Dr. Ionuț Leahu: Că nu ne spălăm pe dinți să ne pierdem mințile. Ai luat o dușcă, ai ținut acolo și atunci am zis clar. Și unde se duce? Ori la cap, ori la inimă. Au fost cazuri care au fost fatale. În sfârșit, am găsit un român care n-are cu adevărat probleme cu dinții. A ieșit, a reușit.
Dr. Mihail: Îmi place treaba asta, că tratăm omul din fața noastră, nu doar dinții.
Dr. Ionuț Leahu: Cu sănătatea cum stai? Aoleu! Tu ești gravidă.
Dr. Mihail: Nimeni parcă nu s-a gândit la asta.
Dr. Ionuț Leahu: Și e fix, suntem cumva într-o bătălie pe care noi tot o pierdem. Ce ai de făcut ca să nu ai probleme cu dinții?
Dr. Mihail: Omule, te salut! Eu sunt dr. Mihail și bine ai venit la un nou podcast, Boabe de Cunoaștere, în care vorbim și despre corpul uman și despre ce lucruri trebuie să facem, la ce trebuie să ne concentrăm pentru a avea o stare optimă și o sănătate optimă. Și astăzi ne întoarcem la sănătatea orală, pentru că se pare că această sănătate orală este mult mai complexă decât aș fi crezut. Eu devin din ce în ce mai pasionat de sănătatea mea orală, cel puțin, mă perii, sper eu corect pe dinți, mă spăl pe dinți, nu mă mai clătesc cu apă de gură pe dinți, o să avem întrebări și din perspectiva asta. Dar astăzi vreau să intrăm un pic în detalii și am foarte multe întrebări pregătite de la, nu știu, bicarbonat de sodiu, dacă funcționează sau nu, pentru a ne spăla pe dinți mai naturist, sau, nu știu, apa oxigenată, de exemplu.
În fine, ajungem la toate aceste întrebări și răspunsuri, pentru că astăzi îl avem alături de noi pe doctorul Ionuț Leahu. În sfârșit, doctorul Ionuț Leahu, la noi în podcast. Doctorul Ionuț Leahu este medic stomatolog cu competență în implantologie orală și master în implantologie orală și parodontologie. Scuză-mă, Ionuț, sunt atât de multe specializări, și e antreprenor român care a construit în decurs a 14 ani cea mai extinsă rețea stomatologică la nivel național și acum citez de pe site-ul tău, „La Clinicile doctorul Leahu, alegem să tratăm omul din fața noastră privind asupra întregului său organism. Îmi place asta. Tocmai pentru că ne dorim să oferim pacienților șansa să se bucure de o viață mai bună prin opțiuni de tratamente personalizate cu rezultate pe termen lung.” Dar îmi place treaba asta cu tratăm omul din fața noastră, nu doar dinții. Salut, Ionuț și bine ai venit!
Dr. Ionuț Leahu: Salut, bine te-am găsit!
Dr. Mihail: 13 orașe și mi-a plăcut că atunci când te-am invitat la podcast și când discutam despre ziua în care poți să vii, echipa ta mi-a dat un calendar întreg de călătorii, adică tu călătorești încă prin țară și profesezi în aceste clinici.
Dr. Ionuț Leahu: Păi, de exemplu, ieri am fost la Pitești, vineri am fost la Ploiești, astea sunt deplasările mele cele mai apropiate de București, dar am de ajuns și la Galați, și în Timișoara, și în Iași, și în Cluj și cam din cele 13 orașe, dacă punem și Bucureștiul eu ajung cel puțin cam în 12 din cele 13 orașe, cam o dată pe lună sau o dată la o lună și jumătate.
Dr. Mihail: Câți km faci, sunt curios, pe lună?
Dr. Ionuț Leahu: Nici nu mai bag de seamă, pentru că pentru mine e fix ca pentru orice alt om care se duce la muncă, adică mă trezesc de dimineață și trebuie desigur să-mi repet seara unde trebuie să fiu a doua zi dimineața, pentru că mai am momente, mai ales când trebuie să mă trezesc la 5 dimineața că merg cu avionul undeva și mă întreb, mă, oare chiar mă duc în orașul respectiv? Aici mă ajută biletul de avion. Un pic mai tulburător e când sunt niște drumuri care se repetă, de exemplu, autostrada Pitești e un drum și pentru Pitești, și pentru Sibiu și pentru Craiova. Și mai am niște momente când mă trezesc pe autostradă conducând că aici e o chestie foarte mișto cum ne intrăm în acel automatism în care nu mai trebuie să fii foarte concentrat când conduci, mai ales dacă ai făcut un drum de multe ori.
Și mă mai întreb uneori, mă, dar oare unde mă duc? Mă ajută colegele, manageri de clinică din locație respectivă că mă sună, mă sună de obicei și zice: „Cât mai aveți până ajungeți?” Și în felul ăsta primesc și confirmarea absolută că sunt spre destinația corectă, pentru că, da, ar fi cam ciudat după un drum de 3 ore jumătate, 4 ore până la Sibiu, să-mi zică: „Nu, nu, nu e ziua de Sibiu astăzi, vezi că trebuia să fii la Craiova.” Și se întâmplă să te trezești dimineață, să te gândești: „Stai așa, în ce oraș sunt?” Aici e un lucru foarte bun că reușesc să-mi fac programul să mă întorc în fiecare seară acasă. Deci chestia asta a fost foarte importantă pentru mine, să reușesc să fac drumurile astea dus-întors. Nu îmi iese doar când trebuie să leg Sibiul cu Brașovul, pentru că de ce le leg?
Pentru că ambele drumuri, cu toții știm Valea Oltului și DN1, deci ambele drumuri nu prea ai cum să le faci dus-întors în aceeași zi, pentru că e foarte obositor. Dar în schimb, mergând dimineața la Sibiu, de la Sibiu plec la Brașov și da, am avut o dată și ocazia să mă întorc de la Brașov, deci să fac tot circuitul ăsta într-o singură zi, când a doua zi trebuie să plec cu avionul în altă parte. Deci se mai întâmplă lucruri de genul acesta și da, totul este foarte posibil.
Dr. Mihail: Dar de ce faci asta? De ce… Te duci în toate clinicile tale, până la urmă? De la ce a început?
Dr. Ionuț Leahu: Deci când era o singură clinică, am deschis întâi la Pitești, era important ca tocmai să mă asigur că echipa pe care o construim acolo este în direcția și în standardele pe care le-am pornit, asta a fost la început. Deci era important ca să ne asigurăm că avem această practică unitar, pentru că standardizarea serviciilor medicale este important ca în momentul în care spune pacientul, mă, vin orice clinică și ești tratat în același fel, primești același tip de recomandări și avem grijă cam la fel de tine, nu mai cum să o faci decât dacă te și duci acolo și nu sunt singur în acest parcurs, suntem o echipă cam de 15 medici care de-a lungul anilor ne-am tot strâns și facem acest circuit. Bine, nu neapărat mai am colegi care să meargă chiar în toate clinicile în fiecare lună, dar ne-am împărțit. Și tocmai ca să ne asigurăm că pe anumite specializări primești aceleași recomandări.
Pentru că asta este o chestie știută acum, că în funcție de zona țării în care te duci, și autoritățile statului se comportă ca și cum ar fi altă țară, dar uneori se întâmplă și în domeniu medical. Ei, noi călătorind am reușit să unificăm toate aceste bune practici de la nivel național și asta o acoperim tocmai călătorind. Deci asta a fost la început. Acum sunt în altă situație, în situația în care eu împreună cu colegii mei care călătorim, pentru că am văzut deja peste 100.000 de pacienți împreună, am strâns niște cunoștințe care deja sunt unice și atunci te pui efectiv în situația în care știi că trebuie să te duci pentru că este un caz pe care tu îl rezolvi cel mai bine. Și ăsta e motivul acum suplimentar pentru care eu continui să fac aceste călătorii, pentru că am reușit în mai ales în ultimii 5 ani să văd enorm de multe cazuri, iar în zona asta de implantologie orală unde și pun mâna zi de zi, să rezolvi niște cazuri care au devenit din ce în ce mai complexe și care au soluții…
Dr. Mihail: Poți să-mi dai un exemplu de caz complex pe care tu îl rezolvi sau la care știi că ai cea mai mare experiență?
Dr. Ionuț Leahu: Îmi aduc aminte chiar acum de o pacientă din Timișoara pe care am rezolvat-o cam acum vreo 3 ani și care vine la consultații și îmi spune: „Uite, am fost la doctorul X, Y, Z, toți mi-au spus că nu se poate face nimic.”
Dr. Mihail: Ce trebuia făcut?
Dr. Ionuț Leahu: În partea de jos îi lipseau niște dinți unde dacă stai fără dinți mult timp, osul se resoarbe destul de mult și atunci, mai ales că provocarea ei era că voia și o lucrare provizorie imediată, adică nu vrea să aștepte să reparăm noi osul după șase luni, să punem implanturile și la un an de zile să-i crească niște dinți înapoi, timp în care a trebuit să stea cu gingia goală. Deci asta nu-și dorea pacienta și tot căuta un medic care să o rezolve în acești parametrii. Aici vine cumva abordarea noastră că noi privim în primul rând omul. Adică eu înțeleg că e clar, e un pic nebunie să faci totul într-o singură operație, să și repari osul, să și stabilizezi implanturi, să își încarci imediat, deci mai ales în aceste cazuri extreme și am înțeles de ce alți medici au refuzat-o, dar tratând în primul rând omul și mai puțin situația, ne asumăm un pic niște riscuri poate suplimentare, dar pe care le mitigăm tocmai cu această experiență a miilor, a zecilor de mii de cazuri rezolvate.
Și îmi amintesc că eram cu un coleg, de obicei lucrăm doi colegi la tipul ăsta de intervenții și îmi pregătea colegul cazul, adică mai avea un dințișor care era foarte stricat, care ținea o provizorie și deschide gingia, dă gingia la o parte și atunci vezi adevărul, că până atunci nu vezi decât poza osului, dar când ai expus-o, o să-l vezi. Adică e bună, osule! Bună! Și atunci vine momentul adevărului. Și colegul meu care, din nou, foarte multă experiență și el lucrând împreună și zice: „Doctore, dar ești sigur că aici o să poți să pui implanturi?” Și când l-am auzit și pe el că spune lucrul ăsta, am zis, ce bine că ai mai păstrat dintele cu care el era deja în clește, pentru că ăsta era planul, să scoatem dintele respectiv, să facem implanturi, să încărcăm imediat. Și atunci m-am găsit într-o situație în care clar, nu pot să dezamăgesc acest pacient și reușind să folosim niște tehnici care, desigur, sunt multe lucruri care pot fi învățate.
Există în ziua de astăzi implantologia ghidată. Dar asta nu funcționează pe cazuri în care e extrem de puțin os, pentru că noi, dacă ne imaginăm, osul este foarte subțire și eu trebuie să pun, adică, osul are cam 2 mm, 2,5 mm și trebuie să pun un implant de 3,5 mm în interiorul unui os de 2,5 mm, ceea ce, matematic, nu dă ecuația asta. Iese pe afară. Folosesc o tehnică în care dilat osul și asta e o chestie care nu o poți face decât manual și este genul de caz pe care eu îl numesc deja, e poezie. Deci, așa cum avem colegi care sunt poeți în protetică dentară, în endodonție, în parodontologie, în implantologie, avem o echipă de poeți și în implantologie, unde dacă mă pui să-ți explic, să stai lângă mine, să-ți arăt exact, uite, faci așa, faci așa, faci așa și se rezolvă. Nu mai ai un protocol foarte fix la genul ăsta de cazuri.
Este, efectiv, de la prima freză începi să stabilești o relație cu osul pacientului și să-ți dai seama cât de mult te va lăsa, pentru că în anumite cazuri când aplici exact aceeași metodă, efectiv, osul se despică pur și simplu și nu poți să și stabilizezi implantul în aceeași intervenție. Și în intervenția asta am reușit să facem totul, să stabilizăm și ce a fost foarte interesant e că pentru noi satisfacția cea mai mare desigur e momentul care vine cu o descărcare de adrenalină și zici: „Băi, a ieșit, am reușit, am reușit să stabilizez, am reușit să întrunesc așteptările pacientului meu.” Dar apoi văzând pacientul la control, deci după 3 ani, după 5 ani, pentru că la noi în implantologie de obicei succesul îl măsurăm cam după 5 ani, nu chiar imediat, pentru că imediat tu s-ar putea să pară că ai făcut cea mai bună treabă, dar totuși să apară o complicație în perioada de vindecare.
Și asta m-a ajutat foarte mult să văd acest rezultat. Ei, am avut și situații în care uneori împingem prea tare anvelopa încercând să ajutăm pacientul, pentru că uneori trebuie să protejăm pacientul de el însuși și ce se întâmplă? Când noi încărcăm imediat și punem niște dinți provizorii, spunem pacientului: „Mă, nu îți atinge dinții, cât timp te vindeci, poți să faci ha-ha, ha-ha, dar vorbești, dar dacă vrei să mănânci cu limba pe cerul gurii”, adică uită că ai dinți când mănânci.
Dr. Mihail: Există așa ceva, da?
Dr. Ionuț Leahu: Da, sunt indicații de genul ăsta și mai au indicații în care, tot la fel, pacientul zice, mă, mie îmi trebuie neapărat provizorie și problema care, apropo de provizorie, când vrei să pui implanturi, să reconstruiești osul, pentru că ne întoarcem la osul ăla foarte subțire, care noi când suntem gata, arată ceva de genul ăsta, dar în care noi am creat acolo ca un fel de cofrag. Deci facem un cofrag dintr-o membrană specială în care punem un amestec din osul pe care îl recoltăm de la pacient, deci atunci când dăm gaura.
Dr. Mihail: De unde recoltați osul?
Dr. Ionuț Leahu: Când dăm gaura, folosim o tehnică specială, frezăm lent, frezăm lent și atunci păstrăm tot rumegușul. Asta dacă ne ajunge, dacă vrem suplimentar, aici în spatele mandibulei, pe interior, dăm un pic gingia la o parte și avem un instrument special cu care intrăm și râcâim un pic suprafața osului și luăm niște așchii osoase care nu doare. Ce mai important de spus iarăși ca disclaimer, genul ăsta de operații noi le facem asistați și de un medic anestezist, pentru că apropo de locațiile noastre.
Dr. Mihail: De aia nu doare.
Dr. Ionuț Leahu: În aproape toate locațiile, ne-am avizat și pe terapie intensivă. Nu e chiar terapie intensivă din aia de spital, adică nu intubăm pacientul.
Dr. Mihail: Dar puteți la nevoie.
Dr. Ionuț Leahu: Putem, da. Și slavă lui, n-a fost cazul niciodată, adică ce dă medicul anestezist, îți dă un, nu știu dacă midazolam, dacă e un termen foarte cunoscut, este practic acea substanță care îți dă o stare de somnolență și în funcție de doză și de cât de sensibil e pacientul, mai sunt care sforăie în timp ce noi lucrăm, mai sunt pacienți care stau și se uită așa la tine, dar nu înțelege nimic, pentru că după, pacientul nu știe să-ți povestească. De multe ori mai zice: „Vai, dar nu v-am văzut, domn’ doctor, la operația mea.”
Dr. Mihail: Dar de exemplu, pacienți ca mine, mie, când am, dacă am două carii micuțe, eu nu pot să le fac pe amândouă în aceeași sedință, pentru că mie este frică la modul real, adică am o frică teribilă, îmi bate inima cu o alură ventriculară de 150-160 pe minut, transpir tot și mai mult de 10 minute nu rezist pe scaun, pentru că sunt tot ud de transpirație și trebuie să plec. La o carie micuță, eu mai am, trăiesc cu o frică, am două măsele de minte aici, care împinge una încoace, una încoace, dar s-au stabilizat. Știu că riscul este că mă poate apuca oricând într-o vacanță, să înceapă să mă doară, să mi se umfle măseaua și mă operează un medic rezident acolo. Brazilian sau thailandez. Dar ce soluție ai, de exemplu, dacă mie trebuie să-mi pună un implant, să-mi faci lărgire de os, ce soluție ai pentru un astfel de pacient, căruia îi e frică, efectiv, să… Deci numai când aud freza la altcineva, mă trece cu curent pe șira spinării.
