Soluții și recomandări pentru imunitate puternică

Da, răcești pentru că iei un virus, dar cum îl iei? Noi mergem în vacanță, dăm cu șpriț, facem grătar, dormim prost. Adică corpul din vacanță revine și mai varză. Pentru că noi ne relaxăm doar la nivel de entertainment, dar ne întoarcem din vacanță și mai varză. Îți trebuie câteva zile să-ți revii după vacanță. Zice: „Domnule, vreau să-mi cresc imunitatea”. Și doctorii o să zică: „Băi, lasă imunitatea în pace că n-ai de ce s-o crești.” Știe ea să-și facă treaba. Când oamenii de pe internet vă spun „n-am răcit de doi ani, ia uite de ce”, oamenii nu se pot opri la asta. Oamenii nu pot să zică: „N-am răcit de doi ani, ce noroc! Habar n-am de ce”, pentru că habar n-ai de ce. Imunitatea trebuie să fie exact ca o armată care este bine pregătită, este ultra specializată și stă în pace și nu ne provoacă nimic și este cumva inteligentă și suficient de diversă, suficient de bine informată cât să intervină cu arme doar acolo unde trebuie să intervină cu arme. Deci să iei vitamina D pentru răceală sau pentru sănătate e ca și cum ai vedea vecinul care și-a luat un Ferrari roșu și tu ai zice: „Uau, ce bogat e!” Și tu îți vopsești Loganul în roșu. Da, o să ai o mașină roșie, la fel ca vecinul, dar ea nu se va transforma în Ferrari.

(Începutul discuției)

Moderator: Tema de astăzi e una hiper relevantă și anume imunitate în sezonul rece în anul 2025. Avem așa câteva întrebări. Cum facem diferența între mituri și realitate? Ce funcționează și ce nu funcționează deloc? De ce unii răcesc absolut non-stop? Ce facem cu copiii care sunt răciți tot timpul? Fiică-mea este în camera ei, trage de muci. Cum ne descurcăm, mai ales asta? Cum ne descurcăm într-o lume în care social media este mai puternică decât orice manual de medicină? Dar acum haideți să intrăm direct în miezul discuției, în miezul subiectului. Mihail, îți mulțumim mult că ești din nou alături de noi. Mă bucur enorm să începem conversația asta și trec și la prima întrebare.

Dr. Mihail: Mulțumesc. Da, mulțumesc de invitație. De stai, înainte să dai prima întrebare era cineva, era o doamnă foarte simpatică în chat care zicea la Q&A: „Cine sunteți voi doi și ce vă recomandă pentru această discuție?” Păi, tu ești de la Seven Card și Seven Card organizează acest webinar. Eu, cum ai zis mai devreme, sunt medic, dar vreau să vă zic un lucru și să încep cu asta. Nu am adevărul absolut. N-o să vă zic ce să faceți pentru a evita răcelile. O să vorbim la modul general despre corpul uman, așa cum îl înțeleg eu după 12 ani de școală și educație medicală continuă și o să explic anumite concepte medicale academice pe înțelesul oamenilor, cu cum să zic, cu trimiteri la lucrurile pe care le știm. Ok? Deci cu trimiteri la lucrurile pe care le putem stăpâni în viața de zi cu zi și o să avem și câteva instrumente care ne vor putea ajuta cu imunitatea.

Moderator: Da.

Dr. Mihail: Ok, perfect. Asta ne recomandă. Bun. Hai să trecem.

Moderator: Mihail, s-o spunem pe șleau. România e construită pe frica de curent. Dacă deschizi două geamuri simultan, se activează automat instinctul de supraviețuire. Poate chiar să te îmbolnăvească acest curent sau e doar un mit așa național, balcanic, transmis din generație în generație?

Dr. Mihail: Da. Bun. Deci, în primul rând, este un mit la mit ca s-o lămurim. Curentul există, este documentat, te poate îmbolnăvi. Oamenii care se feresc de curent și care răcesc de la curent nu sunt nebuni, nu sunt creduli. Sunt oameni care au constatat că atunci când stau între două geamuri deschise, fie că e casă, fie că stau între două geamuri deschise într-un tren, fie că merg cu mașina cu geamul deschis, răcesc, ca să vezi. Sau au tot felul de simptome. Curent nu există doar în România, în rusă de exemplu, și tot spațiul, nu neapărat în Rusia, în tot spațiul euroasiatic în care se vorbește limba rusă, există această denumire „svazniac”. În italiană se cheamă „Colpo d’aria”, adică e lovitură de aer. În Spania se cheamă „Corriente de aire”. În Coreea se cheamă „Fan Death”. Deci sunt o grămadă de denumiri. În toată lumea există denumirea de curent și conceptul de curent. Și de ce există această controversă? O să ne întrebăm. Controversa asta există pentru că sunt oameni care sunt super rezistenți la curent. Eu pot să stau între două geamuri deschise și nu pățesc nimic. Pot să dorm în curent și nu pățesc nimic. Sunt oameni care au această rezistență, care au această putere de a se adapta la schimbări de temperatură și sunt alți oameni care sunt mai sensibili. Atât de sensibili încât întrebați orice medic ORL-ist, o să vă spună că există oameni care din cauza curentului, și o să explicăm ce înseamnă, cum acționează curentul, au paralizii faciale. Adică tu poți să capeți o paralizie facială dată de inflamarea nervului trigemen, care nu mai transmite semnale și nu mai funcționează, pentru că te-a tras curentul.

Iar explicația este cât se poate de simplă. Corpul meu are temperatura de 37°C. Da? Sau orice corp, toată lumea care nu e răcită în momentul de față are o temperatură de 37°C, 36,6 ca să fim preciși. Camera în care stau eu acum are 21°C. Deci asta înseamnă că corpul meu are 36, camera are 21, are cu 15°C mai puțin. Dar mie nu mi-e frig pentru că dacă ai pune pe mine o cameră, ar fi tare să avem o cameră, la medicol am făcut acest experiment, am pus pe om o cameră cu infraroșu care vede căldura corpului. Și dacă eu pun o cameră cu infraroșu pe mine care vede căldura corpului, și uite arăt mâna asta, în jurul mâinii mele se formează o aură, ca o aură de aer cald. Deci eu dacă stau pe loc, în jurul corpului meu este o pătură de aer cald care îmi ține de căldură. Ăsta e motivul pentru care dacă merg cu mașina și afară sunt tot 22°C, dar scot mâna afară, o să simt mult mai frig pentru că eu când scot mâna afară din mașină, aerul care îmi lovește mâna face ca mâna mea să nu mai poată face acea pătură de aer cald. Ok? Ea dispare. Dar dacă iei mâna și faci așa, suflați, acuma e culmea. Gândiți-vă așa, temperatura din interiorul plămânilor are 37°C. Mâna are 37°C, dar dacă sufli, suflați toți acuma, aerul este mai rece. El este mai rece pentru că el prinde temperatura, scade temperatura, se apropie de cea de aerul din cameră și cu cât ții mâna mai departe, cu atât e mai rece și atunci dispare acea pătură.

Și asta înseamnă că orice curent, adică aer care trece printr-o cameră din varii motive sau printr-o încăpere, oricare ar fi ea, dă la o parte acea pătură și începe să răcească acea parte a corpului care stă sub curent. Iar temperatura rece, indiferent că o pui prin curent sau că pui gheață, ia o pungă de gheață și pune-o pe ceafă și ține-o așa o jumate de oră. E normal că o să ai după aia o contractură musculară. Contractura musculară o să vină și din faptul că mușchiul odată ce s-a răcit începe să se inflameze și se contractă. Contractura musculară o să vină din faptul că nervul s-a răcit și poate este inflamat și fiind inflamat nu mai lucrează cum trebuie. Sunt multe procese biomecanice care se întâmplă la scăderea temperaturii, inclusiv lucruri rapide cum ar fi vasoconstricție. Sângele fuge dintr-o zonă care este răcită și sângele odată fugind din zona care este răcită nu mai ajunge nici imunitatea noastră acolo așa cum trebuie.

Asta e o tuse cronică. Poate vorbim și despre ea. De vreo șase săptămâni o am. Deci o să din când în când tușesc. Ăsta este modul în care aerul rece ne răcește și asta se întâmplă iarna. Adică nu trebuie să fie neapărat curent. Ăsta este motivul pentru care iarna o să ieșim pe stradă, afară este frig. Noi avem deja o bacterie la nivelul mucoasei. La nivelul mucoasei avem și o imunitate, niște soldăței care sunt prima linie și care se bat cu orice patogen, intră acolo, fără să fie o imunitate specifică. Se bat efectiv cu oricine acolo. E a ajuns un patogen acolo și aici o să intrăm în toate detaliile astea. Aici depinde foarte mult de cât de mult stăm în contact cu persoana răcită. Una este să stai față în față o oră cu o persoană răcită, ceea ce ni se întâmplă acasă celor care avem copii. Da? Adică stai mai mult de o oră cu persoana răcită și dormi cu ea în dormitor și stai numai cu persoană răcită în față în față, răcești. Inevitabil o să răcești. Dar la muncă e o diferență mare.

Moderator: Exact. Dar la muncă stai, să zicem diferența e foarte mare dacă stai o oră față în față cu un coleg care e răcit și care zice „a nu e, m-a tras curentul”.

Dr. Mihail: Atenție că o să ajungem, trebuie să sesizăm acele nuanțe. Zice, nu e de la virus. M-a tras curentul, domnule. M-a tras aerul condiționat de la mașină. Ajungem și la punctul ăsta. Uite, mi-l notez aici pentru că…

Moderator: Asta voiam și eu să zic. E același lucru cu am răcit de la aerul condiționat.

Dr. Mihail: Păi aerul, aerul exact. E fix același lucru. Deci și aerul condiționat și temperatura rece de afară o să scadă temperatura corpului. Ce se întâmplă când temperatura corpului scade? Am stabilit, ai parte de vasoconstricție și imunitatea ta fuge din locul respectiv. Nu mai ai acei soldăței care sunt prima linie, prima linie de imunitate care se bate cu orice patogen. Ăia pleacă, sunt mai puțini. Și aici apare diferența între a sta cinci minute față în față cu o persoană răcită. Tu ai o încărcătură virală. Omul e răcit, vorbește cu tine, încărcătura ta virală începe să crească din primul moment în care te-ai întâlnit cu el, dar tu ai 100 de soldați care se pot bate cu virus și în cinci minute acel om ți-a dat 90 de soldați din ăștia de virus. Da. Și atunci imunitatea ta face față. Dar ce se întâmplă dacă tu înainte de a sta cinci minute sau nu, hai să mergem mai departe, n-ai mai stat cinci minute, ai stat o oră. E, într-o oră ăla ți-a dat 1000 de soldați care poartă virus și tu ai doar 100. Ai răcit. Ok. Pentru că ai stat față în față cu un om răcit.

Dar ce se întâmplă dacă ieși cinci minute și vorbești cu omul respectiv într-o încăpere foarte rece? Ăla o să-ți dea 90 de soldați răciți în cinci minute, dar mucoasa ta faringiană n-o să mai aibă 100 de soldați. O să aibă 50. Pentru că 50 au fugit de frig. Pentru că frigul face vasoconstricție și ai răcit. Și atunci un rezumat foarte corect pentru a-i împăca pe toți, dar nu cu scopul de a-i împăca pe toți, ci pentru a da cumva o definiție corectă a curentului și a răcelii și a-i înțelege pe toți și a înțelege când trebuie să ne ferim. Da, aerul rece sau expunerea la frig îți scade imunitatea. Contează foarte mult cui scade imunitatea, cum este imunitatea ta per primă ca să fie scăzută și contează față de ce îți cade imunitatea. Ai un patogen real care te poate ataca sau nu. Ăsta e primul aspect.

Moderator: Bine.

Dr. Mihail: Și al doilea aspect pe care vreau să-l menționez și imediat revin este că, ok, deci contează că îți cade imunitatea, dar prin scăderea imunității tu răcești printr-un patogen. Deci nu aerul rece te răcește. Te răcește patogenul la care te expui, iar frigul este cel care practic favorizează răceala. Deci, da, cineva poate real să răcească de la aer condiționat sau de la frig pentru că își scade imunitatea și se expune la virus. Odată ce a răcit, el e răcit cu virus. El nu e răcit cu aer condiționat care nu se ia. Odată ce e răcit, asta se ia.

