Ghid de slăbit și nutriție | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Andu Preda

Dr. Mihail: Am observat o chestie care m-a șocat, la medicină nu se învață nutriție. Și Jacobs, și Davidoff, probabil. Nu luați așa ceva, e carcinogenă la doze mari, care toată lumea ar trebui să-l facă. Cât mai neprocesat, cât mai rar procesat. La bază, foamea ar trebui să fie foarte mică. Ok. Foarte mică. Oameni buni, vă salut, eu sunt dr. Mihail, iar voi sunteți la un nou episod din acest podcast cu invitați. Podcast care se numește boabe de cunoaștere. De ce boabe de cunoaștere, cum am spus și în episodul precedent? Pentru că un bob este ceva ce sădit în solul potrivit și la momentul potrivit o să dea un rod. Acel rod poate să fie un copac, poate să fie o livadă, poate să fie o pădure. Și nu doar tu ești cel care beneficiază de pe urma acestui rod, ci și oamenii din jurul tău și poate și societatea. Invitatul de astăzi este cercetător în biologie moleculară cu un master terminat în nutriție în Marea Britanie. Și vorbim cu Andu Preda. Andu, te salut.

Andu Preda: Te salut și eu.

Dr. Mihail: Să știi că am avut o tonă de cereri în comunitate, în special în comunitatea de pe TikTok, în care oamenii ziceau fă un podcast cu Andu. Fă un podcast cu Andu despre nutriție și despre asta o să vorbim astăzi despre știința slăbitului. Pentru că există foarte mult content despre slăbit și despre nutriție și content care se bate foarte mult cap în cap.

Andu Preda: Absolut. Și cred că toată zona de nutriție e de fapt una care e constantă în război. Toată lumea se ceartă cu toată lumea și parcă efectiv nu ajungem la un comun acord.

Dr. Mihail: Și ar fi bine și mă bucur că m-ai invitat la acest podcast. Sunt sigur că putem să rezolvăm multe probleme pentru cei care ne urmăresc acasă și împreună chiar putem să facem o diferență. De ce îmi place mie de tine și de ce te consider să zic unul din cei mai pregătiți nutriționiști din țară e pentru că ai făcut partea asta de știință. Ai făcut cercetare. Înțelegi ce înseamnă un studiu științific. Înțelegi ce înseamnă să scrii un studiu științific. Înțelegi ce înseamnă să citești un studiu. Pentru că există o tonă de studii din care se trag multe concluzii greșite. Și cred că știința ar trebui să unească aceste informații anecdotice în care eu zic eu am mâncat tărâțe de ovăz și am slăbit. Și altul zice ba nu, eu am mâncat vită și am slăbit. Și astea sunt două anecdote. Ori știința este cea care poate să aducă acele anecdote și să le studieze și să zică care este de fapt varianta corectă. Iar tu ai făcut partea asta de știință în UK, dacă poți să îmi zici așa pe scurt. Ce te-a dus acolo?

Andu Preda: Sigur, vrei să spun povestea de la bun început. Cum am ajuns cu nutriția, cu toate cele. Pentru că am o poveste cu care cred că mulți pot să găsească un punct comun. În special tinerii care au fost gameri. Eu am început din gaming cu totul. Vorbim aici a clasa a șaptea. Mă jucam jocuri non-stop și mă îngrășasem foarte tare.

Dr. Mihail: Cine nu se juca jocuri non-stop?

Andu Preda: Dacă vă jucați prin 2008, 2009, 2010.

Dr. Mihail: Ce te jucai?

Andu Preda: Counter-Strike.

Dr. Mihail: Eu mă jucam Counter-Strike acum 1.6 și atunci mă jucam în sală. Nu mergeai în sală? Eu mergeam în sală și îmi luam 12 ore. Nu înțeleg cum se întâmpla. Deci era un fel de party cu after. Doar că era în sala de jocuri, în care te duceai la 9, că era mai ieftin și stăteai până la 9 a doua zi dimineața și te jucai Counter. Maică-mea e doctor și când pleca în gardă, mai multe zile de multe ori, îmi lăsa bani de mâncare. Toți banii pe care îi lăsa de mâncare mă duceam la sală la Dinet și spărgeam la Counter.

Andu Preda: Avem ceva în comun.

Dr. Mihail: Te-ai jucat WOW vreodată?

Andu Preda: Nu, nu am ajuns până acolo. Dar cred că dacă mă apucam și de World of Warcraft îmi punea capac pe tot. Nu mai ieșeam din gaura aia.

Dr. Mihail: Deci te jucai CS 1.6.

Andu Preda: Și într-un mod abuziv aș spune, în sensul că cred că au fost o vară sau două la care n-am văzut soarele. Și mâncam foarte mult. După cum îți poți imagina, ești tânăr, nu știi nutriție, nu știi cum ar trebui să ai grijă de corpul tău. Și pur și simplu I just went with the flow. Și cred că prima mea dietă a fost să scad numărul de shaorme pe zi. Deci am început foarte de jos, ce pot să spun.

Dr. Mihail: Dar cumva se leagă sala de jocuri cu shaorma pentru că e non-stop la shaorma, e non-stop la sala de jocuri.