Dr. Ionuț Leahu: Știi cum e? Sunt pacienți care au o teamă cu care vrem să-l ajutăm să treacă peste ea. Și atunci facem, lucrăm și cu un psiholog și intrăm într-un program cu el. Dar s-ar putea ca tu personal să nu vrei să te lupți cu adevărat cu frica asta ta. Și atunci organizăm fix o sesiune din asta de stomatologie în care tu să dormi. Deci acest sleep dentistry care vine din State, e un pic exagerată povestea, deci acolo, să ne imaginăm, în State, stomatologul îți dă pe venă. Deci nu ai nevoie de medic anestezist. Deci ca stomatolog mai faci un curs suplimentar din care îți iei un aviz să ai droguri în cabinet și îi dai pe venă pacientului. E foarte riscant pentru că, adică orice medic știe că atunci când faci anestezie, când anesteziezi un pacient, el poate să varieze diferit la acel medicament și la doza corectă pe care tu i-o dai și poate să îți facă un stop, nu?
Adică poate să… Până la stop, pacientul, care e de fapt mecanismul periculos? Toți știm de Michael Jackson, da? Michael Jackson își administra singur o substanță ca să doarmă, își administra Propofol. Este una din substanțele pe care noi le avem la îndemână pentru pacienții care au această teamă sau care trec prin operații foarte complicate. De ce trebuie să monitorizezi pacientul? Este cât de bine respiră. Deci monitoarele alea… Mai pe românește, tu, din cauza drogurilor, uiți să respiri. Adică tu te simți atât de bine că faci… și ai uitat să respiri. Deci nu e neapărat un mecanism din ăsta violent. Adică nu ți se oprește inima, e pur și simplu… asta vine după ceva timp. Deci tu uiți să respiri, dacă echipa medicală din jurul tău nu observă că tu nu mai respiri, atunci, da, târziu, după câteva minute, ajungi la stop cardiac. Dar asta nu se întâmplă niciodată și de aici ajută și e foarte important acest aviz suplimentar de terapie intensivă, care vine cu un set de reguli foarte clare.
Deci pacientul, indiferent ce probleme are, e pus pe oxigen, pe narine cu oxigen. După care, tu ești pregătit să te lupți cu acest stop respirator și aici vine chitul de intubare și să fie cineva pregătit să intubeze pacientul. În contextul în ce mi-ai spus că se întâmplă în State, de asta am zis că e extrem de important să ai un medic anestezist care știe să te intubeze imediat, care doar asta face. Deci eu chiar dacă ar exista soluția asta, adică să fac eu un curs sau colegii mei stomatologi, să facă un curs să putem administra substanțele astea, n-aș pune niciodată pe nimeni să facă asta într-o clinică stomatologică în România. Deci în România, slavă Domnului, avem anesteziști care au și un pic de timp liber, pe care îl pot dedica și pacienților din stomatologie și avem o echipă în toată țara care are o experiență de ani de zile în a trata tocmai genul ăsta de situații în cabinetul stomatologic, pentru că îl citim pe pacient, adică cât de profund trebuie să mergem și în ce moment, pentru că uneori este suficient, dăm un pic și pacientul este foarte comod și cum ne dăm seama că este comod?
În afară de respirație care e foarte importantă, este pulsul, cum ai povestit și tu, adică îți bate inima foarte repede, dar noi vedem pe monitor cât de repede îți bate și ne dăm seama dacă te simți bine sau nu, adică te văd agitat prin faptul că îți crește pulsul și atunci îi fac cu ochiul la anestezist dacă n-a văzut el și îi zic hai să mai aprofundăm relația pe care o avem. Anestezistul cine nu știe și multă lume nu știe pentru că nu intră în sala de operație, anestezistul și-a făcut anestezia și după stă și citește.
Dr. Mihail: De regulă, și într-adevăr, adică recunosc, de regulă anesteziștii, anesteziștii pe care îi cunosc la sălile în care am operat, citesc niște tratate, ceva subliniază cu carioca, tot felul de chestii, cam stau și citesc pe acolo. Așa că, da, îi faci cu ochiul, hei, uite ce… Păi fii atent, aș vrea să mă gen programez la tine pentru niște… Tu mai scoți măsele de minte?
Dr. Ionuț Leahu: Noi facem absolut tot, dar lucrăm în echipă. Deci jobul meu principal este, eu fac strategia planului de tratament.
Dr. Mihail: Cred că eu aș vrea, nu, de fapt aș vrea, adică nu neapărat de tine, dar aș vrea de cineva bun să-mi scoată măsele de minte, dar cu acest sleep, adică aș…
Dr. Ionuț Leahu: Și nu doar asta, nu o să facem doar asta. Deci în momentul în care lucrăm cu sedarea asta, de obicei te ține relaxat între două și patru ore fără niciun risc. Și atunci profităm de timp, adică te aducem și îți rezolvăm tot ce ai. Deci începem cu cariuțele, dacă mai ai nevoie de vreun tratament de canal să de vreo chestie care iarăși poate nu-ți place senzația, rezolvăm totul acolo. Avem pacienți care nu neapărat din cauza fricii nu se așază pe scaun. Am pacienți care au o senzație de vomă din aia incredibilă. Atunci când li se face ceva în gură. Deci doar când deschide gura să mă uit, dar am avut un pacient care voia să se lase pe spate să-l consult și face… Și atunci am zis clar, nici nu mă uit la tine, nici nu contează ce ai în gură, stai liniștit, organizăm sesiunea asta în care o să fim vreo 5 medici pregătiți în jurul tău să te atacăm pe tot ce găsim acolo.
Important e că a putut să stea la radiografie, radiografia ne dă din nou, ne dă poza problemei, dar problema o vedem fix când ne apucăm să o rezolvăm. Și atunci noi ne-am făcut planul și pacientul când vine de la ușă, îl așezăm pe un scaunel, îi dăm întâi pe venă un pic să se relaxeze, după aia cât să poată să stea pe scaun fără să vomite și apoi aprofundăm în funcție de cum și ce avem de făcut. Pentru că ăstea sunt… Și culmea e că dacă cu frica mai lucrăm psihologic, cu senzația de vomă e game over. Adică nu ai cum să te bagi. Și aici e un pic o problemă, pentru că de multe ori acești pacienți au senzație de vomă și când să se spele pe dinții acasă. Și e fix, suntem cumva într-o bătălie pe care noi tot o pierdem. Adică noi rezolvăm pacientul, facem curat în gură, îl punem într-o situație de echilibru, dar apoi prin faptul că el nu se poate igieniza corespunzător acasă, îl vedem înapoi poate din 4 în 4 luni și în care mai face câte o carie, cel puțin trebuie să-l ajutăm să-i curățăm noi gura și toate lucrurile astea cu sedare intravenoasă.
Deci ok, se poate cu sedare intravenoasă, dar e bine să profiți de ea să faci de toate. Pentru că asta ne și dorim, adică de asta noi tot ce am construit de-a lungul anilor am învățat despre un concept care se cheamă one visit dentistry și care m-a fascinat de când m-am apucat eu de stomatologie. Adică să faci totul într-o singură vizită. Pentru că de la bun început am avut pacienți care călătoreau, dar pe lângă pacienții care călătoreau am zis nu contează unde locuiești, poate stai vis-a-vis de una din clinicile noastre. Vreau în momentul în care vii, dacă tu ești de acord cu ce îți propunem noi, să te rezolvăm, indiferent câte probleme ai în niște vizite din ăstea strategice. Adică avem pacienți care vin și petrec câte o jumătate de zi la noi și în două, trei vizite din ăstea ești gata. Și pentru asta am adus tehnologie nu doar în jurul tratării, dar de exemplu când e vorba să fabricăm coroane, să fabricăm fațete, avem tehnologie în cabinet.
Deci lucrăm cam din 2015 cu o tehnologie care se cheamă CEREC, care pe lângă faptul că scanează digital, adică scăpăm de amprenta aia cu chit în care luăm amprenta clasică, scanăm și vedem în timp real se reproduce imaginea pe calculator tridimensional, software-ul te ajută cu inteligența artificială să-ți corecteze șlefuirea și tu deja când primești propunerea de coroană o poți previzualiza și ne ajută să mărim, adică pe lângă ce vedem cu microscopul, dar când vezi pe un ecran așa frumos poți să mărești, să vezi absolut dacă ți-a mai rămas vreun defect pe dintele ăla. Și inclusiv ajută să-i arăți pacientului, îi spui imediat: „Uite, ăștia sunt dinții tăi, ești ok? Dăm la frezat?” „Dăm la frezat.” Și este un roboțel care are patru motorașe, e un robot care are patru motoare, îi dai un cub dintr-o ceramică specială pe care el intră și frezează din cubul ăla până rămâne piesa care îți trebuie ție.
Dr. Mihail: Piesa fiind ce? Fiind coroană sau ce?
Dr. Ionuț Leahu: Ori coroană, ori fațetă, ori coroană parțială, nici nu mai contează ce trebuie să rezolvăm pentru că practica e aceeași. Și după care noi am luat-o și am lipit-o în gură. Deci totul se întâmplă în aceeași vizită, adică dacă își mai amintește cineva care a trecut printr-o coroană clasică, cum era pe vremuri, nu știu dacă se mai practică la fel, te durea un dinte pentru că aveai o gaură mare, dintele ăla era mort, te duceai la stomatolog, începea să-ți frece acolo, te duceai numai pentru frecat canale de vreo două-trei ori că îți mai lăsa un medicament acolo, mai reveniți, mai reveniți, după care hai să pregătim coroana, după care hai să facem proba la structura de metal sau de zirconiu, după aia hai să facem încă o probă să vedem cu stratul de ceramică, dacă îți place și culoarea și după aia încă o vizită în care se lipea coroana.
Deci pentru un dinte te duceai poate de cinci, șase, șapte ori pentru același dinte. Desigur, am întâlnit pacienți că, la asta mă ajută, faptul că am văzut peste 100.000 de pacienți, știi cum era chestia aia, am întrebat 100.000 de români? Nu, eu m-am uitat în gura a 100.000 de români și din toată țara și în continuare văd aceste vestigii istorice ale stomatologiei și vin pacienți și povestesc, da, 3 ani de zile am tratat acest dinte, pe care acum, din păcate, da, a crăpat și trebuie să îl îndepărtăm să punem un implant. Deci în continuare mai merge cumva practica asta și aici e o chestie foarte interesantă, tu ca pacient nu prea știi care este nivelul minim, adică de unde începe stomatologia zilei de astăzi, că până la urmă ce am pornit eu la drum să fac în stomatologia românească, am zis, mă, cum lucrăm noi, aș vrea să fie baza, deci vreau să fie standardul, adică ce îmi doresc este ca, de ce și facem și comunicăm cât mai mult despre cum lucrăm, pentru că vreau să provoc toată breasla din industria noastră să facă mai bine și noi la fel asta lucrăm în fiecare zi, cum facem mai bine, cum facem mai bine, dar asta să fie baza și sunt niște lucruri de bază adică asta să nu doară la stomatolog, mi s-ar părea, iarăși, nu mai e baza, e la subsol cu să nu mai doară.
După care, când avem de tratat carii sau să scoatem nervi, este o tehnologie care se cheamă DIGA, care e o membrană de latex, care e ca un câmp steril. Cum făceai tu la sala mare când se pune câmpul steril și se vede doar zona pe care o operezi.
Dr. Mihail: Știu, DIGA, și izolează doar dintele, am văzut.
Dr. Ionuț Leahu: Și se vede că, de exemplu, dacă ăsta e bolnavul la sala de chirurgie, dacă ăsta e abdomenul, tu pui câmpuri peste tot și vezi doar locul în care operezi, și asta poți să faci și în stomatologie, da? Adică pui un câmp și totul e acoperit doar dintele la se vede. Și e un câmp care, la ce te ajută? În primul rând, toate materialele astea moderne nu funcționează bine în salivă. Și culmea, tehnologia asta a apărut la anii 1800, deci 1800 și a apărut în anii 1800 pentru că stomatologii aveau această problemă. Nu aveau aspirație să-ți aspire saliva din gură. Și mecanismul natural când deschizi gura, creierul tău crede că, mă, poate mănânc. Și atunci începi să salivezi. Și mai ales dacă n-ai mâncat înainte să vii la stomatolog, vei saliva ca la balamuc. Ei, că atunci, toți am reparat ceva prin casă. Știm că trebuie să curățăm ambele suprafețe.
Dacă chiar și folosim superglue să le curățăm și după care să lipim să stea acolo cumințele la uscat. Cam așa se întâmplă și când reparăm lucruri în gură. Și apropo, de ce mai e important în afară de a lipi, să se lipească ce punem noi acolo. De asta e important. Dar al doilea lucru este că în salivă, noi avem chestii care bat bacteriile și bacterii. Și ele trăiesc într-un echilibru acolo. În momentul în care ai luat picătura aia de salivă, stropul ăla de salivă și l-ai băgat pe sub plombă, ce crezi că o să întâmple?
Dr. Mihail: Bacterii care o să crească acolo?
Dr. Ionuț Leahu: Exact.
Dr. Mihail: Dar au ce mânca?
Dr. Ionuț Leahu: O să mănânce, găsesc ele ceva. Deci și apropo de bacterii, e interesant, am citit un studiu interesant, care e proporția dintre bacterii și celulele noastre umane. Deci avem 1,3 bacterii la fiecare celulă din corpul nostru. Deci crede-mă că bacteriile alea vor găsi ce să mănânce oriunde le lași. Pentru că sunt niște bacterii care trăiesc foarte bine, de exemplu, mult mai bine în absența oxigenului. Și e suficient că le bagi acolo, le îngropi și ele vor da petrecere în dintele tău și culmea este că tu nu o să-ți dai seama de nimic. Pentru că asta este iarăși fascinant despre gura umană. De-a lungul anilor și, din nou, peste 100.000 de oameni văzuți care vin cu niște infecții pe care noi le vedem radiologic și întreb pacientul: „Te doare ceva?” Și pacientul zice: „Nu.” Și el are infecție sub plombă. Ce infecție sub plombă? Bacteriile alea își găsesc alea prin canalele dintelui până ies din dinte în os și acolo în os fac un scandal atât de mare încât corpul vine cu imunitatea, dar imunitatea săracă iarăși, e o bătălie pe care o pierde încet în calea acestor bacterii.
Și se formează ca un fel de punguță în care corpul izolează bacteriile care ies din dintele tău de osul care vrea să-l păstreze sănătos. Doar că osul săracu nu este foarte bine vascularizat, deci e foarte greu pentru corp să aducă acolo soldați în bătălia asta și atunci e o bătălie pe care o pierde încetul cu încetul în calea calea bacteriilor. Adică am văzut pacienți care aveau o gaură ceva de genul ăsta. Adică putea să-și bage degetul prin gură să îl scoată prin nas. Unde avea gaura? În os, în maxilar, din cauza unui rest atâtica de dinte. Și este fantastic că în timpul operațiilor când noi îndepărtăm chisturile astea foarte mari și te uiți de la ce a plecat. Adică și chiar am o prezentare pe care o mai fac uneori la colegi în care e The root of all problems, care este un vârf de rădăcină atâta și cu o pungă de puroi atâta. Deci și care toate se întâmplă în capul nostru, pentru că apropo de importanța sănătății orale.
Dr. Mihail: Mă sperie, e posibil să nu simți că îți crește infecția aia în os?
Dr. Ionuț Leahu: Nu doare nimic.
Dr. Mihail: Nu doare nimic. Nu ai febră?