Moderator: Păi, ai ridicat așa la fileu să ajung la următoarea întrebare. Mihail, cum se face că unii oameni răcesc super des, de șapte ori pe iarnă, iar alții ies prin frig, nu dorm, mănâncă haotic și totuși pare că nu-i atinge nimic? E ceva genetic, e vorba despre microbiom? E pur și simplu norocul lor sau e ceva ce, nu știu, nu înțelegem cu adevărat despre imunitate?

Dr. Mihail: Când oamenii de pe internet vă spun „n-am răcit de doi ani, ia uite de ce”. Pentru că de multe ori nu oamenii nu se pot opri la asta. Oamenii nu pot să zică: „N-am răcit de doi ani, ce noroc! Habar n-am de ce.” Pentru că habar n-ai de ce. Oamenii de regulă asociază lucrurile de foarte multe ori eronat. Zic: „N-am răcit de doi ani pentru că de doi ani am mâncat miere de Manuka sau am luat vitamina C sau cine știe ce-or mai fi făcut ei”. Dar e complet…

Moderator: Am băut apă cu lămâie dimineața.

Dr. Mihail: Exact. Și e complet irelevant că unul de pe internet sau unul pe care îl cunoști nu a răcit de doi ani. Ca să vedem ce l-a dus la această imunitate bună. Și atenție, o să intrăm și în subiectul imunității. Trebuie să luăm loturi mari de oameni. Trebuie să luăm studii și să vedem ce fac într-adevăr oamenii. Luăm 1000 de oameni și vedem că unii răcesc, că alții nu răcesc și vedem ce au în comun ăia care nu răcesc. Sau și mai mult luăm o intervenție, oricare ar fi intervenția aia, sportul, să zicem, și vedem unii care fac sport versus unii care nu fac sport, cât de des răcesc și cât de des se îmbolnăvesc sau cine nu se îmbolnăvește. Ok, deci o singură persoană care zice „Nu răcesc pentru că fac asta” efectiv nu contează. We don’t care, pentru că cel mai probabil asocierea ta o să fie greșită din start. E posibil să fie genetic, e posibil să fie ceva ce mănânci. E posibil să fie ceva ce tu mănânci și are efect asupra ta doar pentru că tu ai anumite gene și asupra mea n-o să aibă. E posibil pentru că faci saună sau who knows? Poate să fie o grămadă de lucruri care te fac să răcești sau nu pentru a înțelege cumva acea imunitate.

Și din nou intru în niște subiecte pe care de multe ori doctorii le aruncă, dar nu le explică până la capăt pentru că revenind la curent… Ok și sper că-mi permit să fac paranteze pentru că avem două ore. Ok, avem două ore. Bun.

Moderator: Parantezele aduc aminte că avem și multe întrebări.

Dr. Mihail: Da, lasă-le că trebuie să lămurim lucrurile importante. Deci când vorbim despre curent, de multe ori doctorii o să zică: „Hai, mă, domnule, lasă prostiile. N-ai răcit de la curent, ai răcit de la un virus.” Which is true, dar tu ai luat virusul pentru că ai stat în frig, în curent. E ca și cum să zici că n-ai răcit de la curent, ai răcit de la virus. E ca și cum ai face un accident de mașină și ai zice „Nu, domnule, nu am făcut accident pentru că am intrat cu mașina în tine. Am făcut accident pentru că mașinile noastre s-au ciocnit”. Dar ele de ce s-au ciocnit? Pentru că înainte de a se ciocni eu n-am fost atent și am stat pe telefon. De-aia s-au ciocnit. De-aia am făcut accident. Nu că s-au atins ele una de alta, de-ăsta e mecanismul prin care faci accident. Da, răcești pentru că iei un virus. Dar cum îl iei? Îl iei mai degrabă pentru că te-ai expus la frig sau la curent. Același lucru este valabil și la imunitate. Doctorii zic și au dreptate. Asta zic. Încerc să explic că au dreptate, dar noi e bine să vedem the big picture ca să înțelegem de ce au dreptate și ei și avem dreptate și noi.

De multe ori oamenii zic: „Domnule, vreau să-mi cresc imunitatea” și doctorii o să zică: „Băi, lasă imunitatea în pace că n-ai de ce s-o crești. Știe ea să-și facă treaba”. Dar din nou, imunitatea este efectiv armata noastră și armata noastră e bine să aibă anumite caracteristici. Și hai să vedem niște scenarii. Vă propun niște scenarii. Haideți să vedem. Imaginați-vă că imunitatea noastră este armata țării. Ok? Și armata asta a țării trebuie să fie capabilă să intervină atunci când trebuie să intervină. Trebuie să fie capabilă să nu deranjeze lucrurile de zi cu zi pe care oamenii le fac. Trebuie să stea la locul ei și să știe când e rațional să răspundă. Așa trebuie să fie imunitatea. Ori imunitatea noastră poate să fie perturbată de mai multe lucruri. În primul rând, imunitatea noastră poate să fie o imunitate hiperreactivă. Și atunci tu zici: „A, eu vreau să-mi cresc imunitatea.” Dar tu nu trebuie să-ți crești imunitatea. Ea deja este hiperreactivă într-un mod greșit. Imaginați-vă imunitatea hiperreactivă ca pe o țară în care fiecare om are un pistol. Toți suntem cu pistolul și mergem cu el pe stradă așa încărcat pentru că suntem hiper reactivi la prima vedere. Pare că am trăi în siguranță, dar ce se poate întâmpla când noi suntem, nu știu, suntem la Piața Unirii și un copil aruncă cu o petardă, noi putem să încurcăm petarda asta cu un atac, să începem să tragem, să ne încurcăm unii pe alții, să tragem unii în alții.

Și asta se întâmplă când imunitatea hiperreactivă se duce în bolile autoimune. Fix asta se întâmplă. Ai o imunitate care este încordată ca o armată care stă pe străzi cu pistoalele încărcate și orice petardă care te sperie, orice lucru care poate, adică ok, ai auzit o petardă, te-ai speriat, mergi mai departe, dar dacă începi să împuști, asta nu-i bine. Asta este boala autoimună. Și imunitatea asta hiperreactivă nu e musai să se ducă în zona de autoimunitate, dar imunitatea asta hiperreactivă e acea imunitate care se manifestă când răcim și cădem la pat la fiecare răceală. Oamenii care răcesc și ea este și hiperreactivă și turată. O să vedem de ce. Dar oamenii care iau opt răceli pe an, 10 răceli pe an și fac febră, cad la pat, nu pentru că virusul îi face să cadă la pat, ci pentru că imunitatea răspunde exagerat, hiperreactiv la un virus pe care copilul l-a luat. Adică, de multe ori se întâmplă să vezi că un copil vine acasă, are un pic de muci și pe tine te lasă cu febră o săptămână, nu? Adică nu știu cum. Nu i s-a întâmplat, și mie mi s-a întâmplat. Pe de altă parte, tu poți să ai o… Deci asta e imunitatea hiperreactivă și o să vedem de ce este ea hipereactivă sau putem să vorbim acum de ce e ea hipereactivă. E hiperreactivă pentru că avem cumva și o inflamație crescută în corp. Inflamația poate să fie crescută în corp pentru că mâncăm procesat și e o inflamație cronică care persistă. Mâncăm procesat, nu dormim bine, bem alcool, ne relaxăm când în sfârșit vine momentul ăla de vacanță. Apropo că vine acuma 1 decembrie, vine momentul ăla de vacanță și în loc ca vacanța să fie așa un quiet place, un slow living, în care te duci la munte, stai pe bancă, te uiți la peisaj, citești ceva, dormi, noi mergem în vacanță, dăm cu șpriț, facem grătar, dormim prost. Adică corpul din vacanță revine și mai varză. Pentru că noi ne relaxăm doar la nivel de entertainment, dar ne întoarcem din vacanță și mai varză. Îți trebuie câteva zile să-ți revii după vacanță și după aia iar muncă, iar stres, așa, toate lucrurile astea.

Apoi am mai vorbit ultima dată despre microbiom, da? Și un microbiom care este sărăcăcios, din nou, o să ducă la o hiperreactivitate imună la nivel gastrointestinal. Deci practic toată imunitatea ta este sub incendiu constant, cronic, ca un incendiu de-ăsta care mocnește. Există genul ăla de foc. Eu nu știam, am auzit de curând. I-a ars casa unei cunoștințe fără să ia foc. Deci a ars pe interior. Au ars pereții pe interior, n-a mirosit, n-a făcut nimic. O casă de la țară din lemn a ars cumva lemnul pe interior și casa a rămas intactă, dar structură zero, pentru că a ars totul pe interior. Ei, asta se întâmplă în această inflamație cronică. Arde ușor pe interior cu imunitate hiperactivă care reacționează la orice răceală ca la un război. Și imunitatea asta devine inclusiv turată pentru că ea trebuie să se confrunte mereu cu lucruri care, cum să zic, la care n-ai nevoie de imunitate. Ai o, din nou, exemplul este să ai o armată care este pregătită cu armele întoarse către inamic și ne cade o dronă în spațiul nostru aerian și noi gata, am plecat la atac, am început războiul versus o armată care stă atentă, cade o dronă și înțelege că ok, posibil să fie un accident. Probabil că pentru drona asta nu merită să ne sacrificăm jumate de țară să intrăm în război. Hai să stăm liniștiți și să vedem la ce patogen merită să fac febră și la ce patogen merită să-l las în pace, să-i dau niște simptome omului pe care îl locuiesc ca el să se relaxeze un pic, dar să-l las în pace.

Deci astea sunt cumva elementele cu care noi ar trebui să jonglăm mai departe și în felul ăsta ar trebui să înțelegem imunitatea. Imunitatea trebuie să fie exact ca o armată care este bine pregătită, este ultra specializată și stă în pace și nu ne provoacă nimic și este cumva inteligentă și suficient de diversă, suficient de bine informată cât să intervină cu arme doar acolo unde trebuie să intervină cu arme. Pe de altă parte, această imunitate locuiește într-un corp care n-are o viață perfectă, n-are o viață echilibrată, n-are o disciplină, nu face sport și nu judec. Sunt oameni care fac treburile astea și cumva mulți dintre noi facem asta și totuși trebuie să înțelegem că ăsta este corpul și după aia corpul acesta, da, posesorul acestui corp zice: „Bă, dar ia, ia prea răcesc eu des, ia să-mi cresc eu imunitatea”. Și dă drumul la social media și-l vede pe Nică Nimeni care zice: „Domnule, eu de când am început să iau vitamina C de doi ani, n-am mai răcit niciodată”. We don’t fucking care că n-ai răcit niciodată. Nu contează științific absolut deloc că tu n-ai răcit. Bravo ție, mă bucur pentru tine, dar asta nu înseamnă că intervenția pe care tu ai avut-o o să funcționeze la mine. Da, așa ar trebui să abordăm absolut orice informație în care un om ne zice: „Uite, asta am făcut, așa mi-a mers bine”. Nu contează. Dacă nu ești științific dovedit, nu contează.

Moderator: Mihail, uite, întreabă cineva în chat aici, apropo de suplimente. Bine, sunt multe întrebări, dar uite chiar întreabă cineva, Anonymous Tandy: este recomandat ca la primele simptome de răceală să luăm 20.000 de unități de vitamina D și 5.000 de mg de vitamina C sau alte cantități enorme?

Dr. Mihail: Păi, deci vitamina D, trebuie să știm că la vitamina D poți să faci supradoză și supradoza de vitamina D care se acumulează în grăsime vine cu niște efecte adverse care nu ne plac. Deci nu e bine să faci supradoză de vitamina D. Totuși, supradoză de vitamina D faci greu. Trebuie să iei cam 10.000 de unități, 20.000 de unități în fiecare zi pentru foarte mult timp. Acuma, 20.000 de unități într-o doză unică nu cred că… nu cred că e o doză studiată. Deci nu cred că avem date care să zică clar este safe. Însă avem date, și îmi place să vorbesc despre vitamina D pentru că avem date, și atenție datele astea nu țin de copii. Dacă aveți copii și medicul v-a recomandat să luați vitamina D, dați-i vitamina D. Dacă aveți bătrâni și aveți recomandare de la medic să-i dați vitamina D, îi dați vitamina D. Sau dacă v-ați dus la doctor și v-a testat și aveți zero vitamina D for whatever reason, aveți, nu știu, sub 10, e ok să iei vitamina D. Dacă ai peste 20, să zic, peste 15, peste 20, care e sub limita inferioară, suplimentarea cu vitamina D în toate studiile mari, vorbesc despre metaanalize, că poți să te duci să găsești studii în care 100 de rătăciți au luat vitamina D și au avut nu știu ce beneficiu. Dar când faci metaanalize și iei loturi mari de oameni, mii de oameni, suplimentarea de vitamina D a dus la un singur lucru: creșterea de vitamina D în sânge și atât. N-a adus beneficiile pe care le au oamenii care au din start vitamina D crescută în sânge sau la un nivel normal.