Andu Preda: Ei there is no shame. Până când am ajuns prin clasa 8-a și datorită a prea mult bullying pe care mi-l luam. Știi cum e, când ești copil, toți fac mișto de tine dacă te-ai îngrășat. Mă îngrășasem la un moment dat într-o vară, am pus vreo 20 de kg pe mine. Deci ceva rău. După aia m-am întors la școală, bullying. Și după am dat-o așa, într-o depresie și anxietate. Și mă cam retrăgeam din interacțiuni sociale cu prietenii mei. M-am băgat cât mai mult în jocuri video. Și într-un final mi s-a luat de chestiile astea, pur și simplu voiam și eu să slăbesc, să arăt bine. Și ca să fac asta, m-am apucat să mă uit pe forumuri, să văd ce puteam să fac. Nu aveam nici cea mai vagă idee. La vremea respectivă, în România, vreau să spun că exista un singur forum, grăsuțe.ro. Nu știu dacă mai există.

Dr. Mihail: De acolo mi-am luat prima dietă.

Andu Preda: Ei, trebuie să-ți dea sponsor și… Deși povestea pe care o să ți-o spun e tragică. Pentru că acolo erau doar doamne care își dădeau cu părerea cum ar trebui să slăbești. Fără mișto, era singura chestie de nutriție.

Dr. Mihail: Zi-mi ceva interesant de acolo.

Andu Preda: Păi, dieta la care am ajuns era un cartof și un cârnat fiert pe zi. Which is legit. Adică e un deficit caloric prea mare care o să te slăbească? În 4-5 luni am slăbit aproape 40 de kg. Și am dat o în anorexie și eram atât de slab că efectiv nu aveam pic de musculatură pe corp. Nu-ți imagina că făceam efort fizic. Gamingul era efortul fizic. Deci când am ajuns la liceu…

Dr. Mihail: Deci jucai CS 1.6 și mâncai un cartof și un cârnat pe zi.

Andu Preda: Da, și din când în când mai jucam Humble în perioada aia. Dar nu foarte mult. Adică nu-ți imagina că era vreun protocol optimizat științific. Și după asta am ajuns la liceu și a fost o problemă foarte mare. Pentru că atunci când mă așezam pe scaun pur și simplu mă dureau oasele. Așa că mi-am zis ce pot să fac în legătură cu asta? Hai să mă duc la sală. Dar trebuie să depun un pic de musculatură. Și am făcut sală cred că un an de zile fără să văd vreun rezultat. Ceva e în neregulă. Eu am avut marele avantaj cu gaming-ul că am învățat foarte ușor engleza. Jucând cu jucători internaționali, prins foarte repede. Mă uitam la filme în engleză de mic.

Dr. Mihail: Și ai intrat pe forum-uri de afară?

Andu Preda: Da, pe bodybuilding.com. Dar am ajuns în sfera culturismului acum.

Dr. Mihail: Era un fel de grăsuțe.ro, dar pe culturism de afară.

Andu Preda: Pe steroizi. Cam așa era la propriu. Și de acolo mi-am găsit oarecum motivație să merg la sală. Și am descoperit că poți să îți monitorizezi caloriile. Nimeni nu mai vorbise despre chestia asta în România până atunci. În vremea respectivă nu existau aplicații de monitorizare a caloriilor. Nu existau. Cred că singurul site care e și acum era CalorieOdeon, ceva de genul e unul clasic unde găsești mâncare și valori nutriționale. Și cred că un an de zile eram cu pixul și cu foaia. Așa îmi calculam caloriile. Dar ce am observat a fost un progres uriaș. Adică nu vorbim aici de diferențe mici.

Dr. Mihail: Deci tu în punctul ăsta erai slab. Și făceai sală și ai început să-ți calculezi caloriile ca să începi să pui masă musculară.

Andu Preda: Da. Am descoperit ce înseamnă proteină, ce înseamnă carbohidrați, ce înseamnă grăsime. De la culturiști. Deci nu a venit dintr-o zonă de nutriție. A venit dintr-o zonă de fitness. De acolo a pornit totul. Dar ce am descoperit de-a lungul acestei călătorii în lumea fitness-ului, e că are niște beneficii uriașe. În special mentale. Pentru mine e o formă de terapie. Îmi face plăcere. De atunci eu nu m-am lăsat de sală. Cred că sunt în punctul ăsta 12 ani. Și indiferent că am rezultate, că nu am rezultate, mie îmi face mare plăcere să mă duc la sală. Adică pe lângă faptul că sunt o groază de studii care arată că e probabil una dintre cele mai sănătoase activități pe care poți să le faci și din punct de vedere al longevității și din punct de vedere al sănătății overall. Plus că ajută și la aspectul fizic. Nu pot să zic decât lucruri grozave. Și după ce am ajuns în clasa 12-a, eu voiam să fac medicină. Și nu știu cum mi-a venit mie să decid să merg în altă țară. Nu am părinți acolo. Pur și simplu am aflat că se poate, fiind în Uniunea Europeană și Marea Britanie și România la vremea respectivă. Vorbim aici 2012, eram în a 12-a.

Dr. Mihail: Câți ani ai tu?

Andu Preda: 29.