Dr. Ionuț Leahu: Nu ai febră, nu te umfli. Asta dacă ai o imunitate bună. Dacă cumva răcești sau faci gripă sau cum a fost, s-a purtat COVID-ul mult, atunci explodau aceste infecții pentru că imunitatea pierdea cu totul lupta și nu mai ceda lent. Pentru că știi foarte bine că orice infecție are o fază acută, dar pe care tu poți să o dregi. Adică poate te-a durut la un moment dat și ai luat o pastilă sau ai luat o dușcă, ai ținut acolo până ți-a amorțit locul și nu te-a mai deranjat. Ei, infecțiile alea nu trec. Sau mai sunt pacienți care, slavă Domnului, că s-a băgat regula asta cu controlul la antibiotice. Mai erau pacienți care luau două pastile de un antibiotic, se mai calma zona. Doar că antibioticul nu are cum să pătrundă, că antibioticul știm ce face. El se dizolvă, intră în circulație și sângele îl plimbă și pe locul unde ar putea să fie o infecție.
Dar în interiorul dintelui unde este mort, unde sunt bacterii, nu ai sânge, nu ai cine să bagi antibiotic acolo. Și îl iei degeaba cumva, îl iei, dar nu ajunge acolo. Calmează în jur, dar efectiv, uneori și noi prescriem antibiotic când este o infecție total scăpată de să control. Pentru că este o chestie care se cheamă celulită. Și nu vorbim de celulită de pe abdomen sau de pe coapse, vorbim efectiv de o inflamație atât de puternică în toată zona, încât este greu și să amorțești zona. Adică dacă vrei să faci anestezie, vrei să tratezi dintele ăsta, trebuie să faci anestezie aici, că toată zona asta este extrem de inflamată și nu va funcționa. Și atunci trebuie să calmăm noi zona, întâi cu dozele premergătoare de antibiotic și apoi să intervenim.
Dr. Mihail: Ok. Bun, e complex ce faceți și e foarte interesant cum încerci să duci, să setezi un standard practic, un standard minim pe care oamenii să-l practice, colegii tăi de breaslă să-l practice, e foarte important să fii vocal în direcția asta. Vreau să te întreb că tot ai vorbit despre dinți și cum dintele se duce în os și cum inflamația are acest tango cu imunitatea noastră. Care e relația de fapt, dacă ai putea să o definești, relația între sănătatea orală și sănătatea noastră generală? Adică aș vrea să explicăm cât se poate de clar că ce e în gură nu e doar în gură.
Dr. Ionuț Leahu: Păi pornim întâi cu geografia locului. Adică ne uităm geografic unde este gura. Este între creier și inimă. Deci orice infecție voi face la nivelul gurii, trebuie să înțeleg că sistemul meu circulator nu va ține doar acolo, o va plimba. Și unde se duce? Ori la cap, ori la inimă. La cap s-au făcut studii care arată că, din păcate, ne pierdem mințile, adică demență. Alzheimer, există o legătură demonstrată științific, s-au publicat studii, cu tartrul de pe dinți. Deci dacă tu ai o igienă orală deficitară, dacă tu ai tartru pe dinți, ai boală parodontală, riscul crește exponențial să faci Alzheimer sau demență. Adică ajungem prin faptul că nu ne spălăm pe dinți să ne pierdem mințile, ceea ce sună extrem de bizar, dar asta este realitatea și dacă o gândim și geografic.
Dr. Mihail: Care e mecanismul? De ce? Adică ai tartru, tartru ăla îți menține o inflamație constantă care se duce cu markeri proinflamatorii în creier.
Dr. Ionuț Leahu: Exact. Ăsta este, totul e legat de inflamații în corp. Deci, totul e legat de inflamații. Iar apoi când vine vorba de inimă, se întâmplă un mecanism direct, din păcate bacteriile din gură se duc și colonizează una din valvele inimii și atunci vei face chiar în cele mai nasoale cazuri poți să faci endocardită, adică o inflamație în jurul inimii și care au fost cazuri care au fost fatale. Deci au fost în continuare și se moare în continuare în România, secolul în care trăim se moare în România de la dinți și în care, desigur, nu ajunge acolo cu parodontita apicală cronică sau cu un diagnostic dentar, nu ajunge pacientul în spital cu un diagnostic stomatologic, ci ajunge direct cu diagnosticul de endocardită. Și atunci medicii din spital fac eforturi, operează în jurul inimii, golesc conținutul de puroi, îl țin pe tratamente încercând să-i salveze viața și diagnosticul cu care a intrat e endocardita.
Dar apoi când caută care e focarul, și focarul cel mai nasol este culmea, dacă e să alegem între dinții de sus și dinții de jos, cei mai nasoli sunt dinții de la mandibulă. Pentru că dinții de la mandibulă, infecția care ajunge în os, poate să spargă osul și spre interiorul gurii. Adică este un spațiu aici, sub mandibulă, unde se pot face niște infecții extrem de mari. Iar acele infecții să nu aibă pe unde drena. Și drenează în sânge, adică curge puroi în sânge și ele se cantonizează la nivelul valvelor, pentru că valvele sunt ca niște parașute la nivelul inimii în interior, care opresc când inima se contractă, ele opresc ca sângele să circule într-o anumită direcție și poate să aibă mici crăpături pe ele, de care se lipesc aceste bacterii.
Dr. Mihail: Exact.
Dr. Ionuț Leahu: Și atunci, inima ta devine… Și asta e chestia că nici nu știi. Adică sunt atâția pacienți care au această fragilitate a acestor valve care trăiesc, pot să trăiască toată viața cu problema asta, în schimb dacă au probleme dentare pe care le ignor. Deci asta, și din nou, pornind strict de la geografie, după care sunt interacțiuni legate de, deja când ai niște boli metabolice, cum este diabetul. Deci iară s-a făcut un studiu, are legătură tot cu inflamația și nu doar cu inflamația, dar pentru un diabetic ce este important? El trebuie să poată să mănânce cum trebuie ca să-și țină glicemia stabilă. Dacă tu ai probleme cu dinții și mai ales boala parodontală, unde ai și inflamații, unde ai și dureri, unde te face să eviți să mănânci anumite alimente, în schimb îți plac alimentele moi, și s-ar putea că alimentele moi, cum ar fi, nu știu, să bei sucuri de fructe, să faci lucruri care îți vor încurca stabilitatea glicemiei și statistica spune că îți crește riscul de deces de șapte ori dacă ai diabet și boala parodontală. Deci vorbind o chestie extrem de serioasă.
Dr. Mihail: Pentru că mănânci moale?
Dr. Ionuț Leahu: Exact, deci îți scapi glicemia de sub control, ăsta e mecanismul cel mai puternic, îți scapi glicemia de sub control pentru că tu nu te poți alimenta corect pentru că ai probleme cu dinții. Ăsta e un mecanism. Al doilea este iarăși inflamația cronică care îți taxează întreg organismul pentru că, cum le mai explic eu pacienților, este dacă ne imaginăm imunitatea asta că sunt în spatele meu 100 de băieți din ăia mari care mă apără, măi, 30-40 stau cu ochii doar pe gură în loc să-și vadă de restul corpului și dacă ne uităm din nou geografic, geografic gura noastră are această capacitate. Nu trebuie cineva să ne-o taie, să o deschidă cum este în chirurgie abdominală, da? E totul, pac, ai deschis gura, ai pus mânuțele, ai rezolvat problema. Adică este absolut cea mai ușor de rezolvat problemă medicală care ce va face? Va elibera acei băieți care mă apără să apere și să lupte cu probleme unde nu deschizi pur și simplu abdomenul. Ia deschide un pic abdomenul să-ți văd intestinul subțire, ce-ai pățit la el sau stomacul sau ficatul sau pancreasul. Deci acolo trebuie să intri tu.
Dr. Mihail: Am avut, ca paranteză, am avut un caz la spitalul, un prieten de-a lui șeful meu a venit și a zis: „Mă tot doare burta, nu mă deschizi și pe mine să vezi?” Și a insistat până l-am deschis. În fine, asta e altă poveste.
Dr. Ionuț Leahu: Chirurgie exploratorie, nu?
Dr. Mihail: Da, exact, așa se cheamă, da. A fost o laparoscopie exploratorie. Laparotomie exploratorie, în fine, închid paranteza. Vreau să completez ce ai zis tu de acei băieți, că îmi place foarte mult. Imunitatea ta sunt acei 100 de băieți care stau în spatele tău să te apere. 30 se concentrează pe gură în cazul în care tu ai o igienă precară, ai acel tartru care e acumulat, e inflamație constantă, băieții ăia stau și se concentrează pe gură ca să te apere de acea inflamație, dar fii atent, completarea pe care vreau să o fac, este că pentru că acei băieți stau și se concentrează zi de zi la scandal, sunt și mai recalcitranți, încep să se mai bată între ei, să se mai împungă, adică dacă stai toată ziua la scandal, ești nervos, nu? Și asta e imunitatea turată de inflamație cronică.
Dr. Ionuț Leahu: Și mai e o problemă, băieții ăștia nu fac doar bine, ei te și păcălesc. Te păcălesc, îți dau senzația că tu nu ai probleme cu dinții. Pentru că nu te doare nimic, poate nici nu sângerează, nu te umfli, și atunci tu ca purtător de dinți, mai ales că lucrurile astea, evoluția cronică, oricărei probleme, tu în fiecare dimineață, imaginea despre tine se updatează. Deci tocmai de asta, nu ne dăm seama când ne îngrășăm, nu ne dăm seama când, nu știu, albim sau trece timpul, ok? Adică te trezești în fiecare zi și crezi că nu s-a schimbat nimic, și apoi vezi o poză cu tine de acum 20 de ani, și zici: „Aoleu, cine-i puștiu ăsta?”
Dr. Mihail: Cine-i copilul ăsta? Mi s-a întâmplat mie acum câteva zile, de fapt acum vreo lună când m-am tuns așa, m-am dus la spital, la CEMT, unde e un lift și de regulă îmi făceam câte o poză în acel lift, când lucram la CEMT, e un centru de cercetare la Fundeni, și m-am uitat după aia la poze și aveam o poză în 2016, 2017, 2018, 2019 și mi-am făcut acum o poză și aveam părul mai lung și efectiv eram mult îmbătrânit, adică eram mult îmbătrânit, sper că doar în cauza părului, dar m-am dus și m-am tuns, m-am tuns la fel cum eram în poza în care în 2016 eram încă un puști, da. Dar e foarte tare asta, că într-adevăr în fiecare zi imaginea ta despre tine se updatează și nu-ți dai seama de diferență decât când te uiți la o poză.
Dr. Ionuț Leahu: Și ăsta e mecanismul în care ajung pacienții cu adevărat în niște situații disperate, pentru că ce e important să discutăm este de ce își pierd, de fapt, oamenii dinții. Și sunt două mecanisme principale, este un mecanism bacterian și când vorbim de bacterii, toți știm că, da, bacteriile sunt viața noastră, deci este normal să avem bacterii în gură, deci nu trebuie să începem un război total cu bacteriile din noi, pentru că știm bine ce se întâmplă dacă luăm prea mult antibiotic, o să facem diaree, adică ne dăm peste cap tot biomul. La fel se întâmplă și cu cavitatea orală. În schimb, trebuie să înțeleg că bacteriile scăpate de sub control, deci e normal să am bacterii peste noapte, deci dacă mă spăl seara pe dinți, oricât de bine m-am spălat, folosesc și ață dentară, folosesc și o apă de gură, mă, tot îmi miroase respirația dimineața.
Deci e clar că bacteriile alea dau petrecere în gura noastră noapte de noapte. În schimb, dacă le băgăm în zone care se curăță greu, cum este zona cu tartru, sau dacă le lăsăm să trăiască pe sub lucrări care nu mai sunt bine adaptate, pentru că mai sunt în continuare pacienți care au din alea vechi, cum se făcea pe vremuri, în care se făceau din metal cu plastic peste, ca să pară că e de culoarea dintelui. Pe sub metalul ăla, între dinte și metal, se creează un spațiu, cimentul ăla care a lipit la un moment dat lucrarea, se spală cu trecerea timpului și rămâne un spațiu. Deci oriunde în gura noastră avem un spațiu pe care nu-l poți igieniza relativ simplu, acolo vor locui bacteriile. Și bacteriile alea dacă le dau suficient timp o să facă două lucruri, o să facă carie și asta e culmea, asta e vestea bună.
Deci dacă am carie, caria afectează punctual, un dinte acolo, un dinte acolo. Nu e o chestie care chiar să dea o explozie în toată gura decât dacă ai și alte probleme de sănătate. În schimb, dacă aceste bacterii vor locui pe sub gingiile noastre și vor sta în tartru, pentru că este un mecanism în care saliva noastră, normal că are minerale și asta ajută să țină dinții puternici. Ei, dacă cumva eu nu m-am spălat pe dinți după ce am mâncat, da? Vorbim la câteva ore, adică nu imediat neapărat am mâncat și mă spăl în secunda doi pe dinți, vorbim de periajul ăsta obișnuit de dimineață și seara, ce se întâmplă este că se depune un biofilm. Deci e o peliculă lipicioasă care se depune pe dinți pe care nu o vedem, aia nu ne deranjează. În schimb, pe pelicula aia lipicioasă, mineralele din salivă precipită și atunci se întărește pelicula și s-a format primul strat. Deja stratul ăla nu-l mai pot îndepărta singur cu periuța. Trebuie să merg la stomatolog să dea cu ultrasunete.
Dr. Mihail: Doar acum am înțeles. Deci acea peliculă, tartru ăla, dar și pelicula de pe dinți se depune pentru că noi am mâncat.
Dr. Ionuț Leahu: S-a făcut pelicula lipicioasă, după aia vin bacteriile, vin mineralele și mineralele creează ca un fel de complex rezidențial pentru bacterii. Deci acolo locuiesc bacteriile și ele n-au canalizare. Deci ele, toate nevoile și le fac în gingiile noastre. Și de acolo iarăși apare inflamația pentru că gingia devine inflamată, gingia inflamată crește un pic și atunci creează un loc foarte călduț pentru bacterii să stea. Deci inflamația asta, ușoară gingivală, pentru că iarăși e o problemă care ne afectează, dacă vorbim de pandemii, despre pandemia asta, inflamații gingivale, nu vorbește nimeni. Deci ăsta e un mecanism în care bacteriile vor duce după aia la pierderea tuturor dinților. Și pentru că e un proces lent, la un moment dat, dinții tăi încep să fie afectați, dar ce se întâmplă, gingia rămâne sus pe dinte, tu când te uiți în oglindă, pare că e cât de cât ok și dinții încep, încetul, încetul, să se miște, pentru că de fapt, pe sub gingia asta sistemul de sprijin, care este osul care ține rădăcina, iar rădăcina asta nu stă direct lipită de os.
Să ne imaginăm că există un sistem ca niște frânghii elastice care leagă rădăcina de os. Acele sunt ligamentele periodontale. Când se inflamează și astea, ele încep să capete un joc. Și în jocul ăsta nu te doare nimic. Iarăși, se întâmplă lent, tu nu-ți dai seama că e o problemă. Și vii la stomatolog, poate după 10-15 ani și noi avem o întrebare în chestionar: „Ți se mișcă dinții?” Pacientul: „Nu.” Și el vine motivat: „Vreau și eu doi dinții aici, că mi-au căzut acum 10 ani sau 15 ani.” Și noi ne uităm și, pac, măsurăm fiecare dinte, măsurăm pungile parodontale, măsurăm mobilitățile și venim către pacient și zicem: „Știi ce, din păcate să știi că mai ai 3 ani cu dinții ăștia în gură.” Și el face: „Cum? Vreți să-mi scoateți toți dinții?” Decizia asta ai luat-o, din păcate, acum 15 ani, tu singurel, adică nu ai vorbit și cu noi.
