut că acele celule încep să se schimbe. Și-au dat seama că dacă iei virus din gât și-l pui peste celule, acele celule încep să se schimbe, să se deformeze sub acțiunea acelui virus. După care au luat sânge cu anticorp de la o persoană care a trecut prin rujeolă și-au văzut că dacă iei, pui acel exudat peste celule, dar pui sânge care are anticorp, celulele alea nu mai reacționează niciun fel, nu mai modifică acele celule. Și astfel, prin aceste experimente, prin infectarea unor maimuțe, prin experimente clinice, au reușit pentru prima dată să izoleze un virus. Dar cum îl izoleze? Aici din nou este foarte interesant. O să desenăm așa o eprubetă și ne imaginăm că în eprubeta aceasta avem sânge. Și dacă ai sânge în această eprubetă, sângele acesta are tot felul de elemente. Are plasmă, are elemente figurate și ele toate plutesc amestecate în această eprubetă. Dacă tu pui această eprubetă la centrifugă și o centrifughezi la diverse viteze, ceea ce se va întâmpla este că elementele figurate din sânge pe care le desenez acum cu albastrul, care au o altă greutate față de plasmă, se vor separa. Și astfel, dacă noi luăm și centrifugăm această eprubetă, o să vedem că elementele figurate o să rămână jos, care sunt mai grele, iar plasma o să rămână sus. Și poate între ele o să rămână celulele roșii care dau culoarea roșie a sângelui. Și iată cum ne-a ieșit un tricolor aici, neintenționat, dar asta este felul în care oamenii de știință pot separa diverse elemente dintr-o anumită soluție, prin centrifugare. Și asta au făcut ei. Deci în 1954, fără să vadă virusul, ei au presupus că el există acolo, făcând lucrurile astea și după aia făcând centrifuga, presupunând care este greutatea sau dimensiunea acelui virus, centrifugau acele soluții și practic stratul pe care ei îl presupuneau că are virus, era recoltat de acolo și asta a fost, în 1954, prima mostră de virus izolat. Deci oamenii, fără să vadă, fără să poată pune mâna pe acel virus, fără să aibă microscop, au izolat în aceste eprubete, în laborator, virusul. Da? Deci este atât de… Gândiți-vă că e un virus, dar trebuie să pui mâna pe el printr-un fel. Și ăsta este tot felul în care ei au reușit să pună mâna pe acest virus. Ca să fac o analogie, imaginați-vă că aveți, în casă voastră, un șoricel care distruge mobilă, care face găuri în pereți, care vă mănâncă țievile și face dezastru, dar tu nu-l vezi. Șoricelul e atât de bun încât oricând aprinzi lumina, el se ascunde. Tu nu-l vezi, dar vezi semnele astea. Și uitându-te la gaura din perete, uitându-te la cum a lăsat el semnele pe mobilă, văzând unde a ros el țeava, tu îți imaginezi, fără să-l vezi, îți imaginezi cam ce dimensiune ar trebui să aibă și cam care sunt proprietățile lui. Deci tu nu vezi șoricelul, nu știi cum arată, dar începi să-ți imaginezi ce este acest animal care face acest dezastru. Și după aia, ce faci tu? Că au făcut ei, au luat exudat faringian și l-au pus în celule. E ca și cum ai lăsat o valiză în care vrei să prinzi peste noapte șoricelul, iei peste noapte, iei valiza și o duci și acel șoricel face dezastru și acolo, tu nu-l vezi. Dar în felul ăsta tu îți dai seama că tu poți să prinzi acel șoricel într-o valiză. Tu, fără să vezi acel șoricel, deja știi cam cum arată el și știi că poți să-l izolezi în acea valiză și poți să faci studii, să faci experimente pe acea valiză, pentru că șoricelul intră în valiză și se duce la vecinul. Când duci valiza la vecinul, șoricelul iese la vecinul și face același dezastru. Deci știi că valiza Deci cam asta au făcut oamenii de știință în 1954. De ce au făcut asta? Pentru că era un program național care încerca să găsească un vaccin la această epidemie globală de rujeolă care omora oamenii cu sutele și lăsa foarte mulți oameni spitalizați, foarte mulți oameni cu sechele și care închidea orașe până la vindecarea populației și provoca practic un dezastru medical, umanitar și economic. Și treaba asta cu nevăzutul virusului, dar făcutul, izolarea lui, este atât de interesantă, pentru că în pandemie a circulat peste toată lume o conspirație efectiv cretină. Pe lângă