Dr. Mihail: Wow, ce mic e! Credeam că ești un pic mai mare. 29. Super tare! Îmi aduc aminte când aveam eu 29 de ani și lumea îmi zicea ce mic ești. Sincer, a trecut uite așa.

Andu Preda: Trebuie să te apuci oarecum devreme și cu sănătatea și cu fitnessul dar…

Dr. Mihail: Și ai zis că UK este în Uniunea Europeană și te-ai dus la Universitatea de Nottingham și ai zis cioc, cioc, uitați pe grăsuțe.ro, am găsit rețeta asta cu cartof și cărnat. Vreau să o verific.

Andu Preda: Deci eu voiam să fac medicină. Da. Chestia e că la vremea respectivă nu acceptau Bac-ul pentru medicină în Marea Britanie. Așa că a trebuit să fac un an de fundație care era o chestie practic ca să te pună pe același nivel cu ei din punct de vedere al biologiei, chimiei, fizicii, chestii de genul. După care am făcut știință medicală.

Dr. Mihail: Și e o facultate?

Andu Preda: Da, e o facultate în care tu practic faci tot ce se face la medicină generală în primii trei ani, deci mai mult partea teoretică, că nu prea faci practică.

Dr. Mihail: Există corespondente în România pentru știință medicală?

Andu Preda: Nu cred. Deci practic e o facultate în care tu înveți medicină, dar nu ești pregătit să tratezi pacienți bolnavi clinic, ci ești pregătit să intri mai degrabă în cercetare și în laborator.

Dr. Mihail: Ceva de genul, adică… Hai să o punem altfel. Înveți toată baza teoretică din medicină, care te face medic, dar nu faci practica lângă pacient. Și te duci mai degrabă în laborator.

Andu Preda: Exact. Eu în timp ce făceam facultatea asta, în continuare mergeam la sală, track-uiam mâncare, eram din ce în ce mai pasionat de toată treaba cu nutriția, care deja în punctul ăla se strângeau câțiva ani buni. Și am observat o chestie care m-a șocat. La medicină nu se învață nutriție.

Dr. Mihail: Foarte puțină nutriție. Da, corect.

Andu Preda: Și după asta m-am și uitat la statisticile globale. Și în școala medicală, vorbim aici șase ani, pentru că la mine a fost predată aceeași nutriție care se predă în școala medicală. Se fac mai puțin de 24 de ore.

Dr. Mihail: Măi, știi care e? Deci pot să-ți confirm că eu în facultatea de medicină, în șase ani, am ajuns la nutriție, nici măcar la fizologie. La fizologie învățam un foarte basic de cum se digeră anumite macronutriente, ce enzimele digeră. Atât. Nutriție în facultatea de medicină înveți la o materie care se cheamă igienă alimentară. Și în igienă alimentară, timp de o săptămână, într-un stagiu de o săptămână, am învățat statistică și cum se face un studiu, ce era un studiu epidemiologic, etc. Oricum foarte puțini nu înțeleg, dar foarte puțini pentru niște medici să înveți partea de studiu. Și o zi am învățat despre igienă alimentară tip DSP, DSV, cum să verifici alimentele, cât se strică, cum se strică, cum poate să stea. Și timp de o zi am învățat nutriție, gen dragi studenți la medicină. Există trei macronutrienți principali. Carbohidrat, proteină, așa, ăia, așa.

Andu Preda: Ai spus câte calorii vin?

Dr. Mihail: Măi, probabil, nu mai știu.

Andu Preda: Pentru că m-am uitat la un studiu făcut pe studenți la Harvard la medicină din anul 5 și 6 și peste 60% din ei nu știau câte calorii sunt într-un gram de proteină, carbohidrat și grăsime. Te duci în orice sală și cred că dacă a trecut un an de sală, cam toată lumea știe câte calorii se duc acolo. Mie mi se pare, efectiv, ridicol că nu se predă chestia asta. E un lucru atât de basic.

Dr. Mihail: N-ai nevoie. N-ai nevoie, ca medic nu e nevoie. Și e ciudat, adică e un fel de recunoaștere din punct de vedere medical că aici am eșuat. N-avem ce să facem cu pacientul acesta care vine obez, cu diabet. Altceva decât să-i dăm medicamente împotriva diabetului.

Andu Preda: Cred că e o luptă pe care avem impresia că am pierdut-o, dar nu cred că am pierdut-o.

Dr. Mihail: Nu e pierdută. Cred că un medic care înțelege un pic de nutriție și un pic de calorii și știe să-i explice unui pacient care vine la el un basic pe care să și-l calculeze, ar putea să-i facă mai mult bine decât acel medicament pe care i-l dă.

Andu Preda: Cum merge sistemul medical? În mare parte e bazat pe tratament, nu neapărat pe prevenție. Și dacă vrei dietă și chestii de genul, te duci la dietetician. El se ocupă de treaba asta. Sau dacă ai probleme metabolice cu adevărat, te duci la medicul specializat în nutriție și diabetologie. Și cumva fiecare…

Dr. Mihail: Medicul nu înțelege nutriție, dieticianul a făcut un curs de două luni și…

Andu Preda: Dieticianul ăsta are facultate. Nutriționistul, o să spun și care e diferența între mine și un nutriționist normal, că e o diferență măricică. Nutriționistul nu are un titlu protejat legal. Dieticianul are. Înțelegi?

