Alergia la AMBROZIE. Tot ce trebuie să știi | cu Dr. Claudia Adriana Nicolae (alergolog)

Salutare, oameni buni! Eu sunt doctor Mihail și astăzi vreau să intrăm în detaliile unui subiect foarte discutat și, pentru unii dintre noi, inclusiv pentru mine, chiar problematic. Vorbim despre alergia la ambrozie.

Astăzi o să discutăm despre istoria ambroziei, de unde provine ea, cum a ajuns la noi, de ce este atât de alergenică, ce e de fapt o alergie și cum se manifestă. O să vorbim și despre simptomele pe care le au persoanele cu alergie la ambrozie, cum le recunoști și care sunt posibilele tratamente. Vorbim despre antihistaminice, sprayuri și imunoterapie. O să vorbim și cu un medic alergolog, care o să facă un pic de lumină în toate aceste terapii foarte specifice în unele cazuri, și sper să putem să ne dăm seama care ar fi modul cel mai potrivit pentru noi pentru a trata această alergie.

Și, bineînțeles, o să vorbim și despre autorități și ce ar putea să facă acestea și cum putem noi să le convingem să combată această creștere explozivă a ambroziei la noi în țară.

De ce fac acest clip, această discuție? Pentru că avem o creștere alarmantă a alergiei la ambrozie la noi în țară. Unele date indică faptul că un procent de 15 și până la 20% din populație suferă de această alergie și, din păcate, numărul este în creștere. Haideți să ne înțelegem totuși cu această plantă și cu reacțiile pe care ea le provoacă și să vedem ce putem să facem noi concret în recunoaștere, în tratare și poate în ce privește acțiunile pe care putem să rugăm autoritățile să le facă pentru a combate această creștere alarmantă.

Istoria ambroziei

Hai să vorbim un pic despre istoria ambroziei. Ambrozia, cu denumirea științifică Ambrozia Artemisiifolia, este originară din America de Nord. Acesta este un habitat natural pentru această plantă, unde s-a adaptat de-a lungul mileniilor și face parte integrantă din acel ecosistem.

Adusă în Europa, se crede, în secolul al XIX-lea, ambrozia a fost inițial cultivată în grădini botanice pentru valoarea sa ornamentală, dacă vă vine să credeți. Oamenii luau ambrozie și o plantau în grădini botanice pentru că arăta bine, fără să se cunoască totuși impactul ei asupra sănătății publice. De asemenea, transportul de cereale și semințe între continente se pare că a contribuit la răspândirea accidentală a semințelor de ambrozie. Adică, oamenii luau anumite semințe din America de Nord, le aduceau în Europa și acele semințe erau contaminate cu semințe de ambrozie, fără ca noi să știm acest lucru. Și atunci, pe câmpurile pe care plantam semințele dintr-o anumită specie, se pierdea și câte o sămânță de ambrozie care creștea și astfel am ajuns noi, cu mâna noastră, să populăm practic câmpurile noastre din întreaga Europă cu această plantă.

Primele rapoarte legate de reacțiile alergice provocate de polenul de ambrozie datează din secolul al XX-lea, odată cu creșterea numărului de plante și, implicit, cu mărirea concentrației de polen în aer. Cât despre România, ambrozia a ajuns probabil prin aceleași mijloace: transport de semințe și cereale. Primele raportări ale prezenței ambroziei în țara noastră datează din anii ’90, iar în prezent este considerată o problemă majoră de sănătate publică. Exact cum ați auzit, o problemă majoră de sănătate publică. Zonele cu cea mai mare concentrare de ambrozie includ Banatul, Crișana și vestul Transilvaniei, dar eu cred că această ambrozie crește efectiv peste tot. Prin reziliența ei și prin posibilitatea de a se adapta la orice mediu, putem găsi absolut pe orice câmp, în orice pădure, lângă orice râu, plante de ambrozie, și asta practic este, cred că, cea mai mare problemă: faptul că este atât de greu de controlat creșterea ei.

Ce este ambrozia și cum o recunoști?

Ambrozia este o buruiană anuală, adică crește în fiecare an. Are tulpini erecte care pot ajunge până la 1 metru înălțime. Deci, dacă vedeți o buruiană care ajunge la 1 metru înălțime, e posibil să fie ambrozie. Frunzele sale sunt divizate, cu aspect de ferigă, și florile sunt mici, verzi și lipsite de parfum. Deci, ambrozia, chiar dacă are polen, nu miroase în niciun fel. O caracteristică distinctivă este capacitatea sa de a crește rapid și în condiții dificile, cum ziceam, și această adaptabilitate o face foarte rezistentă la încercările noastre de a o eradica.

De ce apare alergia la ambrozie?