alte conspirații care sunt legit, de genul băi, cine a făcut virusul? A făcut omul? I-a dat drumul lumei ca să facă profit Big Pharma? De ce am fost obligați să stăm în casă? De ce a fost atât de multe dezordine? Există niște interese pe acolo? Toate aceste conspirații sunt legit. Sunt răspunsuri pe care poate să le aflăm la un moment dat, dar mânută de față, în marea majoritate nu le știm, doar le putem bănui. Dar una din conspirațiile cele mai cretine, și mi s-a întâmplat mie, eram la un Mega, am luat ceva și vine un vecin pe care îl vedeam de multe ori, zice, băi, tu care ești doctor și omori oameni, ia zi cu virusul ăsta care nu există. Oare s-a văzut virusul ăsta? L-a văzut cineva vreodată la microscop? Și realitatea este că în pandemie, în prima lună de când sau în a doua lună, de fapt în martie mai exact, deci la trei luni după ce s-a observat că există niște tablouri clinici aparte care indicau o boală nouă, la trei luni s-a descoperit și s-a publicat în Nature un articol prin care se evidenția izolarea virusului și pozarea lui. Deci virusul COVID a fost de la început văzut și există poze cu el la microscop. Cu toate astea vedem prin acest exemplu că nici măcar nu trebuie să vezi un virus ca să îți dai seama că ai de a face cu un șoricel cam ce dimensiune are, că îl poți lua într-o valiză, că îl poți crește într-un laborator și poți face experimente cu el și poți inclusiv să faci un vaccin, după cum o să vedem cum s-a făcut, fără să ai nici măcar cea mai mică poză a virusului, dar doar înțelegând cum funcționează. Și asta ne duce în anul 1963, când la mai puțin de 10 ani de la izolarea virusului, o echipă mare de medici condusă de John Anders a revoluționat această problemă a rujeolei, pentru că ce-au făcut ei este să reușească să facă un vaccin și aici este partea cea mai interesantă. Ce au făcut ei? Au izolat, aveau deja virusul izolat, îl aveau în laborator, îl creșteau în celule, când le puneau peste celule, virusul făcea ravagii, dacă puneai anticorpi, virusul se potolea, deci deja aveau acest virus și au început să facă experimente pe el și au făcut așa, au luat virusul, l-au distrus și l-au pus într-un vaccin, au injectat oamenii cu acel vaccin și oamenii n-au avut nicio reacție și când au fost expuși la rujolă, s-au îmbolnăvit, deci vaccin ineficient. Au luat virusul, l-au pus în vaccin, l-au combinat cu tot felul de substanțe, au injectat oamenii cu vaccin și oamenii s-au îmbolnăvit. Au făcut o boală la fel de nasoală cum ai face dacă ai contacta rujeola de pe stradă, tulpina sălbatică. Deci, din nou, acesta nu este un vaccin, era pur și simplu o infectare făcută prin seringă. Trebuia să găsească o modalitate să prezinte corpului acest virus astfel încât virusul să fie încă viu și să fie recunoscut de organism, ca el să poată să facă imunitate împotriva lui, dar să nu fie atât de virulent și să nu-ți dea boala. Deci să nu-ți provoace simptomele rujeolei, dar să semene cu rujeola. Și aici a fost inventat ceea ce se cheamă virus atenuat sau forma atenuată a virusului care a fost folosită și este încă folosită după multe modificări în vaccinurile de astăzi. Ce înseamnă asta? Înseamnă că oamenii au luat acel virus care era izolat, forma sălbatică care circulă în lume, care circulă în lume și astăzi și au început să o modifice prin tot felul de metode. Au început să pună virusul peste tot felul de alte celule. Celule de maimuță, celule de pui, celule de alte animale și îl puneau peste celula de pui și ce făcea virusul? Zicea, stai așa, asta nu mai este o celulă umană pe care eu sunt pregătit să o distrug. E o celulă diferită, hai să mă adaptez pentru celula asta de pui, zic hipotetic. Ok, și virusul se adaptea pentru celula de pui, făcea brațe speciale pentru celula de pui și nu mai avea brațe pentru celula umană, după care virusul era luat de acolo, crescut colonie după colonie și era pus peste alte celule, de alte animale și virusul în felul ăsta din generație în generație, de-a lunga 9 ani, a fost adaptat să infecteze alte celule și astfel el s-a depărtat de scopul lui principal de a infecta