Ok, ai luat decizia asta când ai ales să nu te duci să-ți faci acel detartraj sau care…? Controlul ăsta periodic, în care jobul nostru ca medic stomatolog este să-ți dăm acest status. Pentru că, din nou, sunt atât de pasionat de domeniul ăsta încât de 10 ani suntem principalul canal de educație pe stomatologie în România. Dar nu ne-am mulțumit să facem în neant lucruri, ci am zis să măsurăm. Acum 6 ani am început să sondăm, întrebăm 1.000 de români, din nou, nu 100, 1.000 de români, avem un studiu pe care îl facem cu o agenție care se pricepe în studii din astea de piață și ne interesează, ok, câți români au mers cu un an în urmă la stomatolog? Pe 2023, mai bine de jumătate din români, zic că au mers la stomatolog iar apoi câți au intenția să meargă anul ăsta la stomatolog și în fiecare an observăm că e o diferență, desigur, e o distanță între intenție și realitate, adică mult mai mulți români intenționează să meargă.
Dr. Mihail: Dar e mai bine?
Dr. Ionuț Leahu: Suntem pe un trend relativ ascendent dar din păcate în continuare marja de eroare a studiului, plus, minus 3%, deci avem schimbări din astea de 2-3%. Românii care decid să nu meargă la stomatolog, 77% din ei și asta e un trend care nu prea s-a îmbunătățit de-a lungul anilor, de ce nu merg la stomatolog este simplu: „Eu nu am probleme cu dinții.”
Dr. Mihail: Poate să fie și costul, un impediment?
Dr. Ionuț Leahu: E pe locul 3. E pe locul 3 ca și motiv de a nu merge la stomatolog. Locul principal este ocupat de această autoevaloare: „Eu mă uit în oglindă dimineața, m-am spălat pe dinți, mă simt bine. Nu mă doare nimic, pare că n-am carii.”
Dr. Mihail: Da, de ce să merg la stomatolog.
Dr. Ionuț Leahu: Exact, deci eu nu am probleme cu dinții. Eh, tocmai de asta am și zis poate dăm drumul împreună la o campanie, am zis, mă, dacă vii la controale regulate după 3 ani în care te-am văzut din 6 în 6 luni și tu nu ai probleme cu dinții, nu doar că îți dăm un premiu, facem o mică statuetă cu tine și îți alegi tu orașul în care să fie expusă statueta, în sfârșit am găsit un român care nu are cu adevărat probleme cu dinții. Și putem să strângem după aia o echipă și după aia să fie oamenii ăștia care toți să ne uităm un pic admirativ, să zicem, să-i studiem, îi băgăm într-un studiu din ăsta cum e la Harvard de 80 de ani și să ne uităm la ei toată viața lor să înțelegem, nu doar la ei, ne uităm la familia lor, la lucrurile lor de muncă, să înțelegem, mă, cu adevărat ce ai de făcut ca să nu ai probleme cu dinții.
Dr. Mihail: Da, exact.
Dr. Ionuț Leahu: Dar realitatea este că este o senzație complet falsă și cea mai dureroasă chestie pentru mine ca medic este tocmai să-i dau realitatea acestui tip de pacient care el vine nu neapărat că el știe că are niște probleme, dar vine motivat din nou. Lipsesc doi dinții aici, i se pare că se mișcă ceva și realitatea este că el este pe punctul să-și piardă toți dinții. Și pentru ăștia mai am o listă, pentru că, tocmai, trebuie să găsim întotdeauna o soluție și ce soluție am găsit eu, pentru că, din nou, eu sunt pasionat de tot ce înseamnă știința asta mai avansată și inclusiv spre SF și le-am zis: „Mă, uite, facem o listă și când apare mașina timpului, mă întorc în momentul din viața ta în care chiar aș fi făcut o diferență și te văd atunci.” Deci, te țin pe lista asta și când o să apară în viitor mașina timpului, mă întorc și o să pot să te opresc din parcursul ăsta în care tu îți pierzi dinții.
Pentru că, statistica asta pe care o facem peste 100.000 de oameni ne ajută să-ți citesc, știi cum e, unii citesc în cafea, noi citim în dinți și în gingii și eu, dacă mă uit la tine, pentru că înțeleg care e mecanismul prin care se pierd dinții, pot să te ajut să-ți schimb un pic direcția. Dar știi cum e, schimbarea de aici, cu cât ești mai mic, schimbarea asta cu atât e mai mică, mai subtilă. Cu cât ești mai mare schimbarea când tu deja ești foarte aproape de a-ți pierde toți dinții, schimbarea trebuie să fie masivă. Și de aici, cumva, dacă vorbim despre bani, acolo ajunge să coste o avere să-ți pui dinți în gură din nou. Pentru că, tu ce faci? Ignorând problema, nu e ca și cum nu ai bani de dat. E ca și cum noi am decide împreună să nu ne mai plătim taxele 10 ani, 15 ani. Poate scăpăm pe sub radarul ANAF-ului, dar la un moment dat, tot vin. Și le plătim după aia cu tot cu dobânzi.
Dr. Mihail: Exact.
Dr. Ionuț Leahu: Deci, noi, de multe ori suntem agentul constatator adică noi tragem linie fix ca domnul polițist. Știi, dacă îți pune camere și tu faci un drum prin toată România și mergi ca nebunul, depășești pe linie continuă, îți vine și îți dă constatarea. Îți zice: „Da, ai depășit acolo, acolo, acolo și ai, totalul ăsta este.” Cam în asta ne și transformăm, pentru că, pentru acei români care nu au venit și n-am putut să influențăm, să le influențăm creșterea, și pentru că chestia asta m-a afectat din ce în ce mai tare, de asta cumva m-a ajutat să-mi dau seama ce fac eu, de fapt, în lumea asta. Deci, eu, în lumea asta, am zis că, mă, nu e de ajuns să fac eu bine treabă sau colegii mei, ci noi trebuie să construim o instituție care poate să livreze medic pacientului, pe lângă educație, pe tot parcursul vieții pacientului, pentru că vorbim în ziua de astăzi și noi preluăm pacienți copii, pentru că la stomatolog ești, de fapt, pacient de la primul dinte, toată viața, este o boală cronică să avem dinți în gură, și de asta trebuie să avem grijă de tine, deci ne transformăm ca într-un fel de medicul tău de familie, stomatolog, astfel încât să-ți ghidăm creșterea corectă.
Și atunci și-am dat seama, măi, eu poate mai lucrez 20-30 de ani, când eram la începutul carierei, le spuneam pacienților care aveau 40-50-60 de ani, ziceam, da, da, și apoi ne vedem, cât vei trăi, tu, pentru că în capul meu era că, sigur, eu o să fiu apt de muncă pentru toată viața pacienților mei, dar apoi când am început să tratăm și pacienți copii, mi-am dat seama, ok, nu, eu mai lucrez 20-30 de ani, da, nu o să pot să lucrez 80 de ani, cât e statistic, sperăm noi, durata medie de viață când vor crește acești copii din ziua de astăzi.
Dr. Mihail: Ok, bun, interesant acest insight. Apropo de această instituție și de scopul pe care tu ți-l propui profesional vorbind, zi-mi, te rog, anul trecut, din câte înțeleg, ați intrat practic în rețeaua medicală Regina Maria. De ce ați făcut asta și cu ce te ajută pe tine asta în această misiune pe care o ai?
Dr. Ionuț Leahu: Prima întrebare pe care o pun oricărui pacient care se așează pe scaun este: „Cu sănătatea cum stai?” Și, întâmplător sau nu, oamenii care nu vin la stomatolog ani de zile, nu merg la niciun fel de medic, tot la fel de mulți ani de zile, pentru că starea asta de bine este interesant pentru că am găsit și un studiu european când au fost întrebați românii cum stai cu sănătatea. Două treimi dintre români zic că stau excelent cu sănătatea. Deci asta e fix, m-a șocat să găsesc această corelație între câți români zic că eu nu am probleme cu dinții și versus câți români zic că n-am probleme cu sănătatea generală. Și ce se întâmplă? Iarăși, de-a lungul anilor, plimbându-mă în toată țara, 100.000 de oameni discutând și cu sănătatea: „Cum stai?” „Excelent, extraordinar.” Mă duc în amănunt și îl întreb: „Ultima dată un set anual de analize, când ți-ai făcut?” „Păi de ce să-mi fac?
Mi-am făcut-o acum 15 ani sau 20 de ani, că mă simt bine, de ce să-mi fac analize?” Păi și la cardiolog, dacă vorbim de pacienți de 45-50 de ani, când ai fost la cardiolog? Din nou, același răspuns: „De ce? Mă simt foarte bine.” Și atunci, trimitem pacientul să-și facă un set de analize, trimit pacientul, dacă este în categoria de risc, să-și facă o electrocardiogramă, iar când vine vorba de electrocardiogramă, asta le recomand indiferent de vârstă, pentru că sunt foarte multe afecțiuni care au la bază nu neapărat niște vicii sau un stil de viață nesănătos. Uneori, unii, din păcate, se nasc cu niște probleme cardiace și dacă ei niciodată n-au trecut printr-un control cardiologic, n-au cum să afle. Și, de aici, ne-am dat seama, am început să descoperim tot felul de probleme. Cea mai banală chestie pe care o descoperim, desigur, este hipertensiunea arterială. Pe locul 2 ar fi diabetul. Și la diabet…
Dr. Mihail: Dar cum? Le descoperi trimițând pacienții la analize, nu?
Dr. Ionuț Leahu: Și ne uităm pe analize și la cardiolog, iarăși prinde cardiologul chestia asta. Iar la analize, foarte interesant, pentru că ce ține diabet, nu ne uităm doar la glicemie, ne uităm și la hemoglobina glicozilată, care îți dă istoria, adică cum ai fost tu, cât de cuminte ai fost tu cu glicemia în trecut. Și am avut un pacient pe care l-am rezolvat la Galați și la care când îi vine analiza, avea glicozilata 14, când un om sănătos are 5,5. Ne dăm seama, ok, și era într-o situație complet dezastruoasă cu gura, adică la el trebuia să schimbăm absolut totul, infecții în toată gura. Apropo de această corelație. Și îl trimitem la diabetolog, a intrat prin un regim din ăsta super intensiv, a trecut pe o perioadă scurtă și pe insulină, ca să-l ajutăm să-și scadă glicemiile și să devină un pacient obișnuit. Și ce îmi povestește pacientul? Îmi zice: „Acum că am fost la diabetolog, înțeleg de ce îmi amorțeau mie mâinile și picioarele.” Deci el, stătea pe glicemiile astea extreme de mari de probabil 2 ani, 3 ani de zile.
Și știm foarte bine ce efecte poate să aibă această glicemie lăsată mare. Ei, mergând de la problemă la problemă la problemă, pentru că avem și pacienți care au 90 de ani și multiple alte afecțiuni de sănătate, am avut pacienți care erau pe dializă, pacienți care au avut transplant hepatic, transplant de inimă. Deci vorbind de niște pacienți cu probleme foarte mari de sănătate, pentru că așa cum îmi amintesc și acum, în anul 2 de facultate, am avut un profesor care ne preda zona asta de sănătate generală și ne zicea: „Mă, băieți, uitați-vă la mine, când o să vină pacientul la voi, nu o să vă lase doar gura pe tejghea și el pleacă cu restul corpului, ci va trebuie să-l înțelegeți și să înțelegeți întreaga lui stare de sănătate.” Și asta pentru mine a rămas un subiect extrem de important. Și mergând mai departe în dezvoltarea antreprenorială, mi-am dat seama, măi, n-are sens să încep să mă duc într-un teritoriu pe care n-am cum să-l stăpânesc.
Și atunci m-am uitat în ce se întâmplă în România și clar, Regina Maria are un sistem în care au reușit să consolideze, să aducă specialiști din toată țara la un loc. Și ăsta a fost motivul pentru care am decis să intru. Și acum, unde este practic provocarea mea pentru toată echipa medicală Regina Maria este să avem aceste discuții interdisciplinare. Deja discutăm cu medici ORL, cu medici ginecologi și apropo, din discuția cu medic ginecolog, cu o doamnă doctor foarte simpatică, ce a reieșit este o chestie care trebuie să o citez aici, este că gravidei nu trebuie să-i fie frică de medicul stomatolog, dar nici medicului stomatolog de gravidă. Pentru că sunt foarte multe paciente acolo care sunt în primul trimestru, în al doilea, în al treilea, nici nu mai contează. Și care sunt refuzate de medicul stomatolog. Ele chiar au o problemă acută și pentru că se sperie stomatologul, zice: „Aoleu, tu ești gravidă, noi învățăm că la gravide e cam așa, e cam pe dincolo, mai bine nu-mi bat capul cu tine și du-te tu la ginecologul tău să-ți dea ceva să-ți treacă durerea.” Deci ceea ce nu funcționează și ne ajută să avem aceste referințe concrete.
În afară, lăsăm la o parte literatura de specialitate, pentru că, da, noi practicăm o stomatologie bazată pe dovezi științifice, adică nu ne bazăm întotdeauna doar pe experiența personală, ne uităm și pe ce se întâmplă în studiile de specialitate. Dar deja știm bine că ajută când ai alături de tine o echipă din asta multidisciplinară. Iar în sfera ORL, nu mai spunem, sunt atâtea probleme ce țin de sinuzită care au un punct de contact dentar, adică au infecție la un dinte de sus care are contact cu sinusul maxilar, bacteriile alea n-au unde să se ducă decât în sinus. Și de aici începe o întreagă nebunie și sunt pacienți care se tratează de ani de zile de sinuzită maxilară fără să-și trateze dinții. Deci de la dinte poate să plece infecția ușor, ușor pe un canal pe care și-l face în sinus și poți să ai o sinuzită cronică din cauza dentală. Sau chiar acută, adică e foarte nasol, niște dureri de cap pe care nu ți le poți explica.
Dr. Mihail: Dar o vezi pe un CT, dacă faci un CT?
Dr. Ionuț Leahu: O vezi chiar și pe radiografie obișnuită, dar noi ce facem? Adică comunicarea între dinte și sinus. Comunicarea se vede pe o radiografie panoramică 2D, o vezi foarte, foarte simplu. Mai ales că și tocmai apropo de imagistică asta, întotdeauna noi mergem în răul cel mai mic, adică facem poza cea mai mică și după care extindem, dacă nu ne este clar ce se află acolo. Și sunt desigur rădăcini care așa au crescut. Deci rădăcini care au contact cu sinusul și au o peliculă foarte subțire de os în jurul acestui vârf de rădăcină, iar bacteriile sparg imediat bariera aceea osoasă și ajungă în sinusul maxilar. Și mai o problemă că sunt uneori cazuri, pentru că mă întorc un pic la de ce rămânem fără dinți. Este și cauza mecanică. Cauza mecanică, ce se întâmplă? Uneori și de fapt de multe ori, ne naștem cu dinții în niște poziții incorecte versus cum au fost ei gândiți să calce.
Deci în mod normal, când închid gura, ar trebui să mi-ating toți dinții și ce se întâmplă cu dinții din față ar trebui să-i ating un pic dinții de jos să intre un pic sub dinții de sus. Când apar probleme mecanice, adică dinții nu sunt aliniați corect, cea mai frecventă chestie este înghesuirea dentară. Și e o chestie interesantă, pentru că s-a făcut un studiu, s-a uitat la craniile de acum 10.000 de ani. Mă, al naibii, n-avea niciunul dinții strâmbi sau înghesuiți. Și de ce? Pentru că aveam craniile mai mari. Ce s-a întâmplat în ultimele, mai mult chiar în 200 de ani? Mâncăm din ce în ce mai moale, mai procesat, deci nu mai mâncăm aproape nimic crud și tare. Și asta se întâmplă de când suntem mici. Și atunci nu ni se mai dezvoltă etajul ăsta al feței corect. Deci facem gurile din ce în ce mai mici, în schimb, genetic, numărul de dinți și dimensiunea dinților a rămas acolo programată, bă, trebuie să am atâția dinți acolo de dimensiunile astea.