Dr. Mihail: Ce facultate face dieticianul?

Andu Preda: De dietetică. Deci ăștia sunt cu adevărat specialiștii în nutriție de care nici naiba nu știe. Pe când toți cu hoax-ul lor sunt în zona de nutriție și se numesc nutriționiști. Acum, again, și eu sunt nutriționist, dar vin din altă sferă. Și cred că rolul meu nu e neapărat să-ți prescriu diete. E să-ți explic ce spune literatura și cum să o aplici tu în viața de zi cu zi.

Dr. Mihail: Corect, de asta avem nevoie. Adică avem nevoie de cineva care să-ți recomande ceva ce este dovedit și verificat științific. Nu ceva ce este cumva după ureche.

Andu Preda: După absolvirea facultății, în Marea Britanie sunt câteva facultăți care sunt recunoscute de un board din ăsta certificat numit Association for Nutrition. Și practic, dacă ești unul dintre ei, ești nutriționist cu bază științifică. Dar ăsta este singurul factor care te diferențiază de restul. Și cred că de fapt ceea ce înveți acolo este mai degrabă ce nu știi în nutriție decât ce poți afirma că știi. Eu pot să spun că o facultate, și asta cred că e o diferență mare între ce se predă în Marea Britanie și ce s-ar preda, de exemplu, în România, din ce am întâmpinat păreri dintr-o parte și alta. E că facultatea în afară te învață cum să gândești independent și cum să-ți cauzi tu informația mai mult decât ți-o bagă pe gât. Aici mi s-a părut întotdeauna că nu te învață să gândești neapărat independent. Ți se dă ceva și tu trebuie să repeți chestia respectivă. Acum sunt avantaje și dezavantaje în ambele părți. Și acolo a trebuit să învăț o groază de chestii, dar erau mult mai multe lucruri pe care trebuia să le aplici, gen aveai assesment-uri de făcut pentru persoane obeze, aveai de făcut calorimetrie indirectă, să-ți dai seama de necesarul caloric la diversi pacienți. Și mai mult ce m-a învățat a fost să analizezi studii științifice. Ăla a fost marele skill. Deci nu a fost neapărat că mă învață, că fibra nu se descompune din cauza unei cutare enzime și chestii de genul.

Dr. Mihail: Mi se pare asta cu studiile a devenit o chestie foarte hype după COVID, după pandemie, pentru că pandemia cumva ne-a închis pe toți în casă și ne-a arătat, uite, astea sunt studiile. Și oamenii și-au dat seama că există studii, există literatură științifică, care într-un care are un titlu și are un abstract care spune ceva, e o dovadă științifică. Dar există atât de multe studii diferite de la studii epidemiologice, retrospective, prospective, trial-uri, meta-analize. Plus, în afară de astea, există și reviste care au board care îți face acel peer review. Sunt colegi care îți verifică lucrarea, îți spun dacă vrei să o publici și ți-o trimit înapoi. Zic băi aici nu e corect, aici e corect. Și după ce ai trecut de acel peer review și board-ul revistei ți-a verificat lucrarea, tu poți să-ți dai seama că lucrarea aia e legit. Și depinde, să zic, cât de prestigioasă este revista, ce înseamnă factorul de impact al revistei, care practic îți zice cât de prestigioasă este revista respectivă. Și cred că ar trebui să facem un curs la un moment dat, care nu cred că ar dura mai mult de două ore, în care să explicăm oamenilor, în special celor care citesc studii și zic, a, uite, e un studiu care zice asta, să-ți dai seama cât de puternică este dovada acelui studiu. Pentru că există studii care au aceeași putere de încredere ca o anecdotă.

Andu Preda: De fapt, aici ajungem la problemă, că de asta e nutriția unde e. De asta ne certăm toți. De asta există 11.000 de păreri legate de același topic. Pentru că date poți să găsești pentru orice chestie ai vrea să susții de nutriție. Dar nutriția e o știință slabă și e la început. Nu avem unelte bune să măsurăm lucrurile. Adică tu ca să faci un studiu bun, îți trebuie să pui niște oameni într-un spațiu clinic, să-i ții închiși acolo, să te asiguri că ei primesc alimentele pe care le dai, care de multe ori nu au impactul pe care tu ai vrea să-l aibe în perioada scurtă de timp pe care o ai. Pentru că nu poți să-i ții acolo șase luni. Nu e ca și cum ai face experimente pe animale. Și din nou, faci pe animale, dar nu se traduc la oameni. E o chestie foarte problematică. Acum ca să dau puțin înapoi. Eu am un respect foarte mare pentru medicină. Mama mea e specializată în vreo patru domenii medicale. Am crescut în environment-ul ăsta. Dar din punct de vedere al nutriției, este foarte complicat. Pentru că toată lumea își dă cu părerea și e foarte greu să extragi o concluzie. În momentul de față, oamenii se bat pe influență și pe titluri, mai mult decât de ce spun cu adevărat datele. Mie, sincer, nu îmi pasă de ce spune X, ce spune Y. Îmi pasă ce arată cu adevărat datele. Să mergem la asta. Și am făcut chestia asta cu nutriția, după care am zis să-mi aprofundez puțin mai mult partea de cercetare. Pentru că mi s-a părut că de fapt am învățat pe mine masterul. Să desfac firul în 14 și să mă cert cu alți oameni de știință despre un topic și să văd dacă cumva ajungem la aceeași concluzie. Și dacă ajungem toți la aceeași concluzie, ar putea să putem să dăm înainte. Și am făcut doctoratul în biologie moleculară. Cam asta e ramura. Mai exact am făcut pe un extract de plantă care crește în zona mediteraneană. Planta se numește Tapsia garganica. Extractul se numește Tapsii gargini. Era folosit de foarte mult timp ca și compus pentru studierea stresului endoplazmic. O chestie, îți dai seama cât de nișat. Dar ce am descoperit noi, și asta e în studiul publicat, e că dacă dai o doză foarte mică, stresul ăsta endoplazmic duce la o capacitate antivirală foarte potentă.