oameni. Și asta, de fapt, este forma atenuată a virusului. Ca să ne întoarcem la exemplu cu șoricelul, imaginează-ți că acel șoricel care face ravagii la tine în casă și tu nu-l vezi, îl iei în valiză, faci o colonie, faci mii, milioane de valize pline de astfel de șoricei care sunt gata să-ți distrugă casa și începi să-i atenuezi, astfel, iei și îi duci pentru un an în peșteră și ți-i în peșteră. Și astfel, acei șoricei o să facă alți pui care se vor naște în peșteră și nu o să fie adaptați să vadă lumină, o să se adapteze la întuneric, o să învețe că în peșteră nu sunt oameni, după care îi iei și îi dui undeva, îi duci într-o grădină zoologică și ei o să fie adaptați să fie atenți la animale, nu la oameni. Și uite așa plimb nouă ani acei șoricei peste tot și ei din generație în generație se adaptează să nu mai fie capabil să se ferească de oameni și după ce aduci în acei nouă ani, aduci înapoi șoricelul nou format care o să fie un șoricel atenuat și îl pui în cameră și intri în cameră și aprinzi lumina, șoricelul o să stea și o să se uite la tine și nu o să mai mănânce mobilă și o să fie acolo și tot ce trebuie să faci este să te duci și să-l omori. Asta este mecanismul prin care funcționează vaccinurile cu formă atenuată de virus. Este un virus suficient de modificat cât el să nu-ți dea boala, dar totuși are trăsăturile virusului de bază astfel încât corpul să îl recunoască și să facă anticorpi și din momentul în care tu ai făcut anticorpi, tu nu te mai poți infecta din nou cu acest virus pentru că ai din start anticorpi. Acea primă zi în care virusul pătrunde în tine, el nu are loc acele 10 zile să crească pentru că este din start capturat și omorât de anticorpii pe care tu i-ai dezvoltat în urma vaccinului. Astfel, în 1963, John Anders face primul astfel de vaccin, el este aprobat de FDA și începe vaccinarea, iar în 1971 apare vaccinul combinat pentru că același lucru se folosește și la vaccinul împotriva oreionului și al rubelei. Deci, rubelă, oreion, rujolă. Deci, în 1963 apare vaccinul împotriva rujolei și este aprobat de FDA și începe să fie folosit la scară largă în Statele Unite ale Americii după ce a fost testat și aprobat că este sigur, iar în 1971 apare prima combinație de vaccinuri care este RORUL de la noi, MMR se cheamă la ei și este vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. De ce sunt combinate? O să vă întrebați. Și ăsta e vaccinul de care majoritatea părinților se feresc și se feresc până în punctul în care nu-l fac și apar astfel de cazuri, din păcate, la știri în care vedem copii care decedează din cauza rujeolei, ea fiind complet prevenibilă prin acest vaccin. Asta se întâmplă pentru că acest vaccin dă, într-adevăr, niște reacții adverse și o să vorbim și despre aceste reacții adverse imediat, dar ce este important de menționat este că oreionul și rubeola, ca virusuri și ca vaccin, au fost dezvoltate în același fel. Virusul este atenuat, el este viu, dar este atenuat, el este complet amețit, este făcut pentru alt mediu decât corpul uman. Tu le introduci pe toate trei și practic capeți imunitate împotriva celor trei. Motivul pentru care cele trei sunt combinate este pentru că au o eficiență îmbunătățită, într-un care tu turezi imunitatea pentru fiecare din acele virusuri, imunitatea ta devine mai bună pentru fiecare virus. Deci imunitatea este îmbunătățită dacă le combin pe toate trei. Are o mai mare rată de acoperire, adică părinții nu trebuie să mai vină de trei ori să facă trei vaccinuri, să înțepe copilul de trei ori să îl traumatizeze. Este mult mai fezabil ca părintele să vină o singură dată și este mult mai sigur pentru tine ca sistem medical să te ai sigur că acei copii sunt vaccinați. Este mult mai eficient ca și costul, să chem un om o singură dată, să ai o singură doză de vaccini decât să-l chemi de trei ori cu trei doze de vaccin și are o siguranță demonstrată, o să vorbim despre efecte adverse imediat, pentru că ajungem la aceste frici, da? Și cu toate că vaccinul este dovedit și sigur și în 2000 Statele Unite au declarat eradicarea bolii, adică 12 luni