Deci să iei vitamina D pentru răceală sau pentru sănătate e ca și cum ai vedea vecinul care și-a luat un Ferrari roșu și tu ai zice: „Uau, ce bogat e!” Și tu îți vopsești Loganul în roșu. Da, o să ai o mașină roșie, la fel ca vecinul, dar ea nu se va transforma în Ferrari. Ție îți place mașina aia nu pentru că e roșie, ci pentru că îți place statutul lui social, că a muncit mult, că e un om reușit. Adică n-ai cum să le obții dacă îți vopsești mașina în roșu. Ar trebui să faci același lucru pe care l-a făcut el ca să-și ia Ferrari. La fel cu vitamina D. Poți să iei vitamina D și să ajungi la un nivel optim în sânge, dar el n-o să rezolve nimic. Tu trebuie să te uiți, și studiile astea spun, trebuie să ne uităm la oamenii care au vitamina D corectă în sânge și să facem lucrurile pe care acei oameni le fac. Și dacă vrei o să ajungem și la acest aspect, dar nu supradozele de… Deci vitamina D cel mai probabil n-o să te ajute.

Acuma la supradoza de vitamina C, din nou, datele sunt super anecdotice. Sunt oameni care zic „eu iau vitamina C, doze mari și mă vindec repede”. Studiile pe care le avem până acum sunt făcute pe doze mici. Deci nu știm și care nu funcționează. Deci singurul moment în care apar foarte mici beneficii e că dacă iei fix la începutul răcelii vitamina C și vindecarea este cu câteva ore mai rapidă decât fără vitamina C.

Moderator: Adică în loc să stai… câteva ore?

Dr. Mihail: Da, câteva ore, da, câteva ore, gen opt ore mai rapid se vindecă oamenii care iau vitamina C. Dar din nou, vitamina C are un profil de siguranță și mai bun decât vitamina D. Adică singurele reacții adverse pe care le poți avea la vitamina C e să ai niște arsuri gastrice, să ai un pic de deranj gastrointestinal. Deci chiar răspunsul clar este așa la vitamina C: nu știm dacă ajută în doze mari. Cel mai probabil nu-ți face rău în doze mari și trebuie să fie cred că este strict decizia ta dacă vrei sau nu să iei vitamina C în doze mari de câte să zic 3, 4, 5 grame de vitamina C pe zi pentru maxim cinci, șase, șapte zile atunci când ai răcit. Eu pot să zic că am făcut și eu asta. Adică am răcit și ziceam why not? Adică profilul de siguranță este printre cele mai bune. Rău n-are ce să-mi facă. O am deja aici, de ce să n-o iau? Și am luat una prânz, una dimineața, una seara. Sunt convins, 99,99% că nu m-a afectat în niciun fel, nici pozitiv, nici negativ. Dar asta e cumva, oamenii recurg la suplimente și se gândesc la suplimente ca la ceva magic, dar ar trebui să ne întoarcem și să ne gândim la corpul nostru.

Și fii atentă, chiar dacă avem întrebări, ia ce întrebări mai avem sau mai avem întrebări de la oameni.

Moderator: Întrebarea asta cu mit sau realitate: în sezonul rece, suplimentarea cu vitamine sintetice duce la învățarea corpului să nu mai asimileze micronutrienți din descompunerea mâncării? Adresat 3 și 10.

Dr. Mihail: Nu cred. Da. Nu cred. Nu, nu cred. Din contră, există niște substanțe care odată luate împreună nu se asimilează cum trebuie unele cu altele. Deci nu e ca și cum… înțeleg întrebarea. Întrebarea lui este de natură de feedback negativ. Adică dacă eu de exemplu dau hormon de afară, propriile mele glande endocrine n-o să mai facă hormoni. Adică dai hormoni de afară, glandele tale nu mai fac hormoni. Nu, n-are legătură în absorbție. Dar din nou, deci în momentul de față datele pentru imunitate care țin de suplimente, și avem foarte multe studii, ne arată că aproape nimic nu funcționează. Adică singurul mod în care aș vedea un medic citit și sincer care să-ți dea pastile pentru imunitate este doar dacă ai o boală autoimună, ai o boală gastrointestinală care nu-ți permite să mănânci, nu știu, tot felul de legume, fructe. Ai ceva o afecțiune în care doctorul nu are soluții să-ți vindece afecțiunea. Medicamentele existente funcționează, dar nu prea. Și doctorul împreună cu tine zice: „Băi, pe afecțiunea ta nu există foarte multe date pe vitamina C, dar uite, un lot mic de oameni a fost ajutat. Hai să încercăm”. Și atunci cu un profil de siguranță bun ai putea să încerci. Dar pentru toată lumea să zică să iei vitamină D sau vitamina C așa fără context…

A, și de ce ziceam un doctor care e sincer? Nu neapărat pentru că doctorul tău dacă îți recomandă aceste lucruri nu e sincer, dar în medicină există un fenomen care este super interesant. Este, nu e pe deplin explicat. Nu-l înțelegem. Adică realitatea este că nu-l înțelegem și el se cheamă placebo. Știm cum funcționează, dar nu înțelegem de ce funcționează el așa. Și nu cred că e nimic mistic. Nu cred că dacă crezi, credința te ajută. E ceva biologic, dar atât de cu niște finețuri atât de mari pe care, sau niște finețuri atât de micuțe încât nu le putem sesiza. Exact. Adică dacă am ști să provocăm acel vechi placebo, am putea să ne facem bine în foarte multe situații. Dar fenomenul placebo e foarte, foarte ușor de înțeles. Dacă îi dai unui om pastilă care este de cretă și îi spui „această pastilă îți va vindeca boala”, boala lui nu se va vindeca, dar el se va simți mult mai bine real. Deci nu doar că i se pare. Adică oamenii care iau placebo, cărora li se dă placebo pentru durere de cap, le scade intensitatea durerii de cap. Se vindecă un pic mai repede de răceală, se simt mai bine. Deci placebo funcționează în mod real? Este cumva puterea corpului tău de autosugestie și de autovindecare.

Doar că noi nu avem voie să dăm placebo. Deci eu n-am voie ca medic să-ți prescriu o pastilă cu cretă și să zic „uite, ăsta e un medicament pentru răceală”. N-am voie, că te-aș minți și ar fi un malpraxis. Și asta pe mine mă face, cum să mă pune în imposibilitatea de a-ți oferi placebo, puterea corpului tău de a se vindeca oferindu-ți placebo. N-am voie. Și atunci de ce nu ți-aș da niște vitamina C și aș zice aoleu, iarna neapărat, nu vitamina C luăm neapărat din prima zi până a 15-a zi a lunii trei zile luăm vitamina C împreună cu vitamina D ca să se asimileze acolo o șmecherie și după aia continuăm cu vitamina D până la sfârșitul lunii 400 de unități. Nu se va întâmpla nimic. Vitamina C va intra în sânge, va ieși prin urină. Vitamina D o să-ți crească un pic concentrația de vitamina D. Nu se va întâmpla nimic probabil de-acolo. Totuși, de ce vă zic asta? Pentru că ați putea spune: „Păi, bravo, băi Mihaile, că doctorul ne dădea acuma placebo și tu acuma ne-ai spulberat și placebo. Dacă nu funcționa, acuma nici placebo n-o să mai funcționeze că știm că astea nu funcționează”. Și eu cred că e important să știm că nu funcționează, să fim sinceri și cu pacienții și noi cu noi înșine și să înțelegem că o astfel de abordare când luăm vitamina C și credem că ne ajută, de fapt nu ne ajută pentru că o astfel de abordare ne ține departe de lucrurile care chiar funcționează cu adevărat în imunitate și le știm.

Moderator: Uite, îți recomandă cineva să testezi ceaiul de ceapă. 15 minute fierb la foc mic o ceapă medie și adaugi și niște sâmburi de la una, două nuci. Și te întreabă cineva în paralel despre tusea cronică. Adela spune că a avut și ea mai demult, mai dispare și apoi reapare și nu știu când devine o problemă. Hai să lămurim aspectul ăsta.

Dr. Mihail: Ideea este așa. Tusea cronică nu e o tuse care persistă o anumită perioadă. Deci tusea acută e o tuse care persistă trei săptămâni. Deci e absolut normal după o răceală trei săptămâni să tușești. După aia există o tuse subacută care poate să țină de la trei la opt săptămâni. Asta nu e o tuse cronică. Este corpul tău care se vindecă și mucoasa aia care s-a stricat acuma se repară și apare un reziduu pe care corpul dă afară. E absolut normal să tușești pentru că prin tusea asta dai afară ceea ce dai acolo. Ai ceva ce expectorezi. Există tuse uscată, ceea ce înseamnă că nu se produce suficient acolo. Nervul este inflamat. Din nou, medicul poate să trateze tusea uscată. Tusea cronică este tusea care persistă dincolo de opt săptămâni și ea are foarte multe cauze posibile. Ai tuse cronică, e bine să mergi la medic și să vezi care sunt motivele pentru care ai această tuse. Dar poate să fie sindrom de scurgere postnazală. Foarte mulți oameni au asta. În special oamenii care fac așa. Da. Oamenii care fac așa.

Moderator: Sunt mucii ăia care curg pe gât în loc să curgă pe nas.

Dr. Mihail: Curg pe gât. Cred că cel mai frecvent este la copii. De fapt, asta…

Moderator: Exact e la copii sau la copiii la fumători.

Dr. Mihail: La fumători, de exemplu, poate să fie un BPOC. BPOC-ul este o boală cronică la nivel pulmonar care scoate și anumite lichide înapoi pe trahee și ele ajung acolo și tu tușești. Zici ăsta BPOC-istul așa o să tușească. O să tușească mereu, mereu cu niște raluri, se vor auzi acolo înăuntru în plămân, în bronhii. Există alte boli pentru care putem să tușim cronic, adică inclusiv tuberculoza care se întâlnește la oameni complet sănătoși, complet… Tuberculoza e o boală care înainte era o boală a sărăciei, a mediului insalubru, care nu mai este o boală a sărăciei și a mediului insalubru. Sunt oameni complet civilizați, complet curați, care își fac analize, merg, fac sport, mănâncă curat și au BPOC. Deci dacă și au tuberculoză, e foarte important să ajungi la medic. Cancerul pulmonar poate să dea o tuse care n-are nicio explicație. Există alte boli pulmonare care pot duce la tuse, bronșită cronică, astm bronșic. Sunt multe cauze pentru care poți să ajungi la tuse cronică. Important este că dacă au trecut opt săptămâni și ai tuse în continuare să mergi la medic să vezi ce se întâmplă.

Eu de eu asta fac. Adică eu când am o tuse cronică mă duc la medic. A mea încă nu este cronică, este subacută și la mine apare această hipersensibilitate a sistemului nervos periferic din zona faringelui, a laringelui. Nervii mei sunt hiper excitați și mă fac să simt această gâdilătură care mă duce la tuse. Pentru asta există tratament central, există pastile pe care le iei și care inhibă sistemul nervos central în a sesiza acest deranj și asta vindecă tusa respectivă.

Moderator: Tot am vorbit despre muci și despre tuse. Trec eu la o următoare întrebare. Apropo și de responsabilitatea noastră a fiecăruia. Dacă îți curg mucii și tușești și strănuți, cam cât de „criminal social” așa ești ca să mergi la birou, în transportul public, la școală și așa mai departe? Deci, care sunt semnele reale când ar trebui să stăm acasă la noi și dacă totuși trebuie să circulăm, are sens să ne punem mască?

