Te simți singur sau izolat din cauza asta? Să zicem că da, foarte des, pentru că într-adevăr, persoanele care au astm și nu fac tratament se simt izolate și singure.
Astăzi vorbim despre astm. Dacă ești astmatic sau dacă crezi că ai putea să fii sau dacă ai curiozități despre asta, rămâi până la capăt, pentru că în acest material o să facem și o amprentă pulmonară, prezentând un site pe care intri și care îți poate spune, în funcție de răspunsurile pe care tu le dai, dacă ai un astm ușor sau un astm sever și cât de controlat este astmul.
Când vorbim despre astm, vorbim despre cea mai des întâlnită boală cronică la copii și una dintre cele mai des întâlnite boli cronice respiratorii la adulți. Foarte mulți oameni au astm pe acest pământ. Motivul pentru care auzim însă rar despre astm în aceste țări din estul Europei nu este acela că acest astm nu se întâlnește mai rar la noi, ci pentru că noi, din varii motive, îl considerăm ca pe o condamnare, când el nu ar trebui să fie așa. Poți să ai astm și să-l ții sub control toată viața și să te comporți ca și cum n-ai avea astm deloc.
Acum, hai să vedem ce este astmul. Vine din grecescul „asthma”, care înseamnă a gâfâi. Cum spuneam mai devreme, astmul este o boală cronică, deci nu apare în acut și dispare, ci apare, este diagnosticată și ulterior persistă. Și depinde doar de noi ce formă și evoluție ia și dacă putem să ținem acest astm sub control sau nu. Depinde doar de noi și de modul nostru de a ține tratamentul recomandat de medic. Astmul este, de fapt, inflamarea căilor respiratorii. Cum apare inflamarea asta? Există câteva ipoteze de care încă nu suntem siguri. Cert este că apare un stimul, un stimul care irită căile respiratorii. De regulă este și o alergie la mijloc și acest stimul, această alergie, provoacă această inflamație a căilor respiratorii. Această inflamație duce la îngroșarea mucoasei, deci căile devin mai obstrucționate prin această îngroșare și mai apare și o contracție, apare contracția acestor căi respiratorii sau a bronhiilor. Căile devin obstrucționate, în special la expir. Țineți minte, în astm nu este greu să inspirăm, pacientul inspiră normal, dar la expir, aceste căi inflamatorii, care sunt deja obstrucționate prin inflamație, printr-un surplus de mucus și printr-o contracție în plus, se obstruează și la expir ne este greu să expirăm. Și pacientul inspiră normal, dar expiră greu. Cele mai des întâlnite simptome sunt greutatea de a expira, respirație șuierătoare și tuse severă, mai ales noaptea.
Acum, dacă ai avut aceste simptome de cel puțin trei ori în viața ta, dacă aceste simptome au apărut atunci când ai avut contact cu un potențial alergizant – și o să îi înșir pe toți puțin mai târziu – este cazul să rămâi până la capăt ca să facem împreună acea amprentă pulmonară de care ți-am vorbit mai devreme.
Acum, revenind la acea frică și această senzație românească că ești condamnat la ceva când ți se spune că ai astm, nu cred că frica asta se referă în mare parte la criza de astm. Criza de astm nu trebuie confundată cu astmul. Astmul este o boală cronică pe care o ai și pe care o poți ține sub control după ce ai un diagnostic și după ce primești un tratament și, cel mai important, respecți acel tratament. Criza de astm este însă acea criză pe care o vedem cu toții în filme, când pacientul nostru își pierde suflul și caută acel inhalator care îl inhalează sau îl dă în gură ca să relaxeze bronhiile din acea contracție și începe să se sufoce. Asta se poate întâmpla în două mari situații. În primul rând, dacă ai ajuns să ai aceste simptome de care ți-am vorbit și nu te duci la doctor și nu ai un diagnostic, poți să ajungi la această criză de astm. Și în al doilea rând, dacă ai astm, știi că ai această boală, știi ce medicamente trebuie să iei, dar te simți bine o perioadă de timp și renunți să mai iei acele medicamente, asta te poate duce la acea criză de astm.