n-au avut niciun caz de rujeolă, cu toate că rujeola s-a întors și la ei. Au apărut tot felul de dezinformări și vreau să nu fiu absolut deloc critic pentru că nu n-avem niciun drept să fim critici la adresa oamenilor care aleg să nu se vaccineze. Hai să comparăm cele două luni. Există o lume în care rujeola mătură oraș după oraș mor copii, n-ai niciun leac, aștept și te rogi la autorități, la medici, la oameni de știință să vină cu o rezolvare și apare în 1963 primul vaccin. Este verificat și deodată dintr-o mulțime, da? de oameni care se îmbolnăvesc, tu ai șansa să-ți faci vaccinul să nu te îmbolnăvești. Și ce faci? Normal că te duci și te vaccinezi, da? Este o e o amenințare grozavă care datează de mii de ani pe care tu o poți opri acum. Ți-ai vaccinat copilul și el nu mai face boala. Ce poate fi mai bun? Și atunci în mintea ta tu când cântărești cele două variante logică te duci să te vaccinezi cu toate ca vaccinarea efect adversă imediat ajungem la ele. Dar imaginați-vă situația de acum în care boala a fost aproape eradicată, în care toți părinții noștri sunt vaccinați, toți bunicii noștri sunt vaccinați și nu există boala în jurul nostru. Amenințarea aproape că a dispărut complet. Ce se întâmplă? Nu-ți vaccinezi copilul și el o face 14 ani, 18 ani, 25 de ani și vine și zice băi, eu nu m-am vaccinat și n-am nimic, sunteți nebuni, ce-i cu vaccinul ăsta, ce-i cu aceste efecte adverse? Eu o să mi-asum? Păi de ce să mi-asum eu o să mă vaccinați voi pe mine? Ce îmi băgați voi în vaccinul ăla? Aceste ideații e ușor să apară când lucrurile merg bine, când tu trăiești în siguranță, când nimeni nu a făcut rujeolă pentru că am deschis toată istoria precedentă rujeolei, când totul este ok și deodată face un copil vaccin anti-rujeolă și face convulsii și tu zici bă, ce se întâmplă? Ce bagă ăștia? Ce chimicale bagă în noi astfel încât să ne facă pe noi bolnavi? Vor să reducă populația, zic eu. Și iată cum oamenii când nu au primejdii reale, când nu au pericole reale care le pasc, încep să se gândească. Ajung la o astfel de ideație care este bolnăvicioasă, în care tu te gândești că, de fapt, autoritățile vor să-ți facă rău și de asta vor să te injecteze. Și în felul ăsta ajungi să nu mai faci vaccinul. Zici, bă, fii atent, vecinii mei n-au făcut vaccinul, ăla n-a făcut vaccinul, n-au pățit nimic. Dar pericolul de-abia așteaptă. Pericolul te paște, da? Pentru că apar astfel de epidemii și am văzut acel copil care a apărut la știri. Rolul se face la 12 luni și pentru că oamenii au văzut, oamenii de știință au văzut că unele cazuri vaccinate mai făceau boala, au făcut și rapelul. Deci rolul se face la 12 luni și la 5 ani. Deci copilul care a murit avea sub 12 luni, dar el a luat boala de la fratele său care nu era vaccinat și care se pare că este ok, n-a pățit nimic. Nu este vina lui? Nu este vina părinților? Nu este vina nimănui? Este pur și simplu o frică care este alimentată de foarte multă conspirație și foarte multă neînțelegere și dezinformare. Dezinformare care e construită pe frică, nu e construită cu rea intenție și astfel oamenii săracii ajung să nu-și vaccineze copilul pentru că nici vecinii nu și eu au vaccinat și n-au pățit nimic și un frate mai mare care nu pățește nimic transmite boala fratelui mai mic care nu poate fi vaccinat până în 12 luni și care decedează. Deci astfel de cazuri pot fi ocolite și acum hai să mergem la efecte adverse. În primul rând între 5 și 15% dintre vaccinați fac febră. Este normal pentru că corpul tău vede acel virus el nu te infectează dar el există în forma lui inactivată el e adaptat pentru alte animale nu pentru tine și corpul reacționează cu imunitate și imunitatea poate să crească febra. E normal faptul că ai febră înseamnă că tu faci imunitate împotriva celor trei virusuri și nu o să te îmbolnăvești de ele. Da? Deci este un lucru bun. Erupții cutănate ușoară apar în sub 5% din cazuri. De ce? Pentru că din nou imunitatea ta virusul acela inactivat ajunge la piele imunitatea ta aruncă cu obuze și cu gloanțe în zona respectivă și în zona de război apare un crater. Da? Deci