Dr. Mihail: Ok. Aici depinde. Da, aici depinde de care e cauza tusei, că dacă este sindrom postnazal, trebuie să tratezi sindromul ăsta postnazal și tusea n-o să fie, adică tusea n-o să fie contagioasă în mod cert. Dacă îți curg mucii pentru că, nu știu, ai o alergie. Da. Pentru astm bronșic, din nou, poți să ai tantă fără absolut nicio problemă. Există și foarte des genul ăsta de tuse la persoane care au reflux gastroesofagian sau pur și simplu au sfincterul gastroesofagian. Este un mușchi care se strânge între esofag și stomac. El nu e strâns complet după masă, tu nu ai reflux sau cel puțin nu-l simți ca și pe o arsură, dar sfincterul nefiind complet strâns, tu ai să zic o scurgere de gaze foarte acide din stomac. Ok? Și gazele alea acide în timp îți irită gâtul, fac ca scurgerea aia să se ducă în gât înapoi și tu să ai această tuse. Deci sunt tot felul de cauze.

Apropo, cine a zis de tuse cronică și vreau să revin la asta și revin și la perioada de incubație și cât ar trebui să stăm izolați atunci când răcim. Dar pentru tuse cronică e important să fii bine hidratat. E foarte important ca aerul din casa ta, din biroul tău de unde lucrezi să fie bine umectat. Și aici diferă foarte mult de la zona. Dacă stai lângă un lac, o să ai aerul umectat. Dacă stai undeva în altă zonă poate să fie foarte uscat. Există termohigrometre pe care ți le cumperi. Îți cumperi termohigrometrul, ți-l pui pe birou, ți-l pui acasă și vezi, costă 200 RON pe eMAG. Așa, scrie termohigrometru. Căutați pe unul care are review-uri bune și multe și vă luați și ăla vă arată temperatura și umiditatea din cameră. Acea temperatură și umiditate trebuie să aibă între 40 și 60 de grade… 40 și 60% umiditate relativă. Așa se numește. Dacă e sub 40, atunci aerul este foarte uscat, mucoasa se usucă, se irită și ai risc mult mai mare să răcești la birou și acasă și ai risc mult mai mare de tuse sau de persistența tusei respective. Dacă este peste 60%, atunci o să ai o mucoasă care o să fie foarte încărcată și din nou asta poate să devină un mediu propice pentru bacterii, pentru virusuri și poți să răcești mai repede. Deci, umidificatorul este extrem de important și cum rezolvi asta? Dacă e foarte umed îți iei un dezumidificator. Dacă e foarte uscat, îți iei un umidificator. Bun. Deci cumva ăsta e un lucru pe care l-aș face într-o tuse cronică sau la cineva care răcește foarte des.

Acuma, legat de răceala acută, hm, e foarte greu de dat direcții și sfaturi în această zonă, dar de regulă o răceală virală te face să fii contagios chiar cu o zi înainte de a avea simptome. Adică tu poți să te duci la birou și deja să-i îmbolnăvești pe colegi fără ca tu să știi că ești răcit. Și e bine să știi că și cu două-trei zile după ce ți-a trecut febra, dacă ai făcut febră sau dacă ai avut acea stare paragripală, chiar și două-trei-patru zile după ce ți-a trecut starea aia acută, tu încă ești infecțios.

Moderator: Deci stăm acasă.

Dr. Mihail: Stăm acasă, depinde unde lucrăm. Dacă lucrăm într-un mediu în care putem să stăm izolați într-un birou și avem o aerisire foarte șmecheră, putem să venim la birou cu mască, putem să venim la birou să lucrăm într-un mediu deschis, nu știu… Adică, dar e ideal să evităm biroul pentru câteva zile măcar. Ideal, dacă ai răcit luni, ai febră, este să vii la muncă lunea viitoare și să treacă cel puțin două-trei zile de când ți-a trecut febra și starea de rău, ți-a trecut starea de leșin și așa și te-ai întors la birou când, ok, tușești, poate ești ușor slăbit, poate stai cu mască, dar vii la birou. Din nou, atât de important la birou să avem purificator dacă nu e un birou unde ai un geam mare pe care poți să-l deschizi mereu și care să facă să iasă aerul afară. Purificatoarele de aer care au filtre HEPA. Filtrele HEPA au niște, cum zic, ochișoarele prin care trece aerul e atât de mic încât el poate să capteze inclusiv virusurile. Deci imaginați-vă că avem un birou de 40 de metri pătrați, stăm cu geamuri închise. Dacă ești într-o clădire de-aia de birou, colegul e răcit, el tot respiră aerul și tu îi respiri aerul lui și te încarci de acel virus. Purificatorul respiră de 100 de ori mai mult aer decât respiri tu și face ca aerul să recircule în permanență și să capteze acei viruși și să da, să curețe aerul.

Moderator: Eu aș vrea să te întreb, ca să ne întoarcem înapoi la zona asta de imunitate și de răceli și virusuri când ești răcit… Da, pentru că este sezon. Știm cu toții și aici vreau să mă refer în special, adică aș vrea să ne referim întâi la adulți. Da, să vorbim doar despre adulți. Ți-am zis eu că la un moment dat o să te așezi, că durează.

Dr. Mihail: Da, exact. Ăsta e. Mi-a fost suficient o oră. Atâta ai stat. Bun. Hai să ne întoarcem.

Moderator: Deci când ești răcit, ce funcționează cu adevărat? Zi-ne, nu știu, trei lucruri care chiar ajută. Voiam să te întreb și trei vrăjeli de pe net sau așa pe care le facem degeaba, dar ne-am lămurit un pic în direcția asta, dar spune-ne cu adevărat așa din perspectiva ta, din tot ceea ce știi până acum, studii, cercetări, școala de medicină, ce funcționează, Mihail, ce ne ajută cu adevărat?

Dr. Mihail: Păi, deci totul este relativ. Nu există sănătos sau nesănătos, remediu care funcționează sau nu funcționează, supliment care funcționează sau nu funcționează, totul e relativ pentru cine și față de ce. Și odată ce ai răcit, și contează treaba asta foarte mult, trebuie să vedem despre ce om vorbim. Vorbim despre un om cu o imunitate hiperturată, un om care s-a lăsat și n-are chef să facă nimic, un om care pur și simplu lucrează dimineață până seară, este stresat și singurul lui mod de a-și reveni este de a-și face în continuare rău doar prin a se distra. Și vorbim despre cine? Despre un om care încă n-a răcit și putem să facem ceva cu imunitatea lui sau un om care deja a răcit și vrem doar să ameliorăm, să tratăm simptomatic. Odată ce ai răcit, contează cine a răcit din nou. Adică scopul nostru de aici nu este să nu mai răcim. Scopul nostru e ca atunci când am răcit, armata noastră să știe ce are de făcut. Deci lupta se joacă mereu. Deci nu e doar până ce ai răcit și după ce ai răcit ai început să iei suplimente. Nu. Asta e o gândire foarte, foarte care ne privează de lucrurile care cu adevărat contează.

Deci contează foarte mult cine ești înainte de a răci, ce faci înainte de a răci și după aia, în funcție de asta poți să răcești mai rar. Și dacă ai răcit deja, dacă lucrurile pe care le-ai făcut înainte au fost corecte, vei trece mult mai ușor prin răceală. Dar noi ne gândim noi așa: „O, am răcit, ce suplimente să iau?”. Nu, greșit. Cine ești înainte de a răci și ce faci într-adevăr sau cum treci prin răceală în funcție de cine ești înainte de a răci? Mă gândeam azi, mă plimbam în parc apropo de vitamina D. Astăzi m-am plimbat în parc, nu, ploua și mă văd și cu cine mă văd des în parc. Cu roșu. Cum îl cheamă? Andrei Roșu.

Moderator: Andrei Roșu.

Dr. Mihail: Deci în parc suntem doi nebuni, eu și cu el și plouă și eu mă plimb și el aleargă și-ți face întinderi și face nu știu ce. Și apropo de vitamina D, ăsta e un mod de a-ți crește vitamina D. Da. Și când plouă și ai nori, anumite unde pe care tu nu le vezi, o să treacă ultraviolete, o să treacă prin nori și o să-ți atingă pielea, o să-ți atingă fața și uneori e suficient să te plimbi o oră chiar și prin ploaie cât să faci vitamina D. Atenție, vreau să vorbim că asta mi se pare cel mai important și după aia putem să luăm și Q&A-uri și să luăm restul de întrebări pentru că ce o să zic acuma o să aibă relevanță în tot ansamblul ăsta al imunității.

Ce părere am despre homeopatie? Zice cineva. Este fix cel mai bun placebo. Deci doctorii care au stat și au zis: „Ok, cum putem să inventăm cel mai bun placebo care n-are nicio substanță activă, dar prin complexitatea tratamentului ne ajută să credem că ne-am vindecat?” Am inventat homeopatia. Trebuie să ne păzim, să avem grijă de microbiomul nostru și să avem grijă la ce mâncăm și ce bem, la somn și la odihnă.

Moderator: Da. Deci somnul…

Dr. Mihail: Da. Deci somnul și odihna sunt non-negociabile. Deci dacă există un lucru pe care sunt… voiam să zic să nu-l negociem, ăsta este somnul. Adică eu am de exemplu o oră de… Eu am o oră pe ceas la care mă culc și o oră pe ceas la care mă scol. Adică mie la ora 10:00 îmi sună ceasul și la ora 6:50 îmi sună ceasul. De multe ori mă trezesc înainte de 6:50, dar nu-mi pun ceasul mai devreme de 6:50, chiar dacă aș vrea să mă scol mai devreme, pentru ca corpul meu să doarmă cât e suficient. Acuma, de foarte multe ori aud această recomandare și îmi vine să mă dau cu capul de biroul ăsta. Când aud recomandarea asta: „Domnule, trebuie să avem o viață echilibrată. Trebuie să avem o alimentație echilibrată”. Bullshit. Uite, n-ai cum. Deci cine e în chatul ăsta și se simte vinovat că primește această recomandare să ai o viață echilibrată și se simte vinovat că nu are, bullshit, n-ai cum.

Deci uitați, pentru că haideți să ne imaginăm ipotetic, ne imaginăm ipotetic că problema de fapt este că muncim foarte mult pentru că avem nevoie de bani și ne gândim, ok, dacă am avea toți banii din lume și ne-am lăsat de muncă, atunci în mod cert aș putea să am acea viață echilibrată pe care v-o descriu. Mă trezesc la ce oră vreau. Beau o cafea la mine pe terasă în parc. Am casa în parc. Ies, mă plimb și așa mă plimb, dar nu ascult podcast, mă plimb așa mindfulness, mă uit la păsări, după aia vin acasă, fac o meditație, citesc o carte, fac yoga, mă culc la prânz, mă trezesc, mă văd cu prietenii, râd. E, fix în două săptămâni de astfel de viață oricine devine deprimat. Biologic, asta-i biologie pentru că noi suntem niște primate care acum 5 milioane de ani am coborât din copaci. Nu pentru că ne-a plăcut nouă să coborâm din copaci, ci pentru că în savană au dispărut pădurile și n-am mai putut să stăm în copaci. Am coborât în savană și în savană ghici ce ne mâncau alte animale și atunci a trebuit să devenim bipezi pentru că dacă suntem bipezi vedem de mai de sus. Uite cum se ridică camera după mine. Ce tare! Vedem de mai de sus prada. Da. Sau nu prada. Vedem pericolele de mai de sus. Și ne-am dat seama după aia că pentru a mânca mai bine noi dacă vânam cinci oameni vânam cinci iepuri, dar dacă vânam șase oameni puteam să vânăm un elefant. Așa s-a construit societatea pe care o avem de acuma. Noi suntem niște maimuțe care au coborât acum 5 milioane de ani. Nu, nu arătam așa. Eram cu păr pe noi și am coborât din copac și în timp, în 5 milioane de ani învățând să cooperăm am ajuns ceea ce suntem astăzi.