Doar că în momentul în care încep să erupă, nu mai găsesc loc și încep să-și facă loc unul după altul, cum povesteai și tu de molarii de minte care vin și ei după aia, târziu, și încep să împingă și se dă totul peste cap. Eh, din punct de vedere mecanic, am întâlnit pacienți care nu aveau o boală parodontală, dar totuși li se retrag gingiile pentru că nu mușcă corect. Și mecanismul e foarte simplu. Imaginăm dintele, asta e partea cu smalțul. Smalțul e foarte dur, e gândit să reziste la frecuș. În schimb, dentina este moale, e gândită să preia șocurile. Când preia șocurile, dintele are tendința să flecteze un pic. Și ce se întâmplă? Se sparge smalțul la nivelul gingiei unde este foarte subțire. Efectiv, el nu este flexibil și atunci, pocnește de acolo. Și apare atunci o mică leziune care la început nu este cariată, doar că dacă o las în pace, acea dentină poți să o îndepărtezi și cu periuța normală, la un periaj obișnuit.
Dr. Mihail: Eu am așa ceva acum.
Dr. Ionuț Leahu: Pentru că, cu siguranță, ești în categoria celor care au nevoie de aparat ortodontic.
Dr. Mihail: Îl port, nu acum. Îl port cam 16-17 ore pe zi.
Dr. Ionuț Leahu: Aligner e?
Dr. Mihail: Da.
Dr. Ionuț Leahu: Excelent. Deci, am vizitat o rețea de clinici din Olanda și în care, în Olanda, 80% dintre copii au aparat ortodontic. În România, nu avem o statistică să înțelegem câți, dar ce este clar este că nevoia o pun tot acolo. Deci, nu mă aștept ca dinții românilor, copiilor noștri să fie mai drepți, mai bine ieșiți decât ai olandezilor. Deci, din punct de vedere al comparabilității, populație, suntem cam tot pe acolo. Deci, asta este iarăși a doua pandemie, pe lângă boala parodontală. Pentru că ce se mai întâmplă? Când dinții nu calcă corect, asta ar fi cea mai simplă chestie. Zici, mă, a sărit un pic smalțul, pun o plombă care sare și aia în 2-3 ani pentru că eu n-am rezolvat cauza, adică forțele sunt tot acolo. Dacă a sărit smalțul original, o să sară și reparația. În schimb, apar probleme de ordin parodontal. Începe efectiv, la un moment dat, împing dintele să iasă din anvelopa lui osoasă.
Și atunci osul se retrage prin acest mecanism, se retrage și gingia și începe să expun o parte a rădăcinii care e acoperită cu ciment. Partea asta a rădăcinii, ea este gândită să fie rugoasă, adică unde se prind acele ligamente ca să stea în os. Doar că în momentul în care vreau să curăț suprafața aia rugoasă, o curăț foarte greu. Și în plus, gingia aia care se retrage în loc să am o gingie fixă, solidă, devine mobilă și mă deranjează când dau cu periuța. Și atunci ce voi face? Nu o să mai dau cu periuța, adică de multe ori tendința este nu vin la stomatolog, nu mai dau eu cu periuța că cred că fac ceva greșit acolo. La fel cum se mai întâmplă din cauza dinților înghesuiți, rețin alimente acolo, se inflamează gingia, dau cu periuța, curge sânge. Ce fac? Nu mai dau cu periuța și atunci se agravează.
Și sunt foarte multe situații în care cunosc pacienți unde problema mecanică, asta a mușcăturii și a înghesuirii dinților își dă mâna cu boala parodontală. Și ăsta e un mecanism în care rămân fără dinții. Vestea cea bună este că avem să le dăm o șansă. Deci noi tratând integrat povestea asta, intră întâi colegii care salvează dinți și în care tratăm cariile, eliminăm lucrurile unde se pot ascunde bacteriile, tratăm boala parodontală, intrăm în pungile parodontale, curățăm, dăm cu laserul pe acolo, omorâm cât mai multe din bacterii, ca tocmai corpul să câștige bătălia și imediat punem aparat ortodontic ca să rezolvăm și cauza de înghesuire sau de mușcătură proastă. Și iarăși, în timpul tratamentului, dacă pacientul are dinți lipsă, venim cu implanturi dentare și cu reconstrucții osoase ca să punem cât mai mult la loc sprijinul suplimentar de care are pacientul și astfel încât îi recreăm echilibru. Sunt pacienți care, de exemplu, ce observă?
Observă că dinților din față începe să se depărteze, începe să se crăcăneze. Și nu își dau seama de unde, pentru că ei, de fapt, nu mai au măsele și atunci tot sprijinul este pe dinții din față și normal, începe să cedeze. Pentru că, în viața noastră, noi avem, ca și cum am purta un aparat ortodontic, care tot timpul ne împinge dinții între ei, tot timpul se împing acolo între ei, adică nu stau niciodată pe loc. Și de asta, chiar, de exemplu, și în cazul tău, ai acum un tratament ortodontic, nu înseamnă că am scăpat toată viața de ortodonție. La un moment dat, pe lângă contenția care va trebui să o porți, la un moment dat, ar putea să mai trebuiască să faci un tratament de revizie. Și ca să nu mai spunem că, după ce am pus dinții în poziția lor corectă, îi pun în poziția corectă și ce văd? Văd că un dinte e tăiat. Pentru că el, când era strâmb, l-am frecat până e tăiat. E, trebuie să venim cu ceramică integrală pe acești dinți să refacem forma dinților. Și deja începe să se observe, știi?
Dr. Mihail: Da.
Dr. Ionuț Leahu: Se observă pentru că începe să vină în poziția corectă. Când el stătea așa, nu-l observa nimeni că este tăiat. Dar acum că se îndreaptă, stă drept, se observă. Deci întotdeauna, după ce terminăm cu tratamentul ortodontic, venim și analizăm din nou mușcătura pornind de la articulație. Adică articulația asta, ăsta e nordul nostru, după care ne ghidăm. Iar poziția asta a articulației nu se schimbă de-a lungul vieții, decât în rău. Deci numai de asta trebuie să facem acest efort ca dinții în poziția lor de echilibru, deci când îi închizi gura, să-ți atingi toți dinții într-o poziție în care articulația zice, da, e ok. Pentru că sunt foarte mulți pacienți care când închid gura, o strâmbă un pic sau o duc mai în față, o duc mai în spate, tocmai că ei caută această poziție în care să-și atingă toți dinții.
Dr. Mihail: Da, ok. Chiar o să vin la tine. Sau mă rog, la echipa ta să mă vadă, pentru că am, da, am mai multe probleme. Port aparat ortodontic dar am dinții tociți pentru că mi-am tot căutat poziția, de articulație nu mai zic, mi-a trosnit articulația mulți ani de pe la 18 ani până pe la 25 de ani și nu a mai trosnit, cred că s-a tocit de tot. În fine.
Dr. Ionuț Leahu: Și cu siguranță și scrâșnești din dinți noaptea sau făceai asta?
Dr. Mihail: Nu observ asta, nu observ. Și am întrebat-o și pe nevastă-mea și nu observă asta, dar posibil să fie scrâșnit, da, din dinți. Îmi aduc aminte că de câteva ori și m-am trezit scrâșnit din dinți, adică m-am trezit fix la scrâșnetul.
Dr. Ionuț Leahu: Și asta e interesant, apropo, de un adevăr suprem, este că dacă trăim suficient de mult, toți o să rămânem fără dinți. Deci este un mecanism în care…
Dr. Mihail: Dezavantaj de a trăi mult.
Dr. Ionuț Leahu: Vom toci dinții, pentru că mai e un pic dacă ne gândim la cum am fost noi creați ca oameni. Părerea mea este că în momentul în care am apărut noi ca oameni, cred că eram gândiți din fabrică să trăim până la 40 de ani, 45 de ani. Deci cred că deja de niște ani, prin faptul că trăim din ce în ce mai mult, de aici și nevoia suplimentară de service și de piese de schimb. Vestea bună este că la dinți și la șolduri avem deja niște piese de schimb care funcționează foarte bine. Și ăsta este un avantaj. Deci, tocmai, fix în asta trebuie să ne gândim, pentru că, da, de-a lungul, cu cât înaintăm în vârstă, a fi sănătos nu mai este o chestie nu mai e un dat. Că mă uit la mine, tocmai am făcut recent 40 de ani. Deja după 30 de ani n-am mai putut să mănânc orice.
Știi chestia aia, respir lângă ciocolată, te îngrași? Deci eu sunt în categoria aia metabolică, da? Trebuie să-mi țin sub control această toleranță la insulină. Deci, indicele HOMA. Deci, sunt, trebuie să fiu atent la ce mănânc, trebuie să fac sport. Tocmai de asta, ajută mult ca niște probleme atât de ușor de gestionat cum sunt problemele în sfera stomatologiei, este să le punem deja din experiența noastră ca și copii. Că până la urmă, ca părinți, asta este datoria noastră. Când mă uit la copilul, mă uit când îi aleg școala, mă gândesc, unde o să aibă mai multe șanse să aibă o viață împlinită. Dar pe lângă că mă uit la școală, trebuie să mă uit și în gura lui și să înțeleg că, mă, nu sunt stomatolog, degeaba mă uit în gura ta, hai să te duc la un stomatolog și hai să ne împrietenim cu un medic care să mă ajute să te cresc cu el, că de fapt asta faci, duci copilul și copilul tău e luat de mână de medicul stomatolog și mergem prin viață.
Dr. Mihail: Ok. Și ca să revenim la întrebare la care ai și răspuns, asocierea asta cu Regina Maria practic te învață să și trimiți medicul tu, pacientul, pardon, te învață să și trimiți tu pacientul, ca stomatolog, la alte specialități, dar și încerci să-i încurajezi pe colegii tăi, medici de alte specialități, să întrebe și de dinți pacienții.
Dr. Ionuț Leahu: Filozofia noastră în care, în primul rând, ne uităm la omul din fața noastră și apoi la organul sau patologia de care mă ocup, este o chestie care vrem să devină virală în tot grupul Regina Maria și avem deja din ce în ce mai mulți colegi care gândesc în felul ăsta, am găsit deja colegi minunați care fac asta de ani de zile pe specializarea lor și apropo, o specializare care chiar e foarte interesantă este somnologia. Deci e legată de calitatea somnului și care e foarte interesant pentru că avem o colegă în grup care se ocupă de copii. Sunt o grămadă de copii care nu se odihnesc bine noaptea, care au apnee de somn ca și copil, dacă îți poți imagina, care nu are legătură neapărat cu greutatea copilului, ci are chiar o legătură mecanică cu felul în care s-au dezvoltat deja oasele feței. Pe lângă, desigur, cea mai obișnuită chestie e legat de sfera ORL, adică în care copilul are polipi și nu poate respira pe nas, respiră pe gură.
Respirând pe gură, își deformează maxilarul, dinții nu mai ies cum trebuie și atunci respiră ciudat pentru că nu are gura de dimensiunea corectă. Deci sunt niște legături pe care deja le vedem și le știm și le studiem și avem colegi în grup care în momentul în care au auzit, da, în sfârșit avem și stomatologie. Și da, visez la un viitor în care să gândim ca și corp medical, în care, de exemplu, vorbim de cardiolog, ai hipertensiune, cu dinții cum stai? Te pregătești să fii mamă, cu dinții cum stai? Trebuie să începi tratamentul ăsta pentru osteoporoză, cu dinții cum stai? Adică, în toate aceste conversații în care nu neapărat, desigur, când te duci după un accident, e o situație de urgență, desigur, tratăm urgența după aia și cu dinții cum stai? La Regina Maria este o cultură fenomenală a prevenției, unde abonamentul medical este focusat pe prevenție și unde și noi am lansat componenta de stomatologie la fel care să te ajute să ai un sistem în care te și sunăm și plătești și un preț foarte mic lună de lună care te face cumva să fii mai responsabil și să ai această relație cu sănătatea ta pe termen lung.
Pentru că apoi nu te lăsăm să ajungi în niște probleme mari sau dacă noi vedem în viitorul tău că va fi o sincopă adică vedem că deja de când te-am preluat întreținem, întreținem dar să te pregătești că în 2-3 ani trebuie să facem asta. Cum e de exemplu situația cu tocitul dinților. Pentru că da, la un moment dat cum îți povesteam, toți trebuie să trecem printr-o reabilitare completă. Dar una este să trebuiască să-mi pun fațete și coroane în toată gura pentru că dinții mei sunt prea mici pentru că i-am tocit și trebuie să pun un țesut nou care nu mai vine de la corpul meu, vine din fabrica de dinți și se lipește chimic pe dintele meu și am ceramică integrală care imită foarte bine smalțul natural. Deci aia e o chestie naturală dar putem să o vedem în viitorul tău și atunci nu te va mai izbi această chestie, adică nu o să mai fii, aoleu, păi n-am fost pregătit anul ăsta să-mi rezolv dinții și atunci mai amâni, amâni, ieși din tratamentul ăsta, deja devine mai complicat și tocmai ăsta este rolul nostru, adică să gândim ca și corp medical sănătatea întregului om, noi deja avem mapată ce se întâmplă, care e drumul pacientului, când vine vorba de sănătatea lui stomatologică normală.
Dr. Mihail: Da, mi se pare foarte mișto că, adică mă bucur sincer și mi se pare super mișto că te-ai gândit la asta și mă gândesc că nimeni parcă nu s-a gândit la asta. Facultatea de medicină e din start separată de facultatea de stomatologie. Avem spitale cu toate specializările, adică avem spitale mari în care, ok, vine pacientul și eu zic, aha, eu sunt chirurg, stai, îl doare burta, poate e de gastro, îl trimit la gastro, îl trimit la cardiolog, îl trimit la diabetolog. Dar nu s-a gândit nimeni să trimit acel pacient la stomatolog să vadă cum stă cu dinții. Că poate că într-adevăr, dinții ăia au dus la diabetul lui sau dinții ăia au dus la faptul că are un început de Alzheimer sau are un risc de a face Alzheimer, nimeni nu s-a gândit la chestia asta.
Dr. Ionuț Leahu: Pentru asta, gândește-te că tu, tocmai ai fost și medicul care stătea în spital și opera, trebuie să ieși din cabinet. Deci tu ai început să vorbești despre toate problemele, să spui toate aceste probleme abia când ai ieșit din sala de operație. Ceea ce e foarte dificil pentru medici care aleg să facă doar asta. Și da, stârnind discuții și cu medici care stau mai mult în sala de chirurgie, am mai primit răspunsuri de genul, a, e coincidență. Adică… Ce coincidență? Adică, această legătură între sănătatea orală, sănătatea întregului corp și aceste studii, e coincidență. Dar nu renunț și cu cât creăm un grup din ce în ce mai mare și devine asta noua normalitate. Pentru că până la urmă, e o chestie interesantă că acum 21 de ani, Surgeon General din State, a scos un raport cu privire la sănătatea orală. Dacă ne uităm, nu s-a întâmplat acum 100 de ani, s-a întâmplat acum 21 de ani.
Pentru că există cu adevărat, cum spui și tu, o mare schismă. E, lucrurile astea acum, din ce în ce mai mult începem să venim împreună și să discutăm despre sănătatea întregului corp și să discutăm despre om și să-l ajutăm pe el să aibă o viață mai bună. Pentru că până la urmă, trebuie să ne întoarcem la întrebarea de bază, mă, de ce te-ai făcut medic? Te-ai făcut medic să te pui în slujba aproapelui tău. Și atunci, cum fac asta mai bine? Punându-mă eu pe locul 2, îl pun pe el pe un piedestal pentru că omul din fața mea, el este eroul și eu sunt mentorul lui și-l ajut pe el, îi zic, băi, acolo vezi că e groapă, acolo sari mai sus, hai, mai fă exercițiile astea, mai ia pastila asta. Trebuie să știu și despre dinți.
Dr. Mihail: Da, efectiv, adică, din nou, ascultându-te, îmi dau seama că e din ce în ce mai absurd faptul că există o asemenea separare, pentru că, ok, probabil că oamenii s-au gândit, ok, ca să fii doctor de dinți, să fii stomatolog, trebuie să știi medicină, dar nu la nivelul ăla care o face un medic de medicină generală.