Aici e partea interesantă și, în același timp, problematică. Polenul produs de ambrozie este extrem, extrem de alergenic. Fiecare plantă poate produce miliarde de granule de polen pe sezon. Deci, o singură buruiană, o singură plantă, produce miliarde de granule. Acest polen este ușor, astfel că vântul îl poate transporta pe distanțe foarte lungi, și vorbim nu de kilometri, ci de sute de kilometri, infiltrându-se practic în case, în mașini și, din păcate, în căile noastre respiratorii.

Particulele astea sunt atât de mici și atât de păcătoase încât, chiar și atunci când merg eu, de exemplu, care sunt alergic la ambrozie, și plec din oraș și merg ziua printr-un câmp care are ambrozie, chiar dacă am o mașină bună cu geamurile ermetic închise și ventilația este pe recircularea aerului și mașina mea are un filtru HEPA schimbat la revizie acum o lună, eu încep să am mâncărimi. Particulele astea sunt atât de fine încât penetrează efectiv prin articulațiile de la uși, prin plastice, prin filtrul acela HEPA și ajung în mașină. Deci, particulele sunt mici și, purtate de vânt, sunt foarte penetrante.

În esență, alergia la ambrozie este un exemplu clasic al modului în care un sistem imunitar hiperactiv – atenție la cei care vor să-și crească imunitatea – poate interpreta greșit o substanță inofensivă ca fiind o amenințare, provocând o reacție exagerată care cauzează simptomele neplăcute asociate cu alergia.

Ce înseamnă, de fapt, să ai o alergie?

Alergiile sunt rezultatul unei reacții exagerate a sistemului imunitar la o substanță străină, în acest caz, polenul de ambrozie. Corpul identifică incorect polenul ca fiind o amenințare și produce anticorpi specifici, cunoscuți sub numele de imunoglobulină E (sau o să le vedem pe analize IgE), și în cazul de față, este un IgE specific împotriva ambroziei.

Cum se întâmplă această alergie?

1. Expunerea inițială: La prima expunere la polenul de ambrozie, sistemul imunitar al unui individ predispus produce o cantitate mare de IgE specifice. Aceste imunoglobuline se atașează de celule care se găsesc în diverse țesuturi, cum ar fi piele, plămâni, mucoasă nazală sau sistemul digestiv și circulator.
2. Expunerea ulterioară: Când are loc o nouă expunere, polenul se leagă de anticorpii IgE atașați de celule. Această reacție declanșează eliberarea de histamină și alte substanțe chimice în sânge și țesuturi.

Histamina este responsabilă pentru multe dintre simptomele alergiei, dar nu toate, și este practic „chimicala mâncărimii”, inclusiv mâncărimea ochilor, strănutul și congestia nazală. Dar atenție, după cum o să vedem, un antihistaminic nu o să trateze toate simptomele. Pe lângă histamină, reacția alergică secretă și alte substanțe chimice care pot crea inflamație, ducând la congestie nazală. Deci, un simplu antihistaminic de multe ori nu o să fie suficient.

Polenul de ambrozie conține o serie de proteine care s-au dovedit a fi extrem de reactive pentru un număr mare de oameni. Corpul, când vede acea proteină, i se pare că este un invadator și creează această alergie. Acest lucru, combinat cu capacitatea plantei de a produce o cantitate imensă de polen, face ca ambrozia să fie una dintre cele mai comune și problematice surse de alergii.

Factori care agravează alergia

Condițiile meteo pot juca un rol semnificativ. Zilele calde și vântoase sunt cele mai proaste, deoarece vântul răspândește polenul. Pe de altă parte, zilele ploioase pot spăla polenul din aer, reducând expunerea. Cu o mică excepție: anumite zile ploioase cu descărcări electrice pot descompune polenul în particule și mai mici, care pot pătrunde mai adânc în plămâni și pot da reacții de tip astm sau alte tipuri de pneumonii.

 

Sezonul alergiei la ambrozie

 

Acesta începe de obicei de la sfârșitul lunii iulie și se termină în septembrie. Disconfortul crește de la începutul lunii iulie, dar se intensifică în luna august. Concret, epicentrul, vârful acestui sezon alergic, este între 15 august și 15 septembrie. Ca și curiozitate, planta începe să crească din primăvară, dar ea începe să producă polen la finalul lunii iulie, și atunci încep să apară simptomele.

---

 

Cum îți dai seama că ești alergic la ambrozie?