Și teoria asta n-are nicio contradicție cu Dumnezeu care ne-a creat în șapte zile. Pentru că în Dumnezeu, în ziua aia în care ne-a creat putea să aibă fix 5 milioane de ani. Pentru Dumnezeu o zi poate să fie 5 milioane de ani. Și în 5 milioane de ani am devenit din maimuțe oameni. Încă un lucru foarte curios, că tot avem timp și am, uite, îmi place că am timp să mă întind. Degetele cu care tastăm și cu care cântăm la chitară și cu care cântăm la pian au devenit atât de agile. Știi de ce? E o informație pe care am aflat-o și care îmi place super mult și e un pic scârboasă așa, de te distrează. Poți s-o zici mai departe altor oameni. Deci degetele astea au devenit subțirele. Nu sunt ca la maimuță că sunt mai mici și mai grosuțe. Sunt subțirele și sunt așa agile și poate să facă multe lucruri. Poate să facă multe lucruri pentru că creierul nostru s-a dezvoltat și a dezvoltat niște zone special pentru degete pentru că noi, neavând suficientă hrană, noi mâncam resturi după alte animale. Mânca leul un bivol de exemplu. Noi mergeam și mâncam ce rămânea după bivol și de multe ori după leu rămânea craniul bivolului și noi cu degetele astea scobeam în craniu pentru că n-ai cum să spargi un craniu. Noi scobeam după creier. Deci tu ca să mănânci creier sau să mănânci măduvă trebuie să scobești cu deget. Și de asta ne-am dezvoltat degetele astea. Și de ce povestesc toate lucrurile astea? Pentru că noi pentru a ajunge aici ne-am dezvoltat o super mare capacitate de a ne adapta și aceste motoare de a ne, care ne ajută să ne adaptăm la vreme rece, la era glaciară, la caniculă în savană, la fuga de lei, la orice, toate lucrurile astea stau în noi, dar din păcate acuma zac.

Pentru că tu când te duci și faci sport la o sală de la Seven Card, tu nu ai beneficiu pentru că faci sport. Tu ai beneficiul că după sport corpul tău se adaptează și după aia tu te duci și alergi în fiecare zi. Corpul zice: „Băi, ăsta aleargă în fiecare zi, trebuie să mă adaptez la acel efort” și face vase de sânge noi, crește musculatura și asta previne bolile cardiovasculare. Deci noi avem aceste mecanisme de adaptare pe care trebuie să le folosim chiar dacă le folosim într-un mod artificial pentru că sala n-are nicio legătură cu ce se întâmpla în savană acum milioane de ani. Da, dar noi alergăm nu pentru că vrem să prindem o căprioară sau pentru că vrem să fugim de leu, dar alergăm.

Și revenind la… A și ce? Ca să închei subiectul cu depresia. Dacă trăim o viață absolut normală sau o viață pe care ne-o imaginăm noi, noi avem inclusiv în creier mecanism care ne face să ne luptăm cu ceva. Creierul nostru știe că lumea este imprevizibilă, că ne ferim de pericole și trebuie să avem un scop pe care să-l atingem. În momentul în care noi avem toți banii din lume, cred că cel mai mare rău care ți se poate întâmpla este să primești toți banii pe care îi dorești și asta să te facă să renunți la munca ta. Pentru că în momentul în care tu ajungi să ai viața aia utopică de două săptămâni, mecanismele din creierul tău care îți spun „e un pericol, poate rămân fără bani, trebuie să fac asta, trebuie să muncesc”, care ține creierul ăsta ca pe o coardă încordată… Uite că am o coardă aici. Coarda asta cântă. N-o s-o bag acuma în amplificator. Coarda asta cântă pentru că ea e încordată. Dacă coarda asta… și coarda asta, știți care-i faza? Coarda asta cred că visează. Coarda asta visează la momentul în care în sfârșit nu trebuie să mai fie încordată, dar în momentul ăla ea nu va mai cânta. La fel e creierul nostru. Creierul nostru visează la momentul ăla când în sfârșit ne terminăm proiectele și ne putem relaxa, dar ăla e momentul în care începe depresia.

Deci viața asta echilibrată pe care ne-o dorim nu există, slavă Domnului că n-o să ajungem în utopia în care o să putem să facem toate lecțiile de yoga și de meditație într-o zi. Astfel, noi trebuie să ne obișnuim cu faptul că, ok, munca pe care o avem asta este, ne face bine pentru că ne dă un scop. E bine să ai o muncă care să-ți placă mai mult, pe care chiar pe care ai face-o chiar dacă n-ai mai avea nevoie de bani și să înțelegi că presiunea zilnică, scopul pe care îl ai și direcția pe care o ai este exact faptul, e lucrul care îți ține coarda întinsă și care pe tine te ține sănătos. Și atunci întrebarea este ce poți să faci într-o astfel de zi? Am uitat viața echilibrată pe care o s-o avem în doi ani sau în trei ani când terminăm proiectele. Doesn’t exist. Da, ca ăia cu unde e permisul. Does exist. Viața aia doesn’t exist. Viața pe care o ai acuma e foarte bună, e foarte ok, dar hai să vedem care sunt acele lucruri care te pot ajuta în a avea un corp mai sănătos și în a avea o imunitate bună.

Și fii atentă, cel mai șmecher lucru care mi se pare, deci eu, ca să înțelegi, eu am zile în care merg la sală, am zile în care nu merg la sală, dar aproape că nu am zile în care nu mă duc la saună. Saună este e ceva amazing pe studii și atenție, oamenii de știință n-au început să studieze sauna așa că hai să vedem care e treaba cu sauna. Oamenii de știință au început să observe că oamenii care merg la saună și care fac constant saună, în special în zonele nordice, au tensiune arterială mai mică, au diabet corată mult mai redus, răcesc unii cu 75% mai puțin decât ăilalți care nu fac saună. Au un risc mai mic de depresie și au tot felul de beneficii care sunt foarte greu de înțeles și e ok. Ne-am dat seama la un moment dat că asta se întâmplă pentru că saună. Dar ce se întâmplă de fapt la saună și lucrurile au fost studiate prin oameni care intră în saună, fac sesiuni de saună, li se iau analize înainte, după. Ceea ce se întâmplă în timpul unei ședințe de saună este ceva… E ceva ce ține de puterea noastră de a ne adapta. Noi avem mecanismele noastre interne de a ne adapta acut la un mediu foarte cald pe care atunci când le folosim primim toate aceste avantaje.

So, de ce scade tensiunea arterială după saună? Pentru că tu când intri, deci tu când și eu intru în saună cu ceasul ăsta, e recomandat să nu intri, poate să strice, asta e, îmi asum, eu intru cu ceasul în saună și dau drumul la exercițiu simplu, cardio exercises, ceva care practic îmi măsoară pulsul. E, după 20 de minute de saună, deci eu intru în saună cu alura ventriculară, pulsul 80. Când ies din saună, pulsul meu este undeva la 128-130. Pentru că ce face corpul când se face foarte cald? Corpul zice: „OK, trebuie să mă răcesc”. Și cum mă răcesc? Dând afară apă din mine. Deci începi să transpiri. Când? Dar tu ca să începi să transpiri trebuie să vină apa aia la piele. Apoi pielea trebuie să recircule mult ca să ducă…

Nu, nu e dovedit că scade fertilitatea, a spus cineva în special scăzând testosteronul. Nu, nu scade testosteronul. Sauna și nu scade fertilitatea. E posibil să scadă ușor fertilitatea la bărbat într-un mod foarte reversibil. Adică dacă ai probleme de fertilitate, te duci la doctor, vrei să faci FIV și află doctorul că tu faci saună, e posibil să-ți recomande să te abții de la saună trei luni. Atât. That’s it.

Bun. Ce face sauna? Te-ai încălzit, ai nevoie de transpirație. Transpirația o să ajungă înapoi prin circulația sângelui, inima începe să bată mai tare. Sauna este efectiv ca și cum ai face sport, dar tu stai pe loc. Deci sauna e cel mai bun sport pentru leneși. Te duci și stai în saună. Crește funcția endotelială, se deschid vase noi de sânge, exact ca la sport, tocmai ca să te adaptezi mai bine. Cine nu face saună poate să facă următorul experiment, să înceapă să facă saună. Începe cu sesiuni de 7 minute, 8 minute, dacă ți se face rău, e bine să te hidratezi, se face rău, amețești, a ieșit. Ciao, la revedere. Revii peste câteva zile. Dar un experiment foarte simplu e să începi să faci saună de la început și să vezi că la început când ești începător începi să transpiri în 10 minute, dar când faci saună des în primele două minute începe să curgă apa de pe tine pentru că corpul s-a adaptat, știe deja că ți-e cald și începe să dea apa afară.

Crește nivelul de oxid nitric bioactiv. Oxidul nitric este ăla care îți dilată vasele de sânge, inclusiv într-o erecție masculină, dar și feminină, pentru că da, și femeile pot avea erecție, clitorisul intră în erecție în timpul unui act sexual. Și penisul intră în erecție tocmai datorită acestui oxid nitric care devine mai biodisponibil în timpul saunei. Apropo de întrebarea de fertilitate. Sistemul tău imun devine mai fluid, mai calm. Sauna are niște proprietăți antioxidante, îți scade nivelul de inflamație și asta s-a dovedit în studii care au măsurat nivelul de proteină C reactivă și se pare că proteina C reactivă scade în urma unei ședințe de saună și sunt tot felul de multe alte lucruri. Noi avem de exemplu doar unul dintre ele și nu intrăm în detalii. Am un vlog întreg despre saună, cine vrea să aprofundeze pe doctormihail.ro scrieți saună la căutare și am un vlog de o oră unde explic toate lucrurile astea. Dar doar un singur lucru pe care vreau să-l mai zic. Există o proteină care se cheamă Heat Shock Protein și este pur și simplu o proteină făcută special pentru a ne adapta la căldură. Proteina aia nu funcționează dacă tu nu faci saună. Singurul mod în care ea va funcționa este vara pe caniculă sau când faci saună regulat. Și proteina aia are un efect foarte asemănător cu metformina care se dă, e un medicament care se dă în diabet, te face mai sensibil la insulină.

Deci toate lucrurile astea, și altă oră în care vorbesc despre saună, se întâmplă doar atunci când faci saună și lucrurile astea s-au aflat de curând și majoritatea oamenilor de știință zic „fuck, cât de mult am neglijat sauna”. E unul dintre cele mai bune intervenții pe care le putem face. Atenție, în viața asta a noastră. Și pe mine mă ajută atât de mult pentru că am un motiv în plus să merg la sală, chiar și atunci când n-am chef să fac sală. Deci eu dacă mă trezesc după ore de somn, să zicem s-a întâmplat, ok, n-am dormit bine, am avut ceva de făcut, sunt obosit, n-am timp de o oră de sală, dar saună… Apropo, ca să zic și protocolul care este. Da, poți să, întreabă altcineva dacă poți să îmbunătățești protocolul diabetul prin saună. Da, în mod cert. Este contraindicată sauna pentru insuficiență venoasă profundă? Vorbești cu medicul întâi. Nu cred. Depinde de insuficiența ta venoasă.

Și mie îmi place sauna și sunt sceptic la suplimente, dar încă aștept părerea ta cu privire la întrebarea mea de mai sus legată de curcuma. Curcuma e un antiinflamator care depind antiinflamatorii… antiinflamatoarele din și antioxidanții din suplimente pot funcționa fix împotriva ta atunci când faci asta, ca paranteză la întrebarea asta. Când faci sport, corpul tău se inflamează și asta din nou turează propriile tale sisteme antiinflamatorii endogene. Endogene adică pe care le ai în tine. Deci tu când faci sport și ai inflamație în corp, corpul tău face proprii tăi antiinflamatori și antioxidanți. Când tu iei antioxidanți pe gură, tu reduci aceste sisteme proprii pe care e bine să le antrenezi. De asta faci sport ca să le antrenezi. Deci dacă ai făcut, dacă ai fost la un maraton, de-asta cumva suplimentele au mereu două tăișuri și mereu o ne-o luăm nasol fix de la tăișul ăla care ne place. Dacă ai fost la maraton și ai alergat patru ore și ești super inflamat, varză, distrus, da, ia curcuma, ia vitamina C, ia antioxidanți. Dar dacă faci sport 40 de minute și iei curcuma, tu îți reduci beneficiul pe care sportul ți-l aduce. Ok? Adică mai bine faci faci o saună.