Dr. Ionuț Leahu: Dar e tot de șase ani facultatea și la noi.
Dr. Mihail: E tot de șase ani, corect, e tot de șase ani și se învață uneori la fel de multă medicină ca și la noi.
Dr. Ionuț Leahu: Adică am… Am făcut inclusiv ginecologie, am fost în sala de nașteri în facultate.
Dr. Mihail: Dar noi nu facem stomatologie. Adică voi faceți, într-adevăr, dar noi nu facem și, într-adevăr, la voi vin acele bombardiere, între ghilimele, lovite de gloanțe, fix în locurile care nu le-au avariat. În schimb, la voi nu vin acele bombardiere care au căzut pe terenul de luptă. Adică acei pacienți care vin la noi cu diabet, cu boală cardiacă, cu demență, cu boli neurologice, dar noi, efectiv, nu știm să ne uităm la dinți.
Dr. Ionuț Leahu: Bine, aici e o chestie foarte, foarte mișto că trăim într-o eră, acum, mai nou a inteligenței artificiale și unde, iarăși, ce face foarte bine grupul Regina Maria este că a investit de niște ani în zona asta de digitalizare adevărată. Adică există această aplicație, cea mai descărcată aplicație de sănătate din Europa, de partea noastră a Europei și acolo, odată ce lucrăm să ne conectăm și noi cu dinții și să începem să avem niște recomandări din astea care îți vin pe telefon.
Dr. Mihail: Aplicația Regina Maria, nu?
Dr. Ionuț Leahu: Exact. Deci să avem niște recomandări în care noi toți, din păcate, cu ce ne-am obișnuit cu rețelele sociale, este să avem push notification. Adică foarte puțin mai căutăm noi ce ne interesează, ci ni se împinge informația. Cred că, tocmai asta este vorba de peisajul ăsta în care toată lumea ne cere atenția și noi, ca medici, trebuie să mergem la următorul nivel și nu doar să rămânem în cabinetele noastre să vedem cum aterizează bombardierele și să zicem, ia uite, încă un pacient pe scaun, yes, am ce lucra. Nu, trebuie să ieșim din cabinetele noastre și trebuie să intrăm în jocul ăsta de a câștiga atenția oamenilor, să-i oprim un pic, „băi, oprește-te un pic, hai să vorbim despre sănătatea ta”. Și cel mai bun exemplu, iarăși, martorii lui Iehova. „Bună, vrei să vorbim despre Iisus, Salvatorul nostru?” La fel, „bună, vrei să vorbim despre sănătatea ta?” Deci, fix în zona aia, trebuie să migrăm ca și medici.
Pentru că, da, este o zonă unde în România e clar că toți medicii sunt obișnuiți, este medicina asta gravă. Adică în care sunt o grămadă de medici și mă uit și la practica mea. Adică m-am dus cu niște cazuri în India, am prezentat la un congres de implantologie din India și unde știm că India nu e cea mai grozavă țară când vine vorba de orice fel de sănătate. Măi, și au rămas un pic surprinși de ce cazuri avem noi în România. Și asta e o chestie în care mi-am dat seama că, mă, da, mi-am construit o practică și inclusiv eu ca specialist m-am dezvoltat în zona asta de a rezolva probleme foarte grave. Dar în același timp am folosit resursele strânse de la acești oameni să investesc în viitorul unei societăți în care nu mai trebuie să tratăm cazuri atât de grave. Deci, tocmai de asta, viitorul pentru mine este să-mi desființez specializarea de implantologie orală.
Pentru că o să-i ajut pe oameni să-și păstreze dinții lor sănătoși pe viață. Nu o să mai vorbim despre hai să-ți pun implanturi care să te țină o viață. Să vorbim hai să te ținem cu dinții tăi sănătoși pentru toată viața ta.
Dr. Mihail: Eu aș fi avut nevoie de podcastul ăsta acum… Acum 26 de ani.
Dr. Ionuț Leahu: Te pun pe lista cu mașina timpului?
Dr. Mihail: Da. Primul lucru pe care mi l-aș fi făcut e să-mi fi pus atunci un aparat dentar chiar dacă nu erau aligner și așa. Mai bine mi-l puneam atunci și aveam dinții drepți de atunci, dar uite, lumea cu atât mai mult atunci, nu știam, dar asta am făcut la fiica mea, fiica mea de nouă ani are aparat dentar. Are un aparat care se prinde de măselele, de niște măsele, îi trage cumva, îi desface
Dr. Ionuț Leahu: Trebuie să-i mărească maxilarul.
Dr. Mihail: Îi mărește maxilarul și are și un gărduleț în față ca să nu scoată limba.
Dr. Ionuț Leahu: Să mai împingă cu limba, da, dinții.
Dr. Mihail: Și ăia de jos, să înțeleg, care vin de la sine că nu-i mai împinge. Dar știi că ce e tare? Adică mă gândeam, Doamne, săracul copil, să-l chinui, să nu știu ce, și am dus-o la ortodont și efectiv m-a înnebunit, „tata, când vine aparatul, când vine aparatul, vreau aparatul, vreau să văd cât de sâsâită o să fiu, vreau să văd cât de amuzant o să fie” și efectiv îl adoră. Adică la… bine, primele două, trei zile s-a speriat că o să facă strungăreață și nu vrea strungăreață, dar deja are o strungăreață în față și înțeleg că o să se rezolve, că se realinează dinții, dar efectiv adoră aparatul, n-am văzut în viața mea așa ceva.
Dr. Ionuț Leahu: Și aici ai punctat o chestie foarte interesantă, pentru că apropo de studiul pe care îl facem de șase ani, noi întrebăm oamenii care au în grijă copii dacă și-au dus copilul la stomatolog și la ce vârstă. În continuare, în România, din păcate o treime dintre familiile cu copii, nu și-au dus niciodată copiii la stomatolog sau își duc copilul la stomatolog deja pe la 10-12 ani încolo. Adică pierd tot mai etapa asta importantă care începe la 2 ani și jumătate, dinții de lapte sunt în gură. Ăia trebuie sigilați, pentru că trebuie să-i ajutăm să nu se carieze și să plece la vârsta corectă, pentru că dacă rămâi fără dinții de lapte prea devreme, s-ar putea să fugă unii din dinții definitivi să sară startul, adică să erupă mai repede decât trebuie. Și atunci ori se strică ordinea și te trezești cu un dinte într-un loc unde n-are ce căuta, ca apoi să trebuiască să porți aparat ortodontic până devii adult și tot așa, adică ajungi la niște complicații.
Când, pentru copiii aceștia, dacă reușim să intrăm în viața lor și dacă din nou, dacă aș fi la conducerea acestui stat măreț al nostru, aș pune o lege obligatorie, adică sunt în lumea asta întreagă, sunt țări în care dacă îți lași copilul să ajungă într-o stare foarte proastă cu dinții, asta este o chestie penală. În ziua de astăzi, noi avem un serviciu special de sedare pentru copii, pentru că atunci când vorbim de copii, noi am creat un mecanism care se cheamă Academia Spațială Doctor Leahu. În care…
Dr. Mihail: Unde e?
Dr. Ionuț Leahu: Avem în toate locațiile noastre și o parte de academie.
Dr. Mihail: Deci aveți în toate locațiile voastre, vă ocupați și de copii?
Dr. Ionuț Leahu: Exact.
Dr. Mihail: De la ce vârstă?
Dr. Ionuț Leahu: De obicei prima vizită, dar prima vizită e pentru părinte cam de la un an, un an și jumătate, în care vine cu bebelușul, noi ne uităm un pic, dar ne uităm în ochii părintelui și îi dăm părintelui puterea să-și îngrijească copilul cum trebuie. Pentru copiii mei, și asta recomand tuturor, la doi ani jumătate sigilarea dinților de lapte, apoi când vorbim de vârsta de șase ani, iar sigilarea măselelor definitive care apar la vârsta de șase ani. Și asta este o, din păcate, avem copii care vin la 3 ani, la 4 ani cu toți dinții de lapte dispăruți, adică caria de biberon, care este spectaculoasă, adică la copil, face un punctișor care întâi e albicios, după aia devine maroniu, după aia până să devină negru, puf, a dispărut dintele.
Dr. Mihail: Dar ce înseamnă sigilarea, poți să-mi explici?
Dr. Ionuț Leahu: Sigilarea este, dacă vorbim mai ales de măsele și de premăsele, suprafața măselei este neregulată, avem niște șanțuri, avem niște văi care sunt destul de adânci și înguste în care poate să intre mâncarea și iarăși, știm bine că dacă rămâne, cum am zis, oriunde nu pot curăța, voi face o carie. Și, tocmai, obiectivul este să acoperim acel șănțuleț cu un material care să libereze fluor și care să îndepărteze, să țină departe mizeria de șanțul ăsta foarte adânc.
Dr. Mihail: Adică, dintele, în loc să devină foarte adânc, devine un pic mai plat. Sigilarea celor văi care sunt.
Dr. Ionuț Leahu: Exact. Și în felul ăsta le-am acoperit și nu mai are cum să facă atât de ușor o carie pe dințișorul respectiv. Deci, obiectivul este întotdeauna să-i interceptăm, pentru că, apropo, și cu ortodonția, există ortodonția asta interceptivă, în care, ce-mi povesteai despre fata ta, poate, dacă era văzută mai devreme, există un aparat care poate să-l poarte copilul și la niște vârste mai fragede, care, la fel, are scopul să-i intercepteze problema asta de dezvoltare.
Dr. Mihail: Adică, o previi cu aparat.
Dr. Ionuț Leahu: Da. Deci, asta este, noi, întotdeauna, suntem superfocusați și dacă mă uit la peisajul stomatologic românesc și oricine intră pe net, ce o să vadă în ziua de astăzi? O să vadă implanturi, fațete, dinți ficși, vino și-ți scot toți dinții și ți-i înlocuiesc. Pentru că, e foarte populară zona asta, eu o numesc zona de lovește și fugi. E stomatologia asta rapidă, în care ai venit, te-am operat spectaculos, ți-am pus dinți, hai, următorul și am scăpat de tine. Foarte puțini medici stomatologi dezvoltă zona asta de prevenție și dacă ne uităm la cum ne-am dezvoltat noi ca echipă, adică, din aproape 170 de medici câți suntem astăzi, cu tot cu medicii pe care îi avem în creștere, noi doar cam 7-8 medici ne ocupăm de stomatologia lovește și fugi, adică de implantologie, chirurgie. În rest, toți colegii mei, aproape 160 de medici, se ocupă de, hai să te ajut pe tine, o dată, să interceptăm sau să rezolvăm cât să rămâi tu cu dinții în gură.
Iar de fiecare dată, după ce am terminat discuția despre sănătate cu pacientul, fix asta îi povestesc pacientului. În primul rând, o să te preia colegii care salvează dinți, care se vor ocupa și sunt mai multe specializări implicate acolo în zona de salva de dinți, iar noi pe zona chirurgicală intervenim după colegii noștri care salvează dinți, tocmai ca să ne asigurăm că te-am ajutat să rămâi cu dinții tăi în gură, pentru că mai e o chestie, ce le spun pacienților este, mă, nu trebuie să rezolvăm totul ca și cum pleci pe Marte, adică nu o să fim alături de tine, oricum grija asta acum, trebuie să înțelegi că e pentru toată viața ta și atunci poate un dinte care arată rău acum, hai să-i mai dăm o șansă și stai cu ochii pe el, când o să cedeze îl înlocuim atunci, dar dacă acum poți să-ți țin în gură o rădăcină sănătoasă, o să fac asta, pentru că implantul îl putem pune oricând, deci nu se termină niciodată în momentul în care să pot să interveni acolo cu un implant dentar.
Dr. Mihail: Ok, super. Mi se pare foarte importantă această stomatologie încă de la copii și cred că și copiii se obișnuiesc cu stomatologul și în general, adică, știi cum, ai zis apropo de bani, că banii sunt pe al 3-lea loc în decizia oamenilor de a merge la stomatolog, ai spus că pe primul loc oamenii cred că nu sunt, că nu au probleme cu dinții, ce e pe locul 2?
Dr. Ionuț Leahu: Frica.
Dr. Mihail: Da, frica, ok. Păi, și fix asta mi se pare că, deci, practic 3 motive, n-am nicio problemă cu dinții, mi-e frică să merg la stomatolog, nu am bani suficienți, de fapt, mersul la stomatolog fix rezolvă toate acele 3 probleme, pentru că, da, ai probleme cu dinții sau poți avea de la 3 ani…
Dr. Ionuț Leahu: Și asta cu banii, o mitigăm prin mai multe mecanisme, o mitigăm cu un abonament în care plătești o sumă mică lunar și în care ai incluse niște servicii din astea de bază de prevenție, 2, dacă ești deja în situația explodată, atunci există plata în rate. Deci avem sisteme de ani de zile în care e normal, tu ai strâns datoria asta în 10-15 ani, e normal să nu ai banii în buzunar din salariul de lună asta să-ți permiți să o plătești. Și atunci există soluție plata în rate pe 5 ani de zile. Deci, diferența este, în loc să stau eu să strâng banii 5 ani de zile, să mi se agraveze situația, după aia vin peste 5 ani, „a, am strâns banii, domn doctor”, „păi da, dar, din păcate, mai pune încă 30%, că ți s-a mărit problema”. Pot să beneficiez acum și după aia plătesc timp de 5 ani de zile, eu în timpul ăsta, având soluția deja montată în gura mea, și pot să-mi văd de viață. Și legat de frică, și ca părinte, din păcate, în ziua de astăzi, în continuare, dacă copilul nu-i cuminte, „stai cuminte, că te duc la doctor”.
Dr. Mihail: Da, da. Am auzit.
Dr. Ionuț Leahu: Deci asta e o chestie care iarăși trebuie să o schimbăm ca mental. Pentru că, ca și copil, normal, noi, ca adulți, avem experiențele noastre, în care toți, la un moment dat, poate am prins stomatologia aia, care mai stai un pic, mai stai un pic, și curăța și fără anestezie, și durea, și în copilăria mea, chiar mă durea când mergeam la stomatolog. Și de asta, când m-am făcut eu stomatolog, cu siguranță m-am asigurat că ăsta e primul, primul lucru este să nu doară când vii la stomatolog. Dar eu știu acum că nu mai doare și atunci nu-mi ameninț niciodată copiii că, băi, dacă, ci invers este, mă, ai fost cuminte, hai că mergem la stomatolog, sau hai că mergem la medic. Adică, să o dăm pe pozitive, adică e ca un premiu. Și dacă ai și un loc din ăsta, cum e Academia Spațială, devii cadet, ai niște jocuri, e creată o întreagă poveste în care copilul devine el responsabil de propria lui sănătate. Adică, eu, copiii mei care au acum șase și opt ani, nu trebuie să mai am discuția despre spălatul pe dinți. Ei se spală pe dinți și vin la mine: „M-am spălat bine?” Adică, de mândrie, adică sunt mândri că s-au spălat pe dinți.
Dr. Mihail: Da, foarte tare. Felicitări pentru Academia asta de…
Dr. Ionuț Leahu: Mulțumesc!
Dr. Mihail: Cum se cheamă Academia?
Dr. Ionuț Leahu: Academia Spațială Doctor Leahu.
Dr. Mihail: Academia Spațială, ok.
Dr. Ionuț Leahu: Da.
Dr. Mihail: Super. Bun, ai pomenit la un moment dat de fluor, zi-mi, te rog, ce părere ai tu despre fluor, de ce există acest debate în care se pare că prea mult fluor e neurotoxic, oamenii se feresc de el, Statele, guvernele pun fluor în apă, mulți oameni spun că e o controversă acolo, că e, de fapt, special pus ca să ne prostească. Să ne controleze. Există paste fără fluor. Care e ideea? Adică care e treaba cu acest fluor?