 

Simptomele pot varia, dar cele mai comune includ:

• Strănut frecvent: Eu, de exemplu, ca alergic, încep să strănut. Dacă am strănutat o dată, este în regulă, dar dacă am început să strănut de câteva ori pe oră, ăsta e primul semn.
• Mâncărimea la nivelul nasului, ochilor și a gâtului. Pe mine încep să mă mănânce ochii.
• Lăcrimarea excesivă și iritația oculară.
• Congestie nazală, tuse și, în cazuri mai rare, astm indus de polen.
• Eczeme sau alte reacții cutanate.

---

 

Tratamentul alergiei la ambrozie

 

Pentru că dacă ești aici, probabil că suferi de asta și asta te interesează: cum scapi sau cum poți să diminuezi aceste simptome. Recomandarea mea principală este să te adresezi unui alergolog, pentru că depistarea alergiei se face prin teste specializate. Însă, dacă ai niște simptome nu atât de severe, merită să încerci și managementul acasă.

Tratamentele pot varia de la spray nazal salin, antihistaminice, corticosteroizi nazali (sprayuri) și până la imunoterapie, care implică expunerea treptată la polen pentru a obișnui sistemul imunitar. Imunoterapia se face doar sub supraveghere medicală.

Și pentru că am vorbit despre alergolog, asta o să fac și eu acum și o să cer sfaturi unui medic alergolog.

---

 

Sfaturi de la un medic alergolog – Dr. Claudia Adriana Nicolae

 

Dr. Mihail: Claudia, te rog, cum facem sens în toate aceste soluții terapeutice? Cu ce începe o persoană care bănuiește că are alergie la ambrozie?

Dr. Nicolae: Simptomatologia în cazul alergiei la polenul de ambrozie poate să fie una extrem de zgomotoasă, care nici pe departe nu poate să fie controlată doar cu antihistaminic. Antihistaminicul controlează mâncărimea de nas, eventual strănuturile, ceva din secreția nazală, dar nici într-un caz nu o să controleze congestia nazală, adică acel nas extrem de înfundat, care este clar o amprentă a alergiei la polenul de ambrozie.

Dr. Mihail: Dacă iau antihistaminice, n-ar trebui să se reducă și nivelul de inflamație?

Dr. Nicolae: Reduce nivelul de histamină… de fapt, nu mai permite histaminei să acționeze pe receptori. Deci, nu reduce cantitatea de histamină. Iar pe lângă histamină, se eliberează și alte substanțe care ulterior atrag alte celule și așa se produce cascada inflamației alergice. Un antihistaminic nu este un panaceu.

Dr. Mihail: Există anumite antihistaminice pe care tu le recomanzi?

Dr. Nicolae: Idealul este să luăm în considerare că preferăm antihistaminicele non-sedative. Dacă putem să le enumerăm: Aerius, Borenar, Tamalis, Xyzal. Oricare dintre acestea este o opțiune foarte bună. Cele sedative sunt prea bine cunoscutele clorfeniramin sau ketotifen.

Dr. Mihail: Eu, când iau Xyzal, de exemplu, totuși am o oarecare somnolență.

Dr. Nicolae: Păi, pentru că Xyzalul este cumva strănepotul hidroxizinului. Dacă iei un antihistaminic non-sedativ și totuși simți că te ia somnul, e posibil să trebuiască să îl iei seara sau să îl schimbi. Uneori este nevoie și de dublarea dozei sau de combinații între ele. Dar dacă ai simptome atât de apăsătoare și predomină congestia nazală, este bine să iei în calcul asocierea cu pseudoefedrină, adică Aerinaze sau Clarinase, dacă nu ai contraindicații. Acestea ar trebui date pe prescripție medicală și nu pot fi date la copii sub 12 ani.

Dr. Mihail: Și sprayul cu corticosteroizi?

Dr. Nicolae: Când vorbim de corticosteroizi, trebuie să fie luate în calcul eventualele efecte secundare, respectiv subțierea mucoasei, chiar sângerări. Dacă apar, trebuie redusă doza sau schimbată medicația. Există chiar și variante de antihistaminice topice nazale, sub formă de sprayuri.

Dr. Mihail: Eu folosesc Dymista.

Dr. Nicolae: Da, aceasta este o medicație combinată, un antihistaminic cu un preparat cortizonic. E foarte scump. Alergia este o boală scumpă. Există variante de decongestive combinate cu antihistaminice, cum este Biorinil, nu numai Quixx sau Nasic.

 

Ce este imunoterapia?

 

Dr. Nicolae: Este un tratament care presupune administrarea alergenului în cantități mici și în doze crescătoare, pe o durată lungă de timp, în așa fel încât organismul să se obișnuiască cu acea substanță.

Dr. Mihail: Cine ar putea să beneficieze de acest tratament?