Și ca și protocol sunt studiați oameni din Finlanda, din Danemarca, Norvegia, oameni care fac prin tradiție saună. Beneficiile se duc și la cele psihologice, depresie mult mai puțină, viață socială mai bună în saună. Când începi să faci saună, te cunoști cu oameni pe care vorbești doar acolo. Dacă stai pe băncuță la saună 20 de minute și mai intră altul, stă 20 de minute, n-ai cum să nu vorbești cu el și cunoști oameni interesanți și vorbești cu el. Asta e viață socială. Iar ca protocol ideal este să faci patru ședințe de câte 20 de minute pe săptămână. Și iată că ai un motiv în plus să te duci la sala ta de pe lângă tine, chiar dacă n-ai o oră să faci sport pentru că ai n-ai timp, dar ai întârziat, ai stat, te-ai uitat pe Instagram, ai 40 de minute, zici: „Ce naiba sport, mai fac 40 de minute, dă-o încolo că nu mă mai duc nicăieri”. Ba da, te duci, și îți iei doar slipul cu tine. Îți iei doar slipul. Deci eu am doar slipul, costumul de baie cu mine, îl am în mașină. Viuc, l-am luat. Bang! Am intrat, m-am schimbat cinci minute, m-am pus în saună neapărat cu prosop. Atenție, în saună stai cu prosop. Așa e frumos față de alții, că nu e frumos să te așezi într-o baltă de transpirație a altcuiva. Nici altcineva nu vrea să stea într-o baltă de transpirație după tine. Doi la mână, se pot transmite infecții, cum e HPV, cum sunt tot felul de ciuperci. Se pot transmite prin contact direct cu lemnul dacă a stat altcineva ciupercos, să zic așa, înainte. Scuze pentru expresia. Suntem într-un mediu închis aici.

Moderator: Foarte drăguță expresia asta.

Dr. Mihail: Da, deci dacă a stat alt ciupercos acolo, e bine să ai să ai prosopul tău. Și așa e igienic și așa e frumos. Și bang, ți-ai pus prosopul, eu mă întind. Îmi place să mă întind și-mi dau drumul la ceas și stau 20 de minute în saună. Băi, este superb. Este ua! Este efectiv e o lecție de, e o oră, nu e o oră, e o sesiune rapidă de sport.

Moderator: Da. După care ai ieșit și fă ce vrei, bagă-te în apă rece dacă vrei, dă-ți cu apă rece în cap, nu-ți da. Lasă corpul să răcească.

Dr. Mihail: It doesn’t matter, de patru ori pe săptămână sau ca ședință de după sport. După sport, ai făcut pauză 10 minute, se termină ritmul cardiac, ai intrat și stai 20 de minute. Poți să faci, să împarți în două ședințe, 10 cu 10, poți să stai 20 legate, cum îți place ție. Deci asta e sauna. Aia e. Deci și imunitatea intră în modul turbo după o saună sau după multe ședințe de saună.

Moderator: Da, după multe ședințe de saună. Bun. Deci am vorbit și despre că e important să ajungi la sală și dacă vrei să faci saună, poate e bine să folosești un pic și aparatele sau să mergi la o clasă înainte. Am o întrebare apropo de tot meniul ăsta de biohacking pe care îl avem în toate mediile până la urmă. Ce părere ai despre cold plunges? Pentru că alături de saună cumva este în ultima perioadă așa un trend. Știu inclusiv amici de-ai mei, prieteni de-ai mei care practică chestia asta, sunt acele băi de gheață, ca să explic și pentru cei care nu cunosc termenul. Cum funcționează asta? E la fel ca sauna? Ne ajută la ceva? E doar mit? Este doar instagramabil?

Dr. Mihail: Cred că beneficiile unui cold plunge sunt mai mult în zona de stare de spirit și de cumva de wellbeing și de feel good, de activitate, de energie pe parcursul zilei. Și aici există două lucruri care se se pot întâmpla în orice caz. În orice caz, ca și nivel de studii și de dovezi și de informații, nu compari cold plunge cu saună. Ok? Oricât ai vrea, oricât ai încerca, oricât de mult ai căuta și te-ai uita la alți influenceri și whatever, nu există comparație. Este fix diferența între Dacia Roșie și Ferrari Roșu, în care Ferrari Roșu este sauna.

Ce se întâmplă în momentul în care facem… În momentul în care facem cold plunge, există două tipuri de a face cold plunge. Poți să faci cold plunge dimineață când tu ești relaxat, ești încă amorțit, ești în acea inerție de somn și bang! Ai intrat într-un cold plunge sau ai făcut un duș rece, sistemul tău nervos se activează. Sistemul tău nervos parasimpatic crește nivelul de cortizol, ceea ce e extraordinar dimineața, pentru că nivelul de cortizol sus dimineața o să-l ducă în jos seara și te face mai calm. Când faci un cold plunge, din nou activezi un sistem din ăsta arhaic sau nu neapărat arhaic, e un sistem pe care l-am dobândit în savană și pe care îl avem acum și e foarte bine să profităm de el. În care ce se întâmpla când se întâmpla să te duci în savană acum 1 milion de ani, te duci la vânătoare și să faci un cold plunge, că nu făceam de nebuni cold plunge. Se întâmpla atunci când săreai într-o apă super rece pentru că trebuia să vânezi un pește, să pescuiești un pește că mureai de foame și atunci corpul trebuia să-ți dea tot ce mai are ca și energie, ca și hormon, ca dopamină, ca serotonină sau când te duceai, nu știu, te duceai la vânat și venea o ploaie cu grindină. Da. Și ca să nu mori de depresie, de supărare, de frig, de orice, corpul are acest feedback negativ.

Și atenție, feedback-ul ăsta negativ funcționează și invers. Adică dacă te duci în savană și sau nu, acuma dacă faci un cold plunge, corpul crede că ești în super mare pericol și-ți dă un boost la adrenalină, îți dă un boost la dopamină care rămân într-un platou pe parcurs de câteva ore. Adrenalina scade, dar dopamina rămâne într-un platou de trei-patru ore ca să ieși din situația periculoasă în care te afli, crede corpul tău, crede creierul tău. Același lucru se întâmplă când noi stăm și folosim prea multă dopamină ieftină. Stăm pe telefon și ne uităm pe Instagram, nu 10 minute și stăm trei ore și dăm spike de dopamină, spike de dopamină, spike de dopamină. Creierul zice: „Băi, dar ăsta face ceva care îi place foarte mult, dar e în pericol. Dacă îi place atât de mult, poate vine leul și-l mănâncă. Hai să-i dăm inversul dopaminei. Hai să-l supărăm un pic, să-l deprimăm un pic ca să-și revină la realitate, să plece acasă, să meargă să în viața lui să facă ce e datul lui să facă”. Înțelegi? Și asta se întâmplă cu noi când avem prea mult bine, când e totul este confort, căldurica de acasă, Instagramul toată ziua, te uiți la film, mănânci mâncare gustoasă și zici fuck, ceva nu e în neregulă. Poate îmi trebuie mai mult, dar de fapt nu-ți trebuie mai mult, îți trebuie mai puțin. Îți trebuie acea normalitate cu care e foarte bine să ne acomodăm. Creierului tău nu-i place să fii fericit. El vrea ca tu să rămâi în zona asta și trebuie să te acomodezi cu zona asta și să ai o oarecare bucurie în fiecare zi, să-ți placă viața ta, dar să nu cauți mereu acel hype. E, cold plunge-ul este fix inversul acestei dopamine ieftine. Este o stare de pericol în care tu imersezi corpul, iar creierul prin feedback negativ o să-ți dea acest boost de dopamină. Și într-adevăr se mobilizează niște leucocite din depozite marginale, din splină, din măduvă. Sângele circulă mai rapid, e un șoc termic care îți duce și el la producția asta de proteine de șoc termic, îți modulează inflamația.

Atenție, după saună, după sală nu e bine să faci asta. Deci după sală tu ai din nou o creștere a inflamației la care lași corpul să se adapteze. Un cold plunge de după sală, după sport, îți reduce beneficiul sportului respectiv.

Moderator: Îți reduce acea inflamație.

Dr. Mihail: Da, reduce acea inflamație și din nou depinde cine ești. Adică vezi întrebarea: e bine să faci cold plunge după sport? Nu există un răspuns. Întrebarea este pentru cine. Dacă ești Mircea, te cheamă Mircea și lucrezi la birou 8 ore și după aia te duci la sală și tragi la sală o oră și ăsta e tot sportul tău pe ziua respectivă, atunci, dragă Mircea, nu este bine pentru tine să faci cold plunge să reduci beneficiile pe care le-ai adus prin acel sport. Dar dacă pe tine te cheamă Ronaldo și te-ai antrenat 10 ore, opt ore și te ard picioarele, da, pentru tine e bine, dragă Ronaldo, să faci un cold plunge, că mai reduci din inflamația aia mare. Și mai există un cold plunge care se poate face în sălile, să zic, unele săli au acest cold plunge care e pus lângă saună și ăla e foarte șmecher pentru că cold plunge după saună este ceea ce se cheamă contrast terapie, terapie prin contrast. Am vorbit despre terapia asta prin contrast, dacă intri pe doctormihail.ro, dai click pe search și scrii frig. Ia să vedem dacă scrii frig. Uite dacă scrii frig îți apare un podcast care se cheamă „Cum ne ajută frigul și căldura” și este un podcast făcut cu Susanna Søberg. Susanna Søberg, stai așa. Uite, asta este cartea pe care a scris-o. Deci Susanna Søberg este cea mai mare. Este cea mai mare. Cred că se vede invers. Nu…

Moderator: E bine. Se vede foarte bine.

Dr. Mihail: Nu e scris invers. Nu, că eu văd scris invers.

Moderator: Nu, e bine. E bine. Poți dacă poți tu să ridici un pic mai sus. Puțin, puțin mai sus ca să se vadă cu totul. Așa. E perfect. Perfect.

Dr. Mihail: Bun. Asta-i cartea. Se cheamă Winter Swim. Scrisă de doctor Susanna Søberg, că e cred că cel mai mare cercetător în lume care studiază. E daneză, mi se pare, și ea studiază fix, are un laborator în care studiază biologia asta a expunerii la frig. Și asta e o tehnică pe care ea a descris-o, nu știu dacă ea a inventat-o neapărat, că a inventat-o de mult, dar da, nu ea a inventat-o, ea a descris-o această terapie prin contrast și ea e folosită mult în țările nordice în care ei au saună acasă și stau lângă lac sau lângă un râu și intră în apă rece. Fac saună 15 minute, sar în apă rece, fac saună. E, efectul aici e diferit. Nu este efectul ăla energizant pe care îl ai dimineața la cold plunge, acolo creierul crede că ești în pericol. E o chestie destul de plăcută, dar are niște beneficii din nou pe partea de inflamație, de imunitate, de creșterea rezistenței la corp. Deci da, cam ăsta este cold plunge. Dacă ar fi să aleg între cold plunge și saună, aș alege oricând saună, dar dacă aș putea să adaug cold plunge la saună, l-aș adăuga.

Moderator: Voiam să te întreb, deci subiectul sensibil… este vaccinul. Vaccinul antigripal, pe scurt, este util pentru cine poate să facă diferența și pentru cine e doar nice to have? Și uite, eu mărturisesc că îmi fac vaccin antigripal în fiecare an pentru că mi-e frică să nu mă îmbolnăvesc.

Dr. Mihail: Păi, hai să vedem așa. Vaccinul funcționează în următorul fel. Din nou, discuția este pentru cine, dar vaccinul funcționează în următorul fel. Ai această armată și există răufăcătorul care e un extraterestru și ai două variante. Îți asumi că o să te vezi pentru prima dată cu extraterestrul și vezi tu ce faci, sau aduc extraterestrul în oraș, este sedat, este anesteziat, îl pui pe masa de operație, îl desfaci, dar unii oameni se vor supăra, unii oameni vor reacționa ca și cum ar veni extratereștrii. Da, că gândește băbuța de pe stradă care n-a văzut știrile, vede odată extraterestrul că i-a adus, zice: „Doamne, a venit extraterestrul, te sperii.” Deci ai un, cum să zic, reacția corpului la vaccin care este asemănătoare, mai ușoară, dar asemănătoare cu reacția corpului la boală, e o reacție. Întrebarea este: vrei să ți-o asumi acum și să nu… Și când vine extraterestrul, domnule, ești expert în extraterestru? Dacă te invadează, știi cum să te lupți cu el, foarte posibil să nu te invadeze. Vorbeam la început de acea încărcătură virală. Deci dacă tu te-ai vaccinat, o să ai nevoie de o încărcătură virală mai mare pentru a te infecta. Dar dacă te-ai infectat, deja ai o imunitate specializată pentru acel patogen.