Dr. Mihail: Deci e un extract din plantă care funcționează ca un antiviral într-o celulă care este infectată cu un virus.

Andu Preda: Da. Și practic noi am publicat un studiu în timpul pandemiei care arată că pe celule și pe șoareci, nu pe oameni, nu luați chestia asta, e foarte periculoasă. În anumite doze, o dată nu e toxică. Deci the dose makes the poison. Și doi la mână duce la o scădere cu până la 98% a infecției în mai puțin de 30 de minute. Infecția deja prezentă în celulă. Adică funcționează ca un tratament. Indiferent că tu îi dai înainte și ce am descoperit e că dacă aplici tratamentul pe celule, îl scoți de acolo, speli celulele și după aia le infectezi, poți să aștepți și cinci zile până când le infectezi. Și ele tot sunt imune.

Dr. Mihail: Ok. Deci funcționează și ca prevenție și ca tratament.

Andu Preda: Și ca prevenție și ca tratament.

Dr. Mihail: Ok. Lucru care e foarte interesant. Ați scos medicamentul pe piață?

Andu Preda: Nu putem să scoatem medicaamentul pe piață pentru că este un compus natural. E un extract de plantă.

Dr. Mihail: Lumea o să credă că e o conspirație, că dacă e compus natural Big Pharma o să-l blocheze.

Andu Preda: Păi cam asta s-a întâmplat. Oarecum.

Dr. Mihail: În ce sens?

Andu Preda: Păi, din nou, în timpul pandemiei. Vorbim aici, cred că l-am publicat în 2021. Da. Acum, eu nu am fost prezent la întâlnirile care s-au întâmplat, dar echipa mea s-a dus și au vorbit cu Johnson & Johnson. Poate nu trebuia să spun.

Dr. Mihail: Poți să le zici pe toate. Cu Pfizer ați vorbit?

Andu Preda: Da. Din câte știu, da.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: Ideea e că nu au vrut să investească în cercetarea asta, pentru că nu poate fi patentat. E un compus natural.

Dr. Mihail: Acolo, într-adevăr, adică când zici asta, motivele pot fi multiple.

Andu Preda: Absolut.

Dr. Mihail: Te gândești o firmă care a inventat un vaccin și vrea să vândă un vaccin. Mergem în niște zone de conspirație. Dar te gândești că motivația ta subconștientă, ca firma respectivă, poate zici, băi, ok, poate nu ne avantajează.

Andu Preda: Toate sunt împinse de profit.

Dr. Mihail: Categoric da. Da. Trăim într-o lume capitalistă.

Andu Preda: Dar ăla a fost, oarecum, pentru mine, un moment de dezamăgire în știință. Pentru că noi chiar cred că aveam ceva special acolo.

Dr. Mihail: Corect.

Andu Preda: Și cred că în continuare e în lucru, dar echipa care am fost în momentul de față încearcă să-și dea seama cum pot să purifice extractul ăsta și mai departe și să facă ceva și mai potent cu o ramură a lui.

Dr. Mihail: Vreau să termin ce ziceam că, pe de o parte, tu poți să zici ca firmă că, băi, poate asta nu o să ne aducă profit sau o să ne omoare profitul unui produs pe care deja îl avem. Pe de altă parte, fiind un produs extract natural din plantă, nu fiind o moleculă pe care tu o asamblezi în laborator și zici, uite, îmi iau patent 10 ani sau 15 ani, doar eu vând asta pentru că eu am inventat asta. Și fiind un extract din plante, trebuie să faci o cercetare, adică investești probabil zeci sau sute de milioane de euro în cercetare pe oameni ca să dovedești că un produs funcționează și îți asumi două riscuri. Primul risc este că el nu o să funcționeze și ai pierdut banii degeaba. Al doilea risc este că, în momentul în care tu ai demonstrat că el funcționează și ai investit 100 de milioane de euro în acea cercetare, tu vrei să îți recuperezi banii respectiv ca în orice business. Nu o să îi poți recupera pentru că, în momentul în care ai scos lucrarea că el funcționează, o să scoată 100 de alte firme care o să vândă produsul tău. Și tu nu o să poți fi competitiv și să îți refaci banii.