este imunitatea ta care se turează asta apare rar. Da? Adică erupții cutanate. Umflături la locul injecției sunt comune pentru că din nou se face imunitatea la locul injecției și umflături sau dureri la glandele salivare în cazul oreonului apar rar. Deci astea sunt efecte adverse ușoare. Există efecte adverse moderat de severe. Deci moderată să le spunem. Și aici asta este cea mai de temut pentru că arată foarte urât. Și unul din 3.000 de copii în alte statistici unul din 1.000 de copii o să facă convulsii febrile. În general da? În general convulsii febrile o să facă între 2 și 5% din copii nou născuți de regulă între 6 luni și 5 ani. Deci dacă iei 100 de copii între 6 luni și 5 ani 2 până la 5 copii din 100 o să facă în perioada asta convulsii febrile. De ce fac convulsii febrile? Nu se știe mecanismul exact dar se pare că atunci când corpul tău se încălzește foarte rapid ai o temperatură de 36 de grade Celsius și deodată îți crește temperatura 38 de grade Celsius creierul tău reacționează în așa fel încât face ca un nu știu, ca un brat de Crăciun care se scurtcircuitează și copiilor face convulsii febrile care arată foarte nasol dar sunt complet inofensive dacă știi ce să faci copiilor ăla pur și simplu îl pui pe ceva moale îl ții într-o parte ca el să nu înghită salivă să nu verse și el se calmează din convulsiile alea febrile și nu trebuie să faci nimic trebuie doar să suni la medic medicul o să zică ok, care a avut febre așa și medicul probabil că o să-ți recomande să rămâi acasă și să-l urmărești nici măcar să nu mergi la spital. Deci convulsiile febrile la copii sunt complet inofensive și dacă 2 până la 5 copii din 100 fac în viața lor convulsii febrile din cauza vaccinului o să facă unul din 1.000 sau unul din 3.000 dar faptul că tu faci vaccinul și vii acasă și copilul tău tremură este un tablou, un spăimântător pe care tu o să-l povestești celorlalți părinți și ele o să zică băi, dar n-au făcut de mult nimeni rujeolă de ce să-mi fac eu rău la copilul meu de ce să-l vaccinez să facă și el convulsii deci asta este una din frici care este irațională și cu raționament putem să o depășim iar efecte adverse grave care se referă la reacție alergică severă întâlnim la unul dintr-un milion de cazuri la un milion de doze apare o reacție alergică severă iar encefalită sau meningită aseptică adică să ai o encefalită sau meningită fără un patogen se întâlnește extrem de rar sunt cazuri extrem de rar descrise sau dacă te gândești la riscul de a contacta un virus nasol cum este rujeolă, oreion, rubeolă sau riscul de a face aceste reacții adverse adică temperatură și una din o mie sau unul dintre mii de cazuri convulsii febrile pe care oricum le-ar face probabil dacă s-ar îmbolnăvi și ar face febră dacă pune în balanță aceste riscuri cred că nu prea avem despre ce discuta aici și acum merge la cel mai interesant lucru și faptul că foarte mulți conspiraționiști credeau și încă cred că acest vaccin provoacă autism și aici explicația este destul de simplă în primul rând autismul este diagnosticat fix la vârsta în care tu faci acest vaccin adică imaginează-ți că ai născut un copil care se dezvolte aparent normal dar la 12 luni, 16 luni când începe să aibă care caractere de învățare când începe să vadă, să întoarcă capul să se uită în ochii tăi să zâmbească, să răspundă în perioada asta de regulă e diagnosticat autismul pentru că copiii care fac parte din acest spectru de autism care e un spectru foarte larg unii copii sunt diagnosticați și la 10 ani pentru că nu-ți dai seama până la 10 ani că au autism dar de cine mai multe ori cam pe la vârsta asta un an, un an jumate părinții sesizează că copilul ăla este cumva în lumea lui nu răspunde la stimul nu zâmbește nu răspunde când îl strigi și atunci tu îi faci vaccinul și după aia vii la un control într-o lună la doctor și zici băi, e ceva în regulă nu se uită la mine și doctorul zice, cred că copilul tău are autism ce faci tu? normal că asociezi vaccinul cu diagnosticarea autismului doi la mână se pare că rata de autism a început să crească în ultima vreme și rata