Dr. Ionuț Leahu: Desigur, fluorul, ca orice altă substanță din universul în care trăim, dacă depășim o anumită cantitate, o să ne facă rău. Dar pentru asta există cantități reglementate. Adică, cel puțin, apropo de America versus Europa, noi în Europa avem lucrurile mult mai bine reglementate decât în State. Din punctul ăsta de vedere, există paste de dinți care sunt pe grupe de vârstă și în care nu poți să greșești. Ți se zice acolo pune ca un bob de mazăre pentru copilul până în 3 ani și jumătate, de exemplu, din pasta asta, care pasta asta are oricum o cantitate redusă de fluor și tu pui o cantitate redusă de pastă de dinți și e tocmai gândită asta pentru copiii mici pentru că ei mai și înghit. Pentru că până la urmă, când vorbim de fluorul din pasta de dinți, nu o mâncăm. Deci, ca adulți, noi nu mai mâncăm deja de pe la 6 ani, nu mai mănâncă nimeni pasta de dinți, indiferent ce gust are.
Apa o bem, apa potabilă de la robinet și ea are un pic de fluor adăugat. Iar asta cu fluorul în apă, dacă ne uităm cel puțin la obiceiurile românești, este, mă uit și la mine, eu beau apă din sticlă. Deci prefer o apă care vine dintr-un izvor decât apa pe care mi-o dă primăria. Sau oricum am eu un sistem de filtrare în care nu știu cât mai străbate din ce au pus cineva în apă. De ce se pune fluor în apă? Pentru că venind dintr-o perioadă în care oamenii chiar nu aveau acces la pastă de dinți, la periuțe, era o explozie de carii și atunci la nivel guvernamental au zis, mă, cum naiba rezolvăm problema asta de sănătate publică? Și au venit oamenii de știință și au zis, bă, dacă pui cantitatea asta foarte mică de fluor în apă, o să vezi că copiii o să crească cu niște dinți mai rezistenți la nespălat pe dinți.
Deci cam asta a fost filozofia. Și avem țările nordice care o fac, avem Statele care o fac deja de peste 40, 50, 60 de ani. Și slavă Domnului, dacă ne uităm unde este țara respectivă, unde este România, ne dăm seama că cred că mai trebuie să bem și noi niște fluor în plus, poate recuperăm din această distanță de dezvoltare și de civilizare a populației. Deci aici cred că dacă chiar ar funcționa, atât de simplu ar fi să bem toți mai mult fluor și să devenim brusc mai puternici din punct de vedere economic, ar fi fantastic. Dar mă întorc la unde poate să facă rău. Unde poate să facă rău există desigur și cazuri de fluoroză, în care mama cât era gravidă a luat suplimente de fluor fără să știe că mai avea fluor din apă sau fluor din sare sau din alte surse pe care nu le-a știut.
Și atunci medicul poate a zis, mă, da, tu trebuie să iei niște fluor și fără să știe medicul care a prescris asta că ea mai lua deja fluor din multiple alte surse. Și atunci, extrem, extrem de rar, adică noi am văzut asta, sincer, apropo, de peste 100.000 de oameni pe care i-am văzut, deja n-am văzut niciodată fluoroză cu ochii mei la un pacient pe scaun în România. Am văzut, desigur, în cărțile noastre de specializare, ni s-a predat despre fluoroză, dar nu am văzut-o, efectiv, cu ochii mei. În schimb, lipsa de fluor, lipsa de fluor se vede. Lipsa de fluor se vede în primul rând prin faptul că vorbim de niște dinți care nu ar trebui să se carieze foarte ușor, cum sunt dinții din față. Deci dacă ți se cariază dinții din față, acolo e clar că ai și o problemă ce ține de lipsă de fluor. Deci nu s-a format bine smalțul.
Dr. Mihail: Ce face fluorul ăsta de fapt? Adică la ce ajută?
Dr. Ionuț Leahu: Păi e foarte important când se formează dintele, deci în perioada lui de creștere, pentru că fluorul este un element esențial în componența anorganică a dintelui, a smalțului, pentru că smalțul trebuie să fie aproape la fel de dur ca un diamant. Pentru că noi când vrem să pregătim dintele, folosim freze diamantate ca să luăm din dinte. În schimb, când curățăm dinții cu anse de detartraj care sunt din metal, se tocesc ansele, se tocește metalul de dinții pacientului. Deci smalțul trebuie să fie extrem de dur ca să reziste toată viața noastră să putem mânca în ei. În momentul în care îmi lipsește fluorul din perioada de creștere, atunci nu mi se mai întărește smalțul și smalțul rămâne un pic mai moale. Și atunci ce o să observăm este că dintele nu are culoarea albă ca un dinte nou ci sunt dinții ușor mai închiși la culoare sau sunt mai spre cenușiu și ce se observă este că face pacientul foarte ușor aceste carii la nivelul coletului, adică iarăși o zonă în care dacă ai mușcătura bună, tu n-ar trebui să faci carii acolo.
Adică e zona pe care o spăl și fără să vreau, adică mestec o gumă și s-a curățat dintele acolo, în schimb tu faci carii în zona aia. Și cum se rezolvă? Se rezolvă punând un smalț nou, adică efectiv trebuie să îmbraci toți dinții cu ceramică integrală, ceea ce poate părea ok pentru un adult de 45-50 de ani, dar dacă trebuie să faci asta la 18 ani, la 19 ani, nu e deloc plăcut.
Dr. Mihail: Și fluorul cumva compensează asta, ajută la formarea acelui smalț.
Dr. Ionuț Leahu: Exact. Și asta pe perioada de formare. Iar apoi la ce ne ajută? Ne ajută chiar dacă nu mai are un impact atât de major odată ce smalțul s-a format. Deci smalțul, din păcate, el nu se mai poate autorepara, da? Adică fundamental, am o gaură în smalț și la un moment dat văd peste noapte sau în câteva zile că s-a umplut gaura de la sine. Ăsta este cumva jobul nostru, adică trebuie să venim acolo cu un material care să imite smalțul, ori folosim o plombă, ori folosim ceramică integrală, depinde cât de mult lipsește din el și îți reparăm gaura din smalț. Dar smalțul la nivelul microscopic tot timpul pățește niște lucruri. Adică dacă mănânc ceva acid, se produce un fenomen numit este o reacție chimică în care smalțul meu, cum ar veni, se înmoaie un pic.
Dr. Mihail: La acid. E bine atunci să evităm mâncarea acidă?
Dr. Ionuț Leahu: Vestea bună este că nu trebuie, pentru că schimburile astea se întâmplă de dimineață până seara. Ce trebuie să am grijă? Dacă am mâncat multe fructe, pentru că de multe ori și noi singuri simțim, adică ai mâncat multe fructe și după aia mănânci o înghețată sau bei o apă care era obișnuit și parcă sunt dinții mai sensibili. Deci aia vine de la această reacție. Este suficient să-mi dau o pauză sau să mănânc chestii care vor proteja dintele. Adică orice formă de lactate o să-mi diminueze această senzație și o să văd că mă simt mai bine.
Dr. Mihail: De ce? Pentru că sunt mai alcaline?
Dr. Ionuț Leahu: Exact. Și în plus am calciu. Deci am calciu care zburdă liber pe acolo. Și în același timp, culmea, după ce am mâncat fructe, e bine să nu mă spăl imediat pe dinți, adică imediat însemnând în 10 minute după ce am mâncat acele fructe. De ce? Pentru că dacă îl prind pe smalț în starea lui în care este un pic mai moale, aș putea chiar să-mi iau un pic din el cu periuța de dinți și cu pasta pe care o folosesc.
Dr. Mihail: Deci nu mă spăl pe dinți după ce am mâncat fructe sau ceva acid.
Dr. Ionuț Leahu: Da, deci tocmai de asta. Obiceiul cel mai sănătos este dimineața m-am trezit, m-am spălat pe dinți, după care fac ce vreau, toată ziua și după aia mă mai spăl seara pe dinți în care desigur, n-am mâncat și oricum fructele e bine să nu le mâncăm seara pentru că vor da fermentație și nu o să dorm foarte bine, deci oricum n-am problema asta. Deci aici nu e o chestie atât de periculoasă, iar dacă, unde am văzut, totuși, o zonă cu adevărat exagerată, mai am pacienți care sunt pe un regim doar de fructe, adică în care am putut să văd pe dinții lor niște urme de efectiv afectare acidă a dinților și în care mecanismul este același, smalțul își pierde un pic din duritate și atunci, pur și simplu, frecând dinții între ei când mănânc, îmi iau din dinții mei, adică mi se tocesc foarte, foarte rapid și dacă vorbim de o chestie care poate cu adevărat să-mi afecteze dinții, este acel obicei care, l-am văzut extrem de rar în România, să mănânc ceva să-mi provoc o autovomitare, adică să vomit constant, dacă aș vomita în fiecare zi, atunci, da, o să-mi afectez smalțul dinților cu acizii care sunt în… acizii gastrici.
Deci sunt niște lucruri care, și e foarte simplu de înțeles dacă e ceva acid mai bine, adică acid adevărat mai bine evit. Și culmea este că, când vorbim de băuturi, băuturile acidulate nu ne fac atât de mult rău cum ne fac băuturile, sucurile de fructe. Fresh-ul, deci dacă beau portocale fresh în fiecare zi, îmi place asta, aia cu siguranță o să-mi afecteze dinții, dar soluția e simplă, beau cu paiul. Adică cu cât, bând cu paiul, limitez contactul dintre lichidul acid cu dinții, se duce direct în stomac și iarăși am mitigat problema asta.
Dr. Mihail: Contează și timpul cât expun dinții la acel acid? Adică poate pot să-l beau mai repede?
Dr. Ionuț Leahu: Păi, tocmai ăsta e rolul paiului. Prin faptul că beau cu paiul, adică să nu fac gargară cu un fresh de portocale, asta este ideal, sau cu orice suc dintr-un citric.
Dr. Mihail: Mă ajută să-mi clătesc gura cu apă, obișnuită după masă sau după ce am băut ceva?
Dr. Ionuț Leahu: Ajută desigur să clătesc gura cu apă, pentru că asta o să scadă iarăși aciditatea. Ce mai ajută este salivația. Deci saliva noastră este incredibilă la această funcție de a ne remineraliza dinții. Și ce ajută dacă n-am posibilitatea și nici nu vreau să mă spăl pe dinți imediat, dacă iau o gumă de mestecat, fără zahăr, asta va stimula în continuare salivația, suplimentar peste momentul în care am mâncat fructe sau am băut un fresh de portocale, și o să-mi ajute dinții să-și recapete duritatea smalțului.
Dr. Mihail: Deci o gumă de mestecat după ce am… Și îmi ajută și salivația. În cazul ăsta, e nasol pentru dinții mei să respir pe gură? Foarte mulți oameni respiră pe gură, au nasul înfundat, îți usucă asta dinții?
Dr. Ionuț Leahu: Și fix asta pățesc. Deci prin faptul că mi-am uscat dinții, saliva săraca nu mai este acolo să mă apere, pentru că în salivă avem niște substanțe care sunt antimicrobiene în saliva noastră propria. Deci avem un mecanism fantastic, dar trebuie ca saliva să fie întotdeauna prezentă pe dinți. Și iarăși mă întorc la ce se întâmplă peste noapte. Cantitatea de salivă scade, de aia miroase gura. De ce miroase gura? Pentru că bacteriile alea au scăpat complet de sub control. Dacă cumva aș respira pe gură, s-a terminat orice fel de luptă. Nu mai e nicio luptă acolo, bacteriile sunt ca la ele acasă. Și ce se va întâmpla este că respiratorii orali au mult mai multe carii și sunt mult mai predispuși la boala parodontală. Iar dacă cumva am respirat pe gură de când eram mic, ce se va întâmpla este că nu mi se va dezvolta corect maxilarul.
Și e o chestie foarte interesantă, că atunci când stăm cu gura închisă, limba stă pe cerul gurii. Limba stând pe cerul gurii, mușchiuleții ăștia pe care îi avem în obrăjori, care au tendința să strângă, nu mai fac asta, adică se echilibrează forțele. Pentru că ce pățește un copil care respiră pe gură? I se va pensa maxilarul. Adică maxilarul, în mod normal, trebuie să aibă o formă de U și atunci va avea o formă mult mai alungită. Și cum se vede asta, adică, toți am văzut desenele cu Goofy, deci Goofy cu siguranță când era copil, a respirat pe gură. Și de asta dințișorii lui din față erau mult prea în față versus cum e normal să se întâmple. Și iarăși, vorbim apoi de o nepotrivire mecanică, adică mandibula se va dezvolta mult mai mult decât maxilarul. Și nepotrivirea asta duce la niște probleme foarte mari de mușcătură, pe care apoi, desigur, vom petrece foarte mulți ani cu medicul ortodont să corectăm, să redeschidem maxilarul și să ajungem cu dinți în poziția lor corectă și chiar cu osul în poziția lui corectă. Dar e un tratament extrem de complicat, uneori chiar trebuie să ajungem la chirurgie ortognată, pentru că nu mai putem să facem asta doar mutând dinții. Și trebuie efectiv să intri chirurgical și să muți oasele cu totul.
Dr. Mihail: Ok, mai am câteva întrebări înainte să închidem, un pic mai scurte, dar vreau să aflu părerea ta despre asta. Apa de gură. E ok, o recomanzi, ne face rău, ne distruge microbiomul, ne influențează într-un fel negativ sau e ok să o folosim? La ce să fim atenți când alegem apă de gură?
Dr. Ionuț Leahu: Asta e interesant, chiar m-am uitat pe o meta-analiză, adică un studiu care a luat toate studiile care au apărut în ultimii aproape 100 de ani, vorbim de 650 de studii publicate și în care puse toate, suprapuse să vedem care e de fapt realitatea. Și realitatea este că va exista întotdeauna un procent mic de oameni care o să aibă o reacție ciudată. Adică, ce înseamnă reacții ciudate? Folosesc o apă de gură și parcă alimentele nu mai au același gust, adică este o perturbare a gustului sau mă ustură limba sau mă ustură gingia de la apa de gură sau o să-mi apară la un moment dat, s-ar putea să-mi apară afte când folosesc apa de gură, dar asta este un procent extrem, extrem de mic din populație și culmea este că sunt două, desigur, două strategii acum, este apă de gură care e produsă chimic și este și apă de gură care vine din zona asta de viață mai bună bio, herbal, etc.
Nu e nicio diferență. Deci studiile au arătat că nu este nicio diferență, culmea, dacă vorbim de apa de gură care are și uleiuri esențiale, aia dă reacții mult mai puternice decât o apă de gură care pur și simplu vine din comerț. La ce ajută apa asta de gură? Eu aș clasifica-o altfel, aș clasifica-o pe cea care o dăm noi ca indicație medicală, ca medici și noi ce apă de gură recomandăm? De exemplu, dacă ai o infecție nasoală, nu-i te-am curățat, dar vreau să te ajut să te bați și tu cu bacteriile mai bine, o să-ți dăm pentru un timp de două săptămâni o apă de gură clară care are clorexidină. Clorexidină are această acțiune antimicrobiană și în plus are un mare avantaj că luptă cu formarea unei plăci noi bacteriene, adică îmi ține gura mult mai curată ținând la depărtare mizeria de pe dinți și asta te va ajuta să te vindeci mai repede.
Dacă ar trebui să folosești o lună, două luni de zile apă cu clorexidină, ce o să observi este că ți se colorează dinții. Deci ăsta este efectul advers și s-ar putea că dacă chiar insiști, să ai niște perturbări de gust. Deci asta e fix reacția pe care o obținem.
Dr. Mihail: Dar legat de microbiom, e posibil să-ți distrugă microbiomul care…?