Bun. Și în contextul acesta, discuția despre vaccin într-adevăr este sensibilă. Contextul înțelege toată lumea, pandemia, frica, panica care ne-a apucat pe toți, felul în care au reacționat și și doctorii și guvernele, autoritățile, care cred că din punct de vedere, cum să zic, din punct de vedere al lucrului nou și ce am făcut, ce s-a întâmplat atunci, a fost cel mai bun lucru pe care l-am putut face. A fost în mod cert cel mai bun lucru pe care l-am putut face. Și într-adevăr dacă te uiți în spate acum și zici stai un pic, că dacă te uiți acum în spate tu îți dai seama de următorul lucru, pentru că avem modelul Danemarcei care a fost mult criticată la început și avem modelul nostru. Din nou, depinde pentru cine e bine, că pentru noi poate nu era posibil să facem ce a făcut Danemarca. Danemarca n-au n-au făcut n-au pus interdicția pe, a, mă rog, cum se chema? A izolare socială, stai în casă, interdicția de a sta în de a ieși pe stradă. În Danemarca totul era la liber. Ok, ieșiți oameni. Ok, au murit foarte mulți la început, bătrâni, după care oamenii n-au mai murit. La noi au murit tot atât de mulți, dar nu deodată, ci pe parcurs cât s-au infectat. Ok. Și ok, ținând cont de tot ce s-a întâmplat în pandemie și de faptul că oamenii au aversiune pentru vaccin, e foarte greu să faci o recomandare de vaccinare în ziua de astăzi pentru că ea poate să sune cumva tendențios, ea poate să sune ca pe o obligație, ceva ce oamenii nu… ceva ce oamenilor nu le place. Dar din nou, cred că vaccinarea ar trebui să fie… Cred că vaccinarea ar trebui să fie acel „trebuie făcută și pentru tine”. Adică tu o faci pentru tine. Ok? Deci tu o faci pentru binele tău și o faci și pentru binele social. Și aici apare acest paradox. Citeam o carte mai devreme și…

Moderator: Și apare acest paradox care se întâmplă.

Dr. Mihail: Vreau să-ți dau câteva, și sunt câteva exemple în acest paradox pe care noi oamenii îl trăim. Nu știu dacă există o rezolvare pentru acest paradox. N-am ajuns încă la partea aia din carte, dar paradoxul îl întâlnim peste tot și nu știu cum se cheamă. Paradoxul luxului sau ceva de genul ăsta. Și uite cum stă, care cum arată paradoxul. Îți cumperi o geantă Louis Vuitton. Ok. Geanta Louis Vuitton n-are nicio… Costă 3.000 €. Ea nu are absolut niciun beneficiu pentru tine. O știi. Ea nu-ți aduce niciun plus. Nu e o geantă. O geantă de 3.000 € ar trebui să fie o geantă unde ți-ai pus lucrurile și zici „du-te la birou că vin și eu într-o oră” și aia s-a dus singură. Așa ar merita 3.000 de euro.

Moderator: Și rezolvă și mail-urile înaintea mea.

Dr. Mihail: Cum? Și rezolvă și mail-urile înaintea mea.

Moderator: Da. Pe drum dă și niște telefoane.

Dr. Mihail: Exact. De-aia nu face asta pentru școală, pentru fiică-mea.

Moderator: Exact. E o geantă care face același lucru pe care l-ar face o cutie de carton goală de care agăți un șnur. Da.

Dr. Mihail: Același lucru. Te ajută să transporți o cantitate mică de obiecte pe care o duci dintr-un loc în altul. Ei, ceea ce-ți dă geanta aia este un statut social. Tu te gândești că oamenii o să zică: „Mamă, cât de șmecher e ăsta cu geanta lui Louis Vuitton”. Tu asta crezi, dar oamenii n-o să zică: „Mamă, ce șmecher ești”. În schimb, paradoxul aici apare: tu te diferențiezi de ceilalți că ai geantă Louis Vuitton pentru scurt timp, dar după aia toți ceilalți o să zică: „Vreau și eu geantă Louis Vuitton”. Ca el își cumpără toți geantă Louis Vuitton și acum cu toții ați pierdut. Pentru că nici tu nu te-ai diferențiat de ceilalți, nici ceilalți nu se mai diferențiază de alții pentru că toată lumea are geantă Louis Vuitton. Toată lumea este la fel, dar toată lumea a pierdut 3.000 € pe o geantă și firma care vinde a câștigat. Dar toată lumea e la fel. Chiar și în contextul ăla, și dacă nu ai geantă Louis Vuitton, asta e interesant, tot nu mai contează, că-s atât de mulți oameni care au geantă de Louis Vuitton că, că o ai, că n-o ai, nu mai contează. Suntem toți la fel. Toată lumea a pierdut.

Și cel mai bun lucru de făcut, din punct de vedere colectiv, cel mai bun lucru de făcut era ca nimeni în primul rând să nu-și ia geantă Louis Vuitton. Adică aia, prima persoană care a dat 3.000 € pe o geantă, să nu și-o fi luat niciodată. Asta e logic. Băi, dar e imposibil că ne place nouă să ținem cu noi în primul rând, nu? Și binele nostru primează, dar ajungem să ne facem toți rău. Cu toții ne-am făcut rău. Ne-am luat geantă Louis Vuitton, fără niciun sens. Am pierdut mulți bani pe care îi puteam da pe altceva. Același lucru se întâmplă cu țările care se înarmează, în special în Războiul Rece, când toate țările mari s-au înarmat cu arme nucleare. Că unii au luat arme nucleare, dar nu le folosim. Dar bine, dar noi trebuie să avem arme nucleare pentru că dacă ne atacă ăia așa… Dacă avem toți arme nucleare, nu ne atacăm reciproc. Și iată că trăim într-o lume în care sperăm și facem legi și tot felul de agreement-uri internaționale să nu înceapă un război nuclear, pentru că avem toți arme nucleare. Când de fapt cel mai bun lucru era să nu-și facă nimeni arme nucleare, că atunci, domnule, nici nu ne cheltuiam pe arme nucleare, făceam spitale în locul lor și nici nu era acest pericol. Nu exista acest pericol de a ne ataca cu arme nucleare.

Același lucru e valabil la vaccin. E atât de este atât de comod să nu te vaccinezi când toată lumea e vaccinată. Când toată lumea e vaccinată împotriva varicelei, variolei, a poliomielitei, împotriva virusului hepatitic B. Dacă toată lumea de la birou e vaccinată împotriva gripei, păi eu aș putea să nu mă vaccinez în serios, nu în secret. Nu, de ce să-mi, de ce să-mi asum și reacțiile alea adverse sunt mai mult fictive? Sunt mai mult… De cele mai multe ori sunt niște coincidențe, că dacă vaccinezi 1 milion de oameni acum în aceeași zi sau nu, dacă acuma în ziua asta te uiți la 1 milion de oameni, dintr-un milion de oameni probabil că 100 de oameni o să facă astăzi o boală autoimună. Dacă tu vaccinezi astăzi același 1 milion de oameni, aceiași 100 de oameni o să facă o boală autoimună. Doar că aceia 100 care s-au vaccinat astăzi și au făcut o boală autoimună n-au cum. Adică ar fi o nebunie să nu creadă. Ei o să fie convinși pe bună dreptate că vaccinul le-a provocat boala autoimună. Dar de fapt efectele astea adverse sunt mai mult fictive. Sunt mai nu fictive la modul că cineva a stat și i-a zis „Hai să sabotez eu industria farmaceutică și să scot niște dume despre vaccin.” Nu. Oamenii ăia care pățesc tot felul de lucruri după vaccinare, chiar dacă sunt coincidențe, sunt ferm convinși că e de la vaccin, propagă aceste zvonuri. Noi ne speriem, ne gândim what if? Dar dacă chiar așa e? Dacă chiar îți face rău vaccinarea? Și atunci când toată lumea e vaccinată în jur, are sens să nu te mai vaccinezi tu. Deci, de ce să mă vaccinez dacă există imunitate de turmă? Dar după aia când mulți dintre noi ajung să nu ne mai vaccinăm și toată lumea la birou răcește, devine interesul tău pentru tine să te vaccinezi.

Și atunci cred că lucrurile așa ar trebui privite și pentru comunitate. E bine să ne facem cel puțin vaccinurile obligatorii. Vaccinul antigripal zic că e musai să-l faci. E bine să te gândești să-l faci dacă știi că ai această imunitate proastă. Dacă știi că ești fumător, dacă ești acel om care încă nu s-a apucat de acele lucruri pe care e bine să le facă pentru corpul lui, imunitatea ta e turată, ești în pericol de a face o formă severă, tu fumezi și poți să faci bronșită și pneumonie și așa mai departe. Dacă aș fi în locul acelui om, m-aș vaccina antigripal.

Moderator: Super, mulțumim frumos. Întrebarea mea este așa: Mihail, părinții și eu mă număr printre ei, am zis mai devreme, noi trăim în alt film. Copiii noștri par să ia, să agațe orice virus care există în universul ăsta de la grădiniță, de la din parc, de la o petrecere de copii, de la școală. Deci îți vine efectiv să-i pui într-un glob așa la un moment dat pentru că efectiv ajungi să obosești. Cât din asta este absolut normal pentru sistemul lor imunitar, care știm cu toții că e în formare și când ar trebui poate să ne îngrijorăm? Care este numărul de, nu știu, răceli, viroze, boli pe care ar trebui în mediul social și expus și așa mai departe… Și sincer, ce ce am putea să facem noi ca părinți? Să nu intrăm în bucle de panică toată iarna.

Dr. Mihail: Ideea e în felul următor, nici să răcești foarte des nu e bine. Deci dacă copilul tău răcește în fiecare săptămână la fiecare două săptămâni, ar fi greșit să dăm aici un alt sfat decât ăla de să te duci la medic. Dacă medicul sare mereu cu antibiotic, caută-ți un alt medic. Atitudinea medicului față de antibiotic ar trebui să fie „fuck, îmi pare foarte rău, am încercat tot ce se poate, singura soluție care ne rămâne și trebuie să acționăm acum este să dăm antibiotic”. Dacă medicul zice „a tușit așa, hai că-i scriu un antibiotic”, gândește-te de două ori pentru că îți atacă acel microbiom. Întreba cineva mai devreme dacă se reface. Da, se reface. Pentru că dacă ai luat antibiotic îți mor multe bacterii din organism, foarte multe, dar rămân mici reziduuri acolo care cresc din nou dacă tu îi dai fibre. Ok.

Deci dacă din nou dacă copilul tău răcește foarte des, e bine să mergi la doctor. Acuma, dacă copilul intră la început în colectivitate, e foarte normal să răcească și să vină cu răceala acasă și trebuie să-l urmărești și trebuie să faci lucrurile de bun simț ca acea răceală să treacă de la sine, dar tu s-o ajuți, să ajuți corpul să se lupte cu acea răceală. Tratamentul simptomatic, atenție, e doar simptomatic. Deci indiferent că-i dai sau nu paracetamol sau că-i dai sau nu ibuprofen, răceala lui va dura tot la fel de mult. Dacă îl doare capul, are febră, se simte foarte nașpa, poți să-i ameliorezi suferința cu această medicație, dar nu-i vei trata boala. Apoi, cum reacționează el la acea răceală? Din nou, depinde de la copil la copil și depinde de la caz la caz. Poate să aibă vegetație din răceală, să dea otită. Atunci tu trebuie să știi că trebuie să-i speli constant nasul. Trebuie să știi în ce poziție să-i speli nasul, să-i faci aerosoli, să ai din nou grijă ca umiditatea din casă să fie mereu ok.

Cumva astea-s lucrurile de care trebuie să ții cont. Și copilul, la fel ca și adultul, e bine să aibă o viață echilibrată, nu în sensul ăla utopic, ci să facă și el mișcare, să mănânce și el legume cu tine, să aibă și el grijă de propriul microbiom, să aibă viață socială, să se râdă cu colegii, cu prietenii, prietenii care-i plac, nu prietenii care ne plac nouă. Dar dacă are o viață socială bună care-i place lui și tu îl lași și face sport și mănâncă și doarme, atunci copilul ăla ar trebui să depășească ușor răcelile. E normal să facă câteva pe an. Dacă face mai multe decât ți se pare normal, dacă simți că ceva e în neregulă, există mereu medic. Adică trebuie să fim să fim realiști că un webinar n-o să rezolve toate răcelile din lume.