coincide cumva cu programele de vaccinare dar se pare că pe ultimele studii dovezile sunt clare că rata de autism nu coincide exact cu perioada în care populațiile au început să fie vaccinate și aici avem un studiu care este un studiu de căpătâi pentru această supoziție este un studiu danez deci danezii, să zicem așa au făcut acest studiu și în Danemarca copiii în continuare cu o rată foarte mare sunt vaccinați, da, cu ror ei își vaccinează copiii ei trăiesc o viață foarte sănătoasă speranța lor de viață este foarte mare sunt foarte fericit și își vaccinează copiii cu același vaccin cu care noi ne vaccinăm copiii și acest studiu este făcut pe jumătate de milion de copii sunt 537.303 copiii care au fost vaccinați între 1991 și 1998 o parte din ei vaccinați 440.655 de copiii vaccinați și restul nevaccinați și s-a urmărit rata de autism și rata de autism a fost absolut identică în grupul de copii vaccinați și grupul de copiii nevaccinați este știință la cel mai înalt nivel este publicată în British Medical Journal și cum ziceam este făcută pe jumătate de milion de copiii danezi și nu se vede nici măcar o urmă de plus de autism la copiii vaccinați so, ce vreau să vă zic eu spre final este că și eu mi-am vaccinat cu emoții cei doi copii și pe Anastasia și pe Navare deci nu pot să vă mint și să vă zic că m-am dus direct acolo hai bagă vaccinul că nu mă interesează toate aceste conspirații inclusiv pe mine mă afectează pentru că la finalul zilei stai și te gândești stai un pic e copilul meu până la urmă dacă se întâmplă ceva cu el eu o să trag și eu o să-l văd cum suferă și eu mă duc în mâna mea să-i fac vaccinul chiar dacă-l duc la doctor eu decid și dacă poate, nu știu poate toată facultatea de medicină pe care am studiat-o a fost o minciună poate că există interese mari să se facă aceste vaccinuri poate că există, nu știu poate nu există aceste interese malefice dar poate sunt efecte adverse nediagnosticate poate au fost efecte adverse ascunse dacă poate acei părinți care spun că copilul lor a făcut autism după un vaccin dacă au dreptate iar comunitatea științifică greșește nebăgându-i în seamă dacă mă duc și îmi expun copilul la o astfel de nenorocire astea sunt doar o parte dintre gândurile care mi-au trecut și mie prin cap da ca părinte înainte să mă duc la vaccinare având inclusiv eu aceste temeri n-am cum să critic și să fiu cinic la adresa părinților care nu-și vaccinează în final copiii am cum să fiu critic la adresa părinților care nu-i vaccinează din ignoranță pur și simplu n-au timp să se ducă să-i vaccineze dar nu-i pot critica pe cei care nu se duc gândindu-se că why poate copilul meu face autism sau poate face crize convulsive dar în final asta înseamnă să fii părinte înseamnă să te interesezi să studiezi să-ți analizezi fricile să le integrezi ok, mi-e frică de lucrurile astea dar uite ce spune știința uite câți copii se vaccinează uite în ziua de astăzi ce se întâmplă pentru că de curând nu aveam pericolul care să ne bată la ușă dar acum avem pericol care ne bate la ușă sub forma de epidemie de rujeolă și copiii care mor asta înseamnă în final să fii părinte nu înseamnă să ai decizii foarte clare și foarte simplu de luat înseamnă să ai decizii greu de luat și sper la finalul zilei că acest material să ajute părinții care sunt între care nu știu dacă să facă sau nu să facă acest pas nu trebuie să vă influențeze faptul că eu mi-am vaccinat copiii și v-am explicat cum i-am vaccinat și cu ce temeri puneți întrebări doctorului da, întrebați-i pe doctor ok, din lotul ăsta de vaccin ați avut un fel de efect advers? ce s-a mai întâmplat? din ultimii copiii vaccinați ce efect advers ați avut? s-a umflat? câți dintre copiii vaccinați dumneavoastră au făcut crize convulsive? ce fac dacă îmi face copiilor crize convulsive? cum le evit? puneți întrebări medicului pentru că pentru asta este el acolo citiți studiile pe care le las jos în descrierea acestui material.

Fă-mi-l si pe asta te rog:

Te-ai dus recent la medic și ți-a spus, mhm, „stai cam rău cu colesterolul, hai să mai scadem un pic din colesterol.”?