Dr. Ionuț Leahu: Vestea cea bună este că, slavă Domnului, în gură, el se reîmprospătează în fiecare noapte. Deci, noapte de noapte, microbiomul nostru își vede de treabă. Deci, tocmai de asta, e diferența între a lua antibiotic, care dacă îl luăm după prescripție, adică la fiecare 12 ore, antibioticul ăla va curăța foarte bine în intestinul nostru și bacteriile bune și de asta trebuie să iau și probiotice. În schimb, când vorbim de acțiunea antimicrobiană la nivelul ăsta oral, niciodată apa aia de gură nu va intra chiar peste tot. Deci întotdeauna o să fie… Noi ce facem este o dăm atunci când e treaba scăpată de sub control, vorbim de cele care chiar au o acțiune antimicrobiană.
Dr. Mihail: Dar o recomanzi ca igienă zilnică, adică pe lângă, să zic, ață dentară sau duș bucal, spălat pe dinți, recomanzi și o apă de gură sau nu e necesară?
Dr. Ionuț Leahu: Fără alcool. Apă de gură fără alcool. Apă de gură fără alcool care să aibă fluor, deci asta este foarte important, deci asta deoparte de apa de gură care promite că îmi omoară toate bacteriile. Deci aia… Nu vrem asta. Nu vrem asta, da? Deci dacă îmi promite că e recomandată de medicii din nu știu care, deci dacă vreau o apă de gură recomandată de medic, mai bine merg la medic îmi face o evaluare și îmi recomandă el exact ce apă de gură. Dar slavă Domnului că sunt companii care fabrică și apă de gură de toată ziua. Și cum îmi dau seama că e o apă de gură toată ziua? Îmi pun în păhărelul ăla recomandat, clătesc și pot să o țin fără probleme din prima 30 secunde, un minut.
Dr. Mihail: Aha, deci nu te ustură.
Dr. Ionuț Leahu: Deci nu simt că îmi ia… exact, deci dacă simt că mă ustură de mor, aia… în primul rând, trebuie să fii un pic maniac să reușești să o folosești zi de zi, toată viața.
Dr. Mihail: Eu ce am folosit până acum, fix așa, adică abia apucam să mă clătesc, 5-6 secunde și o aruncam.
Dr. Ionuț Leahu: Schimb-o, deci cu aia nu aș insista pentru că, vezi tu, corpul nostru e un pic inteligent, adică ne păzește dacă ne reconectăm puțin cu el să înțelegem, mă, dacă mă ustură de la prima folosire și nu s-a îmbunătățit senzația după o săptămână, mai bine o schimb, deci caut ceva mai light. Și slavă Domnului că avem oricând opțiunea să o diluăm. Deci este și opțiunea să o diluăm. Deci ce aș folosi și ce aș recomanda zi de zi este fix apa aia de gură pe care o tolerez fără să-mi provoace niște senzații din astea ciudate.
Dr. Mihail: Și ai zis fără alcool, dar zi-mi, te rog, legat de alcool, ne influențează în vreun fel alcoolul, sănătatea orală?
Dr. Ionuț Leahu: Din păcate poate să ducă la apariția cancerului oral. Deci și aici am avut, iarăși mă întorc la cei 100.000 de români, am văzut ocazia să văd oameni cu cancer oral instalat, de obicei este fumat plus alcool cu multe grade și nu neapărat din apa de gură. Deci, efectiv, care aveau un consum de alcool constant.
Dr. Mihail: Asta e un caz extrem, dar mă gândesc la sănătatea noastră generală în contextul în care mai bei din când în când nu știu, 50 de whisky. Îți face rău?
Dr. Ionuț Leahu: Știi cum e? S-au făcut studii care au zis că orice cantitate de alcool îți face rău. Deci nici nu mai contează sub ce formă e. Dar când vorbim de, iarăși, de clătit cu apă de gură cu alcool, acolo timpul de expunere e mai mare decât dacă doar l-am băut.
Dr. Mihail: Asta am înțeles dar întrebarea se referă la consumul de alcool în general. Și uite, îți mai dau un exemplu. Când eram în liceu, erau oameni care ziceau: „Băi, uite, dacă ai răcit, de exemplu, bea niște alcool, că dacă iei două de țuică, îți trece.” Țuică fiartă. Îți omoară bacteriile, da.
Dr. Ionuț Leahu: Îți omoară bacteriile. Da, știi cum e? S-ar putea să ai un efect accidental, adică să ocolească un pic problema. Cu siguranță, toți, dacă bem ceva, ne simțim un pic mai bine, indiferent care ne este starea. Și de asta e și atât de popular consumul de alcool în continuare. Dar în același timp, noi știm bine cât de, apropo de inflamație, pentru că ai un răspuns inflamator de la consumul de alcool. Și asta duce apoi la o cascadă de cu totul și cu totul alte probleme. Deci dacă putem să le evităm, putem să le evităm fără nicio problemă. Este desigur, acum, când vorbim de vin, pentru că, iarăși, e interesant, apropo de consumul de vin, sunt foarte multe studii cu niște regiuni din lumea asta în care lumea consumă vin și are un trai mult mai sănătos, dar, mai degrabă, acolo ar fi altă legătura, a faptului că, de obicei, vinul îl consumi cu prietenii, adică ai o viață socială bună.
Și mă întorc la studiul Harvard, care deja are 80 de ani, când e vorba despre calitatea vieții. Și oamenii care trăiesc mai mult și au o viață mai împlinită, își păstrează legăturile sociale de calitate mai mult timp. Și de aici, poate, consumul de alcool ar ajuta. Adică, te vezi cu prietenii, bei un păhărel, te simți mai bine, îți crește starea de spirit, automat, corpul tău zice: „Hai să producem ce-i trebuie ăstuia, pentru că, uite, are o viață bună.” Și ăsta este mecanismul în care, da, consumul de vin a stimulat durata de viață pentru acele regiuni. Dar prin alt mecanism, nu pentru că ai băut vin.
Dr. Mihail: Exact, nu direct. Deci dacă îl bei acasă, dacă îl bei acasă, să știi că nu te ajută cu nimic, îți face numai rău. Mai am o întrebare legat de aceste remedii sau igiena pe care o practicau bunicii noștri, bicarbonatul de sodiu sau…
Dr. Ionuț Leahu: Sarea grunjoasă.
Dr. Mihail: Sau un amestec din cele două. Da, sau poți să mai adaugi peste ele apă oxigenată și faci o apă de gură pe care o folosești acasă, preparată acasă.
Dr. Ionuț Leahu: Niciodată n-am recomandat pacienților apă oxigenată indiferent care este situația acolo. Deci pe vremuri, hai să zicem că era o soluție când n-aveam niște soluții în acestea antiseptice mai moderne și poate făceam și noi tratamente cu această apă oxigenată. Deci asta, exclus, exclus, nu vrem să o avem în gura noastră, pe nicio mucoasă de a noastră, nu doar în gură, dar mai ales cavitatea orală, mucoasă, este destul de sensibilă, iar riscul efectiv să mă ard chimic cu apa oxigenată este extrem de mare. Deci, no, no. Când vine vorba de bicarbonat și de sarea grunjoasă, trebuie să, cred că toți avem pe acasă din inox ceva și în care poate măcar o dată când eram mici, am greșit și am curățat cu TIX acel obiect frumos, lucios, din inox. Și ce am observat este că l-am mătuit, l-am zgâriat. Dacă ne imaginăm, smalțul nostru este ca un fel de suprafața aia lucioasă din inox.
Dacă insist cu orice care este foarte abraziv, cu siguranță o să-mi mătuiesc smalțul, adică o să-mi iau din luciul natural al smalțului. Vestea bună este că putem să-ți dăm un polish, să-l corectăm în cabinet, avem niște soluții, avem niște cupe speciale de refinisat suprafața smalțului, dar nu vrem să ne luăm, pentru că, trebuie să mă întorc un pic, smalț nu mai putem să luăm de nicăieri. Deci, smalțul este cu adevărat cea mai prețioasă substanță de pe planeta Pământ, că nu mai ai de unde să cumperi să pui înapoi acolo. Deci, de aceea, aș sta deoparte de la obiceiuri care o să-mi ajute să rămân fără smalț, chiar dacă la nivel microscopic. Dar de ce să-mi fac rău?
Dr. Mihail: E abraziv.
Dr. Ionuț Leahu: Da, este abraziv.
Dr. Mihail: Totuși, ajută în vreun fel la curățarea dinților?
Dr. Ionuț Leahu: La fel ca TIX-ul. Deci, cu siguranță curăță, dar curăță până ia și suprafața pe care o vrei curată, curăță cu tot cu suprafață. Deci asta… ne dorim ce folosim să ne curățăm pe dinți e să-mi lase smalțul, să-mi îndepărteze doar mizeria. Și da, ce mai trebuie să rețin? Oricâte leacuri băbești sau new age, bio, chestii le-aș folosi pentru dinții mei, tot nu pot să reneg stomatologul. Deci, dacă mi se promite „spală-te cu asta și nu te mai duci la stomatolog”, nu. Este foarte simplu, nu. Pentru că mă întorc un pic la cum curățăm noi dinții. Deci cu siguranță, tu la un moment dat, o să rămâi în urmă cu felul în care te speli tu pe dinți. Oricât de bine m-am spălat pe dinți, dacă eu fac tartru, voi face tartru, indiferent de cât de bine mă spăl pe dinți. Și atunci, eu ca stomatolog, pot să-ți îndepărtez tartru într-un mediu foarte controlat, folosesc acea ansă cu ultrasunete care are metalul special gândit cât să se tocească ansa, nu smalțul tău și îndepărtezi strict mizeria. Pentru că aici e o problemă, orice ai pune într-o pastă de dinți făcută acasă, într-o pastă, orice ai face tu acolo, nu poți să îndepărtezi doar mizeria fără să îndepărtezi și suprafața murdară cu totul.
Dr. Mihail: Ok, am înțeles. Deci e mai bine să folosim produse făcute special pentru asta.
Dr. Ionuț Leahu: Produse făcute pentru că există un mare studiu în care ei se uită la fiecare particulă pe care o au în pasta aia de dinți și îi măsoară abrazivitatea. Deci sunt niște paste de dinți care sunt recomandate pentru boala parodontală unde alea sunt destul de abrazive. Deci nu aș folosi, mă întorc un pic la ce recomandă stomatologul. Deci stomatologul poate să-ți recomande o pastă mai agresivă poate pentru că ești într-o perioadă, dar aia nu e o pastă de toată ziua. La fel pasta de dinți care are un gust urât, nasol. Aia, iarăși, nu mă chinui mai mult de două săptămâni cu ea. Deci jonglez, folosesc aia nasoală două săptămâni, după aia poate o lună de zile folosesc o pastă care are un gust plăcut și care nu-mi lasă gura pungă după ce o folosesc. Din aceeași dorință de a nu exagera cu un tratament care poate este extraordinar, dar în perioade scurte.
Pentru că mă întorc un pic la fel și cu studiile cu apa de gură. S-au făcut foarte puține studii pe o perioadă lungă de timp. De obicei se studiază două săptămâni, poate patru săptămâni, șase săptămâni cel mai lung studiu, dar nimeni nu măsoară cu adevărat ce se întâmplă în 5 ani, în 10 ani, în 20 de ani de aici și concluzia mea este că orice lucru bun, dacă îl fac prea des, poate să-mi facă rău. Deci când vine vorba de sănătatea dinților, de aceea trebuie să mă verific tot timpul, pentru că mă pune poate stomatologul, îmi zice: „Mă, du-te pe acolo.” Tu nu poți să nu te mai întorci la el ca să vadă: „Mă, chiar ai luat-o pe acolo sau te-ai dus în stânga?” Pentru că ăsta este rolul nostru. Din nou, tu ești eroul, noi suntem mentorul tău și te ajutăm să te păzești de rele.
Dr. Mihail: Super! Limba, trebuie curățată și ea? Și dacă da, cu ce, cu periuță, să am o periuță specială pentru limbă?
Dr. Ionuț Leahu: În condiții normale, periuța de dinți, dacă dau și pe obraji cu ea și pe limbă, ar trebui să fie absolut suficient. În schimb, sunt oameni care au o anatomie un pic diversă a limbii, și atunci ei trebuie să folosească un dispozitiv special, un scraper de limbă, și slavă Domnului, există în orice farmacie dispozitivul ăsta, deci nu e ceva care ar trebui să fie foarte complicat, dar la fel mă întorc, dacă observ că după ce folosesc scraperul de limbă, începe să mă usture limba când fac orice, înseamnă că am insistat prea mult.
Dr. Mihail: Curățăm zilnic limba?
Dr. Ionuț Leahu: Asta este iarăși o discuție. Cu periuța, în fiecare periaj, mai ales de seara, să dau și pe obraji, să dau și pe limbă, este suficient. Dar a utiliza scraperul zilnic, răspunsul corect este depinde. Și asta depinde odată, pot să fac eu…
Dr. Mihail: Scraperul ăsta e un aparat special, nu? Cu care…
Dr. Ionuț Leahu: Este un dispozitiv din plastic, care are cam un fel de mânuță așa, cu care e foarte ușor să îndepărtezi celulele moarte de pe limbă, de pe suprafața limbii.
Dr. Mihail: Cu o unghie mai bine nu pentru că rămâne mizeria sub unghii sau de ce?
Dr. Ionuț Leahu: Deci odată, oricât de bine m-aș spăla pe mâini, niciodată nu o să fiu foarte curat, și doi, nu este… o să fie niște zone unde intru prea tare, niște zone care nu le curăț deloc. Și din moment ce avem instrumente, pentru că asta, până la urmă, asta ne diferențiază de maimuțe, e că avem acest deget opozabil și că putem folosi instrumente. Deci, de aceea, folosim un instrument din farmacie, dar și pe acela, ideal este la indicația medicului și în același timp, chiar și la indicația medicului, dacă după ce l-am folosit o săptămână, două, zilnic, văd că limba mea începe să usture, e bine să-i dau o pauză. Adică poate fac asta o dată la două zile, o dată la trei zile, poate o dată pe săptămână. Deci nu e important niciodată să merg într-o extremă. Adică, trebuie să am întotdeauna această liniște, adică o iau ușor și văd ce se întâmplă.
Dr. Mihail: Cool, bun. Păi, ar mai fi vreun mesaj de transmis? Mai e ceva de zis?
Dr. Ionuț Leahu: Multe, dar ne mai trebuie vreo 5 ore, cel puțin, să le transmitem. Atunci, mulțumesc pentru acest mesaj și sper că, după astfel de podcasturi și o să mai insistăm cu ele, oamenii să rămână cu această idee și să înțeleagă cât de importantă este igiena asta orală și sănătatea orală. Adică, aș pune-o pe aceeași, cum să zic, pe același piedestal pe care punem și sănătatea somnului, nutriția, mersul la sală, mersul la control obișnuit la medic, sănătatea orală este, cred că e în aceeași zonă. E o zonă care trebuie acoperită, trebuie avut grijă și trebuie înțeles, ăsta ar fi mesajul, cred că, acestui podcast, că ideea că n-am nicio problemă cu dinții e profund greșită. Nu, o să avem, cu toții avem probleme cu dinții și trebuie să mergem la revizie cu ei constant. E vorba doar despre timp, dar, totuși, vestea cea bună este că de ceva ani, de peste un deceniu, se rezolvă foarte ușor.
Dr. Mihail: Bun. Deci oameni buni, nu neglijați problemele cu dinții. Dacă ești unul din acele persoane care zice ok, n-am nicio problemă cu dinții, probabil că acum ai aflat că nu există așa ceva, așa că, da, sună stomatologul, programează-te oriunde ar fi, programează-ți o ședință și du-te o dată la șase luni ca el să, știi, dincolo de acel detartraj de care am vorbit, el poate vedea, poate să-ți dea un prognostic și poate să-ți urmărească evoluția și poate să prevină o intervenție poate grea și costisitoare din viitor, să o prevină cu lucruri simple pe care poți să le faci acum. Mulțumesc foarte mult că ne-ați urmărit până acum! Și… Doctor Ionuț Leahu, mulțumesc pentru toate aceste informații!
Dr. Ionuț Leahu: Mulțumesc și eu!