Moderator: În mod evident nu, dar cred că toate discuțiile astea pe care le avem ajută cumva întreaga noastră comunitate în zona asta de educație de a aduce o informație care este, care vine de la un specialist, de la un om care a studiat, care știe, care a făcut cercetare și așa mai departe și nu vine dintr-un reel de pe Instagram pentru că discutam, știi, spuneam la început că în zilele noastre având la orice colț de internet, la orice scroll, că e TikTok, că e Instagram, că-i Facebook, că este nu știu orice altă platformă, avem tot felul de, toată lumea își dă cu părerea pe câte un subiect și avem tot felul de sfaturi în spațiul ăsta de social media. La un moment dat nu mai știi ce să crezi. E ok să iau vitamina C, cum spunea mai devreme cineva, în cantități enorme? Bun, ok, iau vitamina D, dar o combin cu nu știu ce. E ok să fac cold plunges? Câți pași trebuie să fac pe zi? 10.000 sau e ok dacă fac și 8.000 sau 6.000? Poate n-am cum să fac 10.000, dar cred că până la urmă e bine dacă îi faci și pe ăia 6.000 decât deloc.

Dr. Mihail: Da. Pentru că n-ai n-ai n-ai cum să le faci pe toate, dar sunt instrumente care mi se pare că, ca și cost și plăcere, ca și cost versus plăcere și beneficiu, depășesc multe alte lucruri pe care ne e greu să le facem și ajungem să nu le mai facem deloc. E extraordinar să mănânci numai salate toată ziua. Extraordinar să dormi opt ore, să faci sport în fiecare zi, să nu te stresezi. Cine naiba își permite asta? Nimeni. Și atunci hai să vedem în timpul ăla puțin ce putem să facem. Și făcând lucrurile astea care sunt mai ok, mai ușor de făcut, o să ajungem să le facem și pe alea din când în când. Și am vorbit despre microbiom. Da. E și pentru microbiom e bine să mănânci diverse fibre și regula este de 30 de plante pe săptămână, minim. 30 de plante diferite, legume, fructe, semințe. Există 10 tipuri de semințe. Te duci la magazin, îți iei 10 tipuri diferite de semințe. Le amesteci într-un borcan, le pui peste salată și dacă mai pui fructele, legumele, mirodeniile, te duci lejer peste 60. Dar e bine să mănânci cel puțin 30 de tipuri diferite de plante în fiecare săptămână.

Pentru vitamina D degeaba ei, degeaba iei supliment. E bine să te plimbi în aer și iată, plimbându-te în aer scazi nivelul de stres, scazi nivelul de inflamație, te reconectezi la natură, te duci și tu într-un parc, faci pașii ăia, ai făcut sport și bonus, ai făcut și vitamina D pentru că te-ai expus și dacă te duci cu mâinile cele ușor suflecate și se vede fața, deci ai glugă, dar se vede fața și partea asta de mâini și te plimbi în Herăstrău, dai o tură de o oră la prânz, ai făcut vitamina D chiar și când plouă. Da. Deci ai vitamina D. Ai făcut o saună dimineața sau seara înainte de culcare după program, din nou ți-ai ți-ai îmbunătățit funcția endotelială, ai scăzut tensiunea arterială, ai crescut sensibilitatea la insulină, scazi inflamația în corp, scazi proteina C reactivă, ai mai prins încă un vecin care ți-a plăcut acolo de saună, ai vorbit cu el, ai avut și viață socială și mai e un lucru pe care l-am descoperit curând și care are niște efecte dincolo de relaxare și asta o să placă oamenilor. Nu știu dacă aveți la Seven Card, dar urmează să-mi spui, dude, masajul. Masajul despre care știam până acuma că e doar așa o formă de relaxare, are niște implicații incre-fucking-dibile. Deci masajul și vreau să explic cum se întâmplă asta, cum masajul este antiinflamator.

Noi am avut impresia mult timp că celula noastră e ca un sac. E ca un sac așa care este plin de lichid, e plin de citoplasmă în care plutesc tot felul de lucruri. De fapt, celula noastră are o structură de-asta, o arhitectură foarte complexă care e bazată pe piloni de rezistență. Deci structura, matricea celulei are piloni de rezistență, are niște cabluri întinse între pilonii ăștia de rezistență și are ancore exact ca un cort. Deci celula noastră nu e ca un sac, nu e ca o pungă plină de apă, ci e mai degrabă un cort. Și în momentul în care faci o terapie manuală, când te masează cineva, tu modelezi corpul acestei structuri celulare, care altfel nu se modelează atât de mult. Tu modelezi aceste structuri celulare, tu pui o presiune pe această matrice celulară, iar ancorele acestei structuri se duc până la nucleul unde avem ADN și modelarea fină a acestui nucleu prin masaj duce la secreția anumitor enzime. De fapt, e o cascadă de enzime și e o activare genică. Atenție, deci nu că te relaxezi, e o activare genică care produce sau începe să producă substanțe care te repară și care scad inflamația.

Din nou, mă opresc aici. Cred că aș putea să fac și cred că merită să fac un material de o oră, probabil despre masaj, pentru că stimularea nervului vag trimite semnale către creier. Nervul vag începe să secrete acetilcolină care calmează, scade nivelul de stres, crește secreția de dopamină, de serotonină în creier. Deci în timpul masajului se întâmplă niște lucruri biologice, genetice, antiinflamatorii și din nou te… Nu e doar un răsfăț. Adică poți dacă-l iei așa, nu te mai duci la masaj. A, mare, te-ai dus la masaj, mare. Ce tare te răsfeți. Nu, ai grijă de corpul tău. N-ai putut să mănânci salata aia, du-te la un masaj. N-ai putut să faci sesiunea de sport, fă 20 de minute de saună. N-ai putut să alergi un maraton, du-te la o plimbare în parc. Și iată, lucrurile astea făcute zilnic se acumulează. Și atunci revenim la întrebarea cu care am început acest webinar. Cum ne creștem imunitatea? Păi și cum scăpăm repede de o răceală?

Pentru cine? Pentru omul care face saună, care face masaj din când în când, care dă ture prin parc, care mănâncă cum am mâncat și până acuma, dar din când în când își aduce aminte să-și completeze stocul de plante și să mănânce multe plante, care doarme opt ore non-negociabil. Da, omul ăla o să fie mult mai diferit în cinci ani, într-un an de făcut aceste lucruri decât același om care nu face acele lucruri și imunitatea o să fie mai calmă, mai precisă, mai la subiect și probabil că răcelile o să fie mai puține și mai calme.

Moderator: Noi la Seven Card acum avem o super diversitate de activități din sfera asta, să zicem, de mișcare. N-aș zice neapărat sportivă, ci din sfera de mișcare, de activitate fizică, de la OK, sala pe care o știm cu toții și clase de toate felurile, cycling, aerobic și, mă rog, pilates, yoga, tot ce vreți, dar sunt și altele care poate activează și componenta aia socială despre care vorbeam mai devreme. Nu știu, tenis, squash, tot felul, dans, zumba și așa mai departe. Sunt e o varietate. Toate gusturile, toate stilurile de viață, toate momentele în care suntem în viața noastră. În viitor o să avem… Da. O să avem și bucata asta de wellness prin saună, masaj și așa mai departe. Stay tuned. Deci or să fie și ele cel mai probabil anul viitor, după luna aprilie. Așa o să înceapă să apară în abonamentele voastre. Deci, ca să răspund la întrebare, puteți să vă bucurați de toate beneficiile pe care le oferă abonamentele noastre.

Ba mai mult decât atât și uite chiar voiam să te întreb apropo de stres, ca o printre ultimele noastre întrebări, apropo de stres, meditația ajută în scăderea nivelului de stres care are implicații inclusiv în imunitate? Și te întreb asta pentru că noi în planul digital care este gratuit pentru toți abonații noștri și pentru membrii de familie avem o aplicație care mie îmi este super dragă, se numește Zen Up, unde sunt o multitudine de meditații pe foarte multe subiecte și mie îmi place, eu o folosesc, o folosesc și cu fiică-mea, o folosesc și când sunt stresată și când nu pot să adorm și când am nevoie de un moment așa de repaus și trebuie să mă mai liniștesc un pic la cap.

Dr. Mihail: Da, uite, eu pot să zic că eu personal mi-e greu să vorbesc despre meditație pentru că mi-e greu să fac meditație. Nu m-am potrivit cu meditația. Probabil că e un lucru pe care o să-l descopăr la timpul potrivit și o să reușesc să fac meditație. Dar e un regret că nu mă pot împăca cu meditația. Cu toate că există multe forme de meditație. Cred că să te plimbi în jurul lacului și să nu asculți niciun podcast e…

Moderator: Formă de mindfulness. Până la urmă…

Dr. Mihail: E o formă de mindfulness. Da. Și să încerci să nu te mai gândești la tot ce ai de făcut și să fii pur și simplu acolo pe lac și să fii acolo în parc sau să fii acolo cu tine e o formă de meditație. În mod cert, cercurile de meditație, lecțiile de meditație, meditația ghidată printr-o aplicație te vor ajuta mult mai bine să intri în acea zonă. Eu încă nu-mi dau seama. Nu o simt pentru mine, dar din nou știința, studiile arată niște beneficii incredibile ale meditației, absolut incredibile, care țin de funcționarea creierului și de cum lucrează creierul nostru. De exemplu, meditația e un fel de încercare, cred, de a stimula plictiseala și creierul nostru are nevoie de plictiseală. Maimuțele alea când s-au dat jos din copac și când au reușit să scobească cu degetele alea, acuma cine se uită fără să aibă context o să zică: „What? Ce băiat ciudat care povestește de asta.” Dar cine a stat de la început o să înțeleagă. Maimuțele alea când s-au dat jos din copac și au scobit cu degetele din cranii să mănânce creier, au mâncat creier, au mâncat niște rădăcinoase și după aia maimuțele aveau foarte mult timp pentru plictiseală. Și atunci când se plictiseau, când creierul nu era încordat neapărat să meargă să vâneze, să facă treburi, când aveau momente de liniște și de plictiseală, creierul își activează un network din ăsta de bază. E un fel de, are o denumire, n-o rețin, dar e un default network de bază al creierului unde începe schimbul de informații, integrarea în realitatea ta, integrarea în prezent. Cine ești tu, ce rol ai aici? Creierul începe să răspundă cumva în subconștient sau nu neapărat la asemenea întrebări care pe tine te centrează ca om, ca ființă, ca loc și te fac să te simți bine cine ești.

În schimb, ce facem noi astăzi este să avem lucruri de făcut de dimineață. Te-ai trezit, ce fac la copil, îl duc la școală, l-am lăsat la școală, am… Exact aceeași și eu. Dai mesaje la semafor, ai ajuns, ai 1000 de chestii de făcut, n-ai terminat cu ele, s-a terminat ziua, ai ajuns acasă. Să citești o carte, faci par, pregătești, te-ai culcat, gata. Zero momente de plictiseală, zero momente în care creierul nu-și poate exercita funcția lui, una dintre funcțiile principale de activare a acestui network, default network de bază, da, această rețea de bază neuronală care își pune întrebări și răspunde la întrebări existențiale și asta te face să te simți pierdut în timp. Asta te face în timp să nu mai știi cine ești, de ce faci lucrurile astea, să nu mai simți plăcere pentru anumite lucruri pe care le faci, pentru care înainte simțeai plăcere, pentru că n-ai aceste momente de plictiseală. Și meditația, pe lângă alte lucruri, face inclusiv asta. Te face să stai în liniște, să încerci orice gând, nu să nu te gândești nimic, dar să te educi ca orice gând care îți vine, ce am de făcut, ce am de cumpărat, ce gătesc astăzi, să-l înlături și să rămâi în acea stare care nu e foarte plăcută, dar care are o grămadă de beneficii.

Moderator: Mulțumim mult, Mihail, pentru toate explicațiile astea super clare pe care ni le-ai dat, foarte aplicate, incredibil de logice.

Dr. Mihail: Eu mulțumesc foarte mult și da, foarte mulți oameni curioși. Mă bucur că aceste informații au ajuns la ei și dacă măcar unul o să facă saună mai des, înseamnă că ne-am atins scopul. Mulțumesc mult și mulțumesc Seven Card că inițiază aceste discuții.

Moderator: Mulțumim. Mulțumim.

Dr. Mihail: Thank you. Ciao. Pa pa.