Acum, în România, în primul rând, astmul este subdiagnosticat. Deci circa 1 milion au aceste simptome, dar consideră că e ceva obișnuit și nu merg la doctor. Și, în al doilea rând, dintre cei diagnosticați, 10% au astmul sever. Chiar dacă nu ai ajuns încă până la doctor, și îți recomand să ajungi la doctor, poți face tu o amprentă pulmonară intrând pe site-ul astmasaveur.ro. Acolo se poate realiza amprenta pulmonară. Aceasta constă într-o serie de întrebări la care trebuie să răspunzi. De exemplu, „Ați fost diagnosticat cu astm de către medicul dumneavoastră?”. Să presupunem, ipotetic, că răspunsul este nu. „Ați putea suferi de astm?”. După ce am auzit descrierea și am identificat tusea persistentă noaptea și faptul că uneori este greu să respir, aș putea crede că da. „Cum ați descrie astmul dumneavoastră?” Ușor, sever, moderat. „În ultimele două săptămâni, cât de des ați utilizat inhalatorul de salvare pentru ameliorare rapidă?”. Să zicem niciodată, pentru că nu știm și nu am luat inhalator, dar totuși a fost greu să respir de 1-2 ori. „De câte ori v-a prescris medicul corticosteroizi orali?”. Niciodată. Ca și explicație, există două mari preparate sau metode de a trata astmul. În primul rând, sunt corticosteroizii, care și aceia pot fi inhalatori, ajung pe bronhii și diminuează inflamația aceasta pe care o avem în astm. Și în al doilea rând, există salbutamol, este cel spray pe care îl vedem folosit în filme, care relaxează spasmul creat de astm în bronhii, care ne împiedică să expirăm. Cele preparate trebuie folosite corect și, din nou, medicul îți poate recomanda când și cum să le folosești. Revenind la amprentă: „În ultimele 12 luni, de câte ori ați fost la spital pentru astm sau ați primit asistență?”. Să zicem o dată, pentru că m-am simțit rău și nu am putut să respir. „De câte ori v-ați trezit din somn în timpul nopții din cauza simptomelor de astm?”. Adică, practic, sunt întrebat de câte ori m-am trezit tușind sau pentru faptul că nu puteam să respir și a trebuit să mă duc la aer, să mă liniștesc, să mă calmez. Să zicem că de 1-3 ori pe săptămână, mi se întâmplă des. „V-ați simțit singur sau izolat din cauza astmului?”. Să zicem că da, foarte des, pentru că într-adevăr, persoanele care au astm și nu fac tratament se simt izolate și singure pentru că le e frică să facă activități. Una din cauze, o să vedem imediat, declanșatoare ale astmului este efortul fizic. Pentru că începi să faci antrenament, plămânii tăi se încălzesc, respiri mai rapid, inhalezi mai mulți alergeni. Asta nu înseamnă că tu, și adult și copil, când fac ceilalți copii sport sau când colegii tăi fac, nu înseamnă că trebuie să te abții de la acea activitate fizică. Asta este greșit. Corect este să ai un tratament, să știi ce să faci înainte de sport, în timpul sportului, să îți ajustezi tratamentul și să faci sport exact ca un om care nu are astm. „În ultimele două săptămâni, cât de mult v-au fost limitate activitățile zilnice din cauza astmului?”. Să spunem că, dacă ai astm și el se manifestă atunci când faci sport, iar tu nu iei niciun tratament pentru asta, atunci oarecum limitate îți sunt activitățile zilnice. După completarea întrebărilor, se calculează amprenta. Rezultatul poate indica, de exemplu, că severitatea astmului este undeva peste medie, iar controlul astmului este slab, necorespunzător. Impactul emoțional poate fi ridicat, iar impactul asupra activităților zilnice relativ moderat spre ridicat. Puteți intra pe site-ul astmasaveur.ro și să faceți și voi acest test, pur și simplu să răspundeți la acele întrebări, să vă convingeți că e posibil să nu aveți astm. Dacă aveți astm, este extrem de important să intrați pe site și să faceți această amprentă pulmonară ca să vedeți la ce nivel vă situați. Și dacă oricare din acești indicatori este cel puțin moderat, este bine să reveniți cu această amprentă la medic.
De fapt, șapte din zece persoane care au astm eozinofilic au, de fapt, astm eozinofilic. Eozinofilele sunt niște celule albe care circulă în sânge și se fac analize. Și dacă în analizele de sânge eozinofilele sunt crescute, medicul, colaborând aceste analize cu alte simptome pe care tu le ai în viața de zi cu zi, poate să pună diagnosticul de astm eozinofilic.
Iar printre cei mai întâlniți triggeri care declanșează o criză de astm se numără următoarele lucruri: vorbim în primul rând despre acarienii din casă. Și ca soluție, e bine să avem mai puține covoare, mai puține textile, să ne spălăm lenjeriile în apă fierbinte și să le călcăm ca să eliminăm bine acești acarieni. Vorbim despre fumul de țigară, și aici vorbim și despre fumat activ și despre fumat pasiv. Este foarte important ca în casa în care locuim, dacă avem un pacient sau un locuitor al casei care are astm, e foarte important să nu fumeze nimeni în acea casă, ca să aibă grijă de acel pacient. Vorbim despre animale cu blană, vorbim despre gândaci – în mod evident e bine să nu avem gândaci în casă – și despre mucegaiul din încăperi. Când umiditatea din casă crește peste 60%, atunci acela este un mediu favorabil pentru mucegai, care apare în diferite colțuri. Nu-l vedem că este acolo, se eliberează în aer și atunci noi respirăm același aer cu acele ciuperci, cu acele mucegaiuri și ele pot să provoace o criză de astm. Activitățile fizice, cum ziceam, este greșit să le evităm. Este corect să avem un tratament bine pus la punct care să ne ajute să evităm o criză de astm și să putem să facem activități fizice liniștiți. Bineînțeles, mentalismul, greutatea corporală crescută și infecțiile recurente sunt cauze pentru apariția sau exacerbarea unei crize de astm.
Acum, ceea ce vreau să reținem este că medicina modernă a ajuns la nivelul la care putem să avem unele boli, nu știm că le avem, dar le tratăm și le ținem sub control. Iar astmul este o astfel de boală, pe care putem să știm că o avem, dar ea poate să nu se manifeste niciodată pentru că avem un tratament corect. Pentru a vedea ce tip de astm ai, dacă ai o formă severă de astm, sau dacă acest astm te afectează, e foarte bine să intri pe site-ul astmasaveur.ro și să faci această amprentă pulmonară. Și dacă oricare din rezultate se duce în zona de moderat, este foarte important să mergi la doctorul tău și să ai un tratament corect.
Oameni buni, aveți grijă de voi și faceți alegeri corecte. Pe curând!