Andu Preda: Asta e cea mai mare problemă în extractele naturale, care teoretic ar trebui să fie cele mai folosite, dar nu avem dovezi în extracte naturale, cum avem pe medicamente, pentru că nu ai bani să faci. Vreau să repet chestia asta. Nu luați așa ceva, e carcinogenă la doze mari și nu știm dacă și la doze mici e cu adevărat bună pentru om. Pentru că studiul s-a făcut pe celule și șoareci. Și și pe șoarecii ăia nu știm exact cât de mult putem să le dăm, pentru ce durată. Adică sunt multe întrebări. Concret, poți mai repede să mori de la acel extract decât să te tratezi. Dacă ar fi să bagi un pariu că dacă îl iei întâmplător, cel mai probabil o să suferi probleme destul de mari de sănătate și probabil moarte.

Dr. Mihail: E bine că am făcut introducerea asta lungă, ca oamenii să înțeleagă că informațiile în nutriție trebuie foarte bine înțelese. Trebuie studiate mai mult decât într-un curs de două luni și trebuie luate din surse sigure în care să ai încredere. Și cred că tu ești o astfel de sursă. În acest sens vreau să începem subiectul de astăzi și anume știința slăbitului. Prima întrebare este legată, probabil că ai răspuns deja parțial la ea. De ce există atât de multă informație în social media despre nutriție care se bate cap în cap? Și ce facem noi? Zi-mi un sfat simplu pentru un om care deschide TikTok sau Instagram sau YouTube Shorts și vede o informație de genul Ei, mănânci ouă, nu mânca ouă pentru că oul o să te omoare, uite acolo un studiu nu mai mânca ouă. Sunt atâtea meme-uri în care după aia el deschide și zice nu mai mânca legume pentru că sunt stropite cu pesticide, nu mai mânca carne pentru că faci cancer, nu mai mânca cereale pentru că o să faci diabet, nu mai bea apă pentru că are fluor. La un moment dat omul de pe net chiar face gluma asta o întâlnesc cel mai des pe Facebook. Zice ahaha, bine, noi ce facem? Mâncăm aer. Ce facem cu informația asta? Cum o scindăm?

Andu Preda: Păi eu aș începe prin a pune telefonul jos, a ne relaxa puțin și să realizăm că oamenii au mâncat ce au vrut de-a lungul a mii de ani. E adevărat că dacă intri foarte adânc în amănunte, poți să desparți firul în 14 și poți să apară 11.000 de probleme. Dar, realistic vorbind, atât timp cât tu mănânci, cât mai neprocesat. Ăsta ar trebui să fie target-ul pentru toată lumea. Ăsta e un basic goal pe care toată lumea ar trebui să-l facă. Cât mai neprocesat, cât mai rar procesat. Pe lângă chestia asta, ar trebui să cauți surse avizate. Asigură-te că nu sunt cursuri făcute de ici de colo.

Dr. Mihail: Cum? Eu sunt în metrou. Am deschis și îmi zice cineva, nu mai mânca ouă, că o să mori, că o să faci colesterol. Ce fac? Eu nu mă duc la bibliotecă să cercetez. Nu o să fac asta.

Andu Preda: Dacă aș putea să-ți dau un răspuns simplu, ți-l l-aș da. Dar nu e un răspuns simplu. Asta e situația în care ne aflăm în momentul de față. Și, cumva, chestiile astea devin foarte virale. Și, întotdeauna, informația greșită s-a propagat mai repede decât aia bună.

Dr. Mihail: Ok. Hai să zicem așa. Când vezi așa ceva, gândește că e posibil că acea informație să fie greșită.

Andu Preda: Da, e posibil că acea informație să fie greșită.

Dr. Mihail: Dacă e un lucru pe care îl mâncăm de când lumea probabil că nu este rău. Și dacă este un lucru care e gătit în casă, făcut în casă și e puțin procesat, probabil că este bun pentru tine.

Andu Preda: Cel mai probabil.

Dr. Mihail: Bun. Foarte mulți oameni… Cumva slăbitul e o problemă majoră.

Andu Preda: Este.

Dr. Mihail: Cu rezultate foarte slabe. Inclusiv în studii care sunt făcute pe oameni cu diverse diete, cu diverse abordări, rezultatele sunt slabe. Iar recăderile sunt foarte des întâlnite. Adică slăbești și revii la loc la slăbit. Și oamenii încercă tot felul de diete, indiferent. Dietele să zicem că părerea mea este că funcționează. Adică orice dietă, dacă este ținută corect și te duce într-un deficit caloric, poate să funcționeze pentru tine. Problema sunt acele recăderi. Care crezi că ar trebui să fie, pentru omul care se uită la noi, semnalul de alarmă că acea dietă nu o să funcționeze? Semnalul că băi, ok, o ții acum șapte zile, dar o să recazi. Yoyo-ul ăla e nesănătos. Cum îți dai seama că dieta aia nu funcționează?