Dr. Nicolae: În primul rând, să ai simptome greu de controlat cu medicație, să ai simptome de rinită sau conjunctivită alergică severe, sau chiar simptome de astm. Trebuie să ai peste cinci ani, pentru că un copil mai mic nu poate colabora, și să nu ai contraindicații absolute, cum ar fi boli autoimune severe, boli oncologice sau boli psihiatrice.

Dr. Mihail: Există două tipuri de tratament, unul injectabil și unul sublingual. Care e diferența?

Dr. Nicolae: Cel injectabil trebuie făcut în cabinetul alergologului, unde rămâi sub supraveghere. Cel sublingual, după un instructaj, poți să-l continui acasă, dar vei avea o trusă de urgență. Presupune soluții sub formă de sprayulețe sau comprimate care se pun sub limbă în fiecare dimineață.

Dr. Mihail: Terapia ține până la cinci ani. E posibil după cinci ani să te vindeci?

Dr. Nicolae: „Să te vindeci” este un cuvânt foarte greu de spus. Este important să fii corect față de pacient și să-i spui că desensibilizarea poate să dureze cinci ani, poate să dureze 15 ani, dar sunt rare situațiile când îl poți desensibiliza pe viață. Rezultatul pe care îl căutăm este să ai reacții mult mai ușoare în sezonul de ambrozie, uneori da, sau deloc.

 

Reacții adverse și alergii încrucișate

 

Dr. Nicolae: La ambrozie pot apărea reacții adverse la tratamentul sublingual: mâncărimi ale mucoasei, edeme sub limbă, dificultăți de respirație, tuse. De aceea este bine să fii instruit. De asemenea, pot să apară reacții la anumite fructe și legume, numite sindroame de alergii încrucișate. În cazul polenului de ambrozie, discutăm despre reacții la banană, castravete, zucchini și pepene galben. Oamenii pot avea mâncărimi de buze, de limbă, dar uneori și reacții severe. Dacă începi să ai simptome, este bine să nu mai continui să le consumi. Același lucru se poate întâmpla dacă consumi miere, în mod special mierea de floarea soarelui, care face parte din aceeași familie cu ambrozia.

---

 

5 Sfaturi de bază pentru sezonul de ambrozie (Dr. Nicolae)

 

1. Începe tratamentul din timp: Nu aștepta să intri în vârf de sezon. Dacă medicația minimă nu controlează simptomele, apelează la schema de tratament potrivită.
2. Respectă regulile de prevenție: Poartă mască, ochelari de soare. Nu intra cu hainele de afară în dormitor. Spală-te pe față și pe zonele expuse și spală-ți părul zilnic.
3. Ferește-te de polen acasă: Nu dormi cu geamurile deschise. Folosește purificatoare de aer cu filtre HEPA și ai grijă ca și aerul condiționat (din casă și mașină) să aibă filtre speciale, curate.
4. Evită expunerea în zilele cu vârf de polen: Nu te expune inconștient, în special în zilele vântoase. Perioada ideală pentru a ieși afară este dimineața devreme sau seara târziu.
5. Atenție la furtunile cu descărcări electrice: Evită să ieși afară în timpul acestor furtuni. Particulele de polen se sparg în fragmente mai mici care pot provoca crize severe de astm.

---

 

Legea privind combaterea ambroziei

 

Există o lege, Legea nr. 62 din 9 martie 2018. Ce spune, în principiu? Că proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, ai căilor ferate, cursurilor de apă etc., au obligația să desfășoare lucrări de prevenire, combatere și distrugere a buruienii ambrozia.

Ce riscă cei care nu respectă? Amenzi care pot ajunge la 1.000 RON pentru persoane fizice și 20.000 RON pentru persoane juridice. Cum se face? Pur și simplu se face o sesizare la Poliția Locală. Aceștia, sau comisari ai Gărzii Naționale de Mediu, au obligația să verifice. Primul pas nu este amenda, ci un avertisment. Dacă nu se respectă avertismentul, se aplică amenda. Problema este că nu prea se aplică și cred că stă în contribuția noastră să atragem atenția ori de câte ori vedem câmpuri pe care există ambrozie.

Concluzii

În final, aș vrea să specific: această alergie la ambrozie nu este o condamnare. Există multe lucruri pe care le puteți face. Dacă aveți simptome care vă deranjează, nu ezitați să căutați un medic alergolog. Țineți minte că tratamentul oricărei alergii la polen trebuie început înainte ca alergia să apară. Cel mai bine este să începi tratamentul cu câteva săptămâni înainte de apariția sezonului, pentru ca reacțiile alergice, în condițiile tratamentului corect, să nu apară deloc.

Ok, ăsta a fost materialul despre ambrozie. Dacă aveți întrebări, lăsați-le jos în comentarii și vă mulțumesc că ne-ați urmărit. Pe curând!