Andu Preda: E un răspuns foarte complex, dar mă bucur că avem un podcast de făcut. La bază, foamea ar trebui să fie foarte mică. Foarte mică. Aproape că ignorabilă când ești la dietă. Asta se face printr-un program alimentar bine gândit, care îți oferă sațietate, care îți oferă o densitate calorică mică a alimentelor și un volum mare. Volum fizic pe care îl mănânci. În stomac există senzori de sațietate. E dovedit că îți trebuie între 400 și 800 mililitri ca și volum, ca tu să scazi foamea. Ca acel volum să apese pe stomac, în condițiile în care stomacul tău are capacitatea de 800 mililitri. Uite unde e marea problemă. Dacă primești chestia asta din densitate calorică mare, vorbim aici că și un burger poate să ajungă la 400 de grame. Dar îți garantez că în două ori o să-ți fie foame. De ce? E densitate mare calorică. Noi suntem evolutiv programați atunci când dăm de densitate calorică mare să ne crească apetitul.

Dr. Mihail: Ca să depozităm mai mult.

Andu Preda: Exact. Pentru că organismul nostru spune, ești în junglă, ai dat de mâncare, dă-i cât poți, că s-ar putea să nu mai primești. Oarecum, cum funcționează lumea și industria alimentară lucrează foarte mult împotriva noastră. E mult mai ușor să produci un aliment cu densitate calorică mare și să faci omul dependent de el, ca el să se întoarcă, decât să-i vinzi o salată de fructe.

Dr. Mihail: Crezi că e o conspirație? Cineva s-a întâlnit și a zis să le-o dăm la gioale sau e o întâmplare?

Andu Preda: Am auzit niște teorie, am citit mai bine spus niște teorii interesante nu știu cât de adevărate sunt, că după al doilea război mondial în America a fost o campanie din asta agriculturală, în care ei au vrut să mărească densitatea calorică foarte mult.

Dr. Mihail: Așa, am citit-o și eu asta.

Andu Preda: Au vrut să producă mai mult. Exact. Au produs mai mult decât mâncau oamenii. Și au mers în mare parte pe carbohidrați. Carbohidrați rafinați. Pentru că au o cantitate foarte mare de a crește. Și acum orecum au devenit exportatorii acestui trend și densitatea calorică a meselor a crescut. Dacă stăm puțin să ne gândim la junk food, cam de la ei a venit. Pe când mâncarea tradițională simplă, dacă îți faci acum un restaurant și servești salate și chestii sănătoase și nu oferi alternative dense caloric, probabil o să dai faliment. E foarte greu.

Dr. Mihail: De ce suntem totuși tentați să mâncăm? De ce ne dorim mâncare cu densitate calorică mare?

Andu Preda: Ne gândim evolutiv. Noi vrem să conservăm energia pe care o primim din mediul înconjurător. Noi ne trebuie în primul și în primul rând proteină. Noi nu putem să creăm proteină. Putem să creăm carbohidrați. Putem să creăm grăsime. Nu putem să creăm proteină.

Dr. Mihail: Poți să creezi proteină, dar îți trebuie aminoacizii. Îți trebuie blocurile din care să faci chestia asta.

Andu Preda: Și acei aminoacizi esențiali pe care îi iei din alimentație. Deci îți trebuie neapărat proteină. În primul rând organismul nostru caută aminoacizi esențiali. După care caută sare. De ce e importantă sarea? Pentru impulsul nervos. E foarte importantă pentru chestia asta. Menținerea homeostaziei e foarte importantă. Nu are sens. Putem vorbi foarte mult despre sare. Ideea e că sunt foarte mulți care la dietă evită sarea. Că zic că reține apa în corp. Nu faceți chestia asta. E o mare prostie. După care are nevoie de energie. Pentru efort fizic intens, carbohidrații sunt cea mai bună sursă de energie. Grăsimea are rol energetic mai mult decât orice. Nu neapărat rol la efortul fizic. Grăsimea se transformă în grăsime. Se depozitează în grăsime în corp.

Dr. Mihail: Corect.

Andu Preda: Carbohidrații se pot transforma în glicogen. Se pot transforma ușor în ATP în timpul efortului fizic. Poți să folosești carbohidratul glucoza. Orice carbohidrat se transformă în glucoza în sânge și îl poți folosi direct la energie? Îl poți folosi la a reface stocul de glicogen care e rezerva ta de energie din mușchi? Problema e că aici toată lumea greșește. Pentru că toți… Tu ești medic, eu sunt nutriționist, altul e dietician, altul e influencer și noi ne gândim în termeni biologici. Trebuie să fie hormonul ăsta sau trebuie să fie alimentul ăsta sau trebuie să fie că am mâncat seara sau chestii de genul. Totul în organismul nostru funcționează după legile fizicii. După fizică vine chimia. După chimie vine biologia. Deci noi trebuie să respectăm niște legi ale fizicii. Și aici, de fapt, intrăm în adevărata chestie cu calorii. Și de aici, dacă vrei, poți să merg mai departe dacă nu ai altă întrebare înainte.

Dr. Mihail: Nu, hai să vorbim. Ideea este că… Întrebarea era care este semnul de alarmă că o dietă o să eșueze și probabil că răspunsul tău e acela că…

Andu Preda: Apetitul. Apetitul foarte crescut. Deci dacă ți-e foarte foame… Și dacă nu-ți vine să faci efort. Dacă ți-e greu să faci efort. Asta înseamnă că organismul tău…

Dr. Mihail: S-a adaptat.

Andu Preda: Nu că s-a adaptat, îți scade rata metabolică pentru că vrea să conserve energia. I-ai dat un deficit mult prea drastic. Și pur și simplu nu vrea să se ridice de pe canapea. Vrei să stai tolănit, să nu faci efort fizic. Efortul fizic ar trebui să simtă ca o chestie plăcută. Organismul tău vrea să facă efort fizic.

Dr. Mihail: Corect. Dacă ar fi să explicăm așa vizual… O întrebare pe care o primesc. S-au multe întrebări în direcția asta. Și inclusiv am cerut comunității să ne pună întrebări pe contul meu de Instagram. Am primit câteva întrebări. Și multe întrebări zic așa… Cum pot să slăbesc 20 de kilograme într-o lună? Cum pot să slăbesc 20 de kilograme în doua săptămâni? Cum poți să slăbesc 1 kilogram pe zi? Oamenii vor un rezultat foarte rapid.

Andu Preda: Care este imposibil de făcut corect. Din punct de vedere biologic. Slăbitul trebuie să fie ca o coborâre pe o pantă foarte lină. Și dacă poți, ia cât mai multe pauze în această pantă lină. Slăbitul ar trebui să fie un proces încet, dar sigur.

Dr. Mihail: Încet, dar sigur. Adică foamea aia trebuie să fie aproape cât să n-o simți. Dar să nu fii mega sătul.

Andu Preda: Viteza cu care e optim să slăbești… E între 0.5% până la 1.5% din greutatea corpului pe săptămână. 1.5% e greutatea pe care tu ai pierdut-o dacă ești foarte, foarte mare. Înțelegi? Cu cât ești mai mic, cu atâta pierzi din ce în ce mai puțin. La un moment dat, ăștia care se duc la concursurile de culturism, ăștia nu pierd nici 0.5%.

Dr. Mihail: Deci 1.5% la un pacient care în mod normal ar trebui să aibă 80 kg și el are 100 kg, asta înseamnă că el ar trebui să slăbească maxim 1.5 kg pe săptămână.

Andu Preda: Între 0.5 și 1.5 maxim pe săptămână.

Dr. Mihail: Oamenii vor să slăbească 10 kg pe săptămână. Deci trebuie să-ți fie foamea, dar foarte puțină foame. Ai ajuns la partea asta de calorii. E un material pe care l-am făcut pe social media și era un trigger pentru culturiști. Era special făcut ca să se triggerească și s-au triggerit foarte mulți.

Andu Preda: Văd că joci algoritmul. Au mușcat-o. Dar punctul meu de vedere rămâne același. E vorba despre calorie și faptul că se spune că fiecare calorie este la fel.

Dr. Mihail: Fizic ai putea să zici că fiecare calorie este la fel, dar efectul pe care îl are o calorie dintr-o cola sau dintr-un Big Mac și o calorie pe care o are dintr-un brocoli este complet diferit în corpul tău.

Andu Preda: Depinde unde vezi caloria aia, dacă o vezi în mâncare înainte să o pui în corpul tău, atunci efectul e diferit. Noi vorbim de calorie pentru tine.

Dr. Mihail: Și de punctul în care există anumite trenduri care spun că la un moment dat poate nu e nevoie să-ți calculezi caloriile. Dacă poți să mănânci sănătos, să mănânci acasă, să mănânci mâncare gătită, să mănânci și filigrat.

Andu Preda: Nu e nimic în neregulă cu asta. Așa au slăbit oamenii de-a lungul a mii de ani. N-am avut întotdeauna calculatul caloriilor. Numai că mie mi se pare că e o unealtă foarte valoroasă pe care toată lumea ar trebui să o înțeleagă. Să fii în 2023 sau când oamenii o să vadă acest podcast și să nu știi ce înseamnă slăbitul din punct de vedere energetic și să crezi în toate balivernele care se spun că alimentul X îngrașă, că dacă mănânci la ora asta… E în neregulă.

Dr. Mihail: Din punctul ăsta de vedere, da. Aici sunt două. Într-adevăr, cred că e foarte important să înțelegi ce înseamnă calorie, ce calorie îți iei din alimente și să poți să ai o aproximare, să înțelegi măcar, ce înseamnă aliment cu încărcătură calorică foarte mare și unul care are un volum mare, dar puține calorii. Pe de altă parte există alți oameni care devin foarte actiați în a-și calcula caloriile și atunci mi se pare că acest lucru poate aduce chiar la o problemă în relație cu alimentele în care unii oameni sunt foarte stresați în a-și calcula în permanență tot ce mă… Am fost și eu în zona asta și m-am lăsat după vreo două, trei săptămâni pentru că mi-am dat seama că nu mai aveam plăcerea psihică care și aia mă satură în a mânca un aliment când calculam încontinuu caloriile.

Andu Preda: Sunt de acord, dar eu nu spun să faci chestia asta. Eu nu spun nimănui să facă chestia asta. Eu spun că ar trebui să înțelegem cu toții care e densitatea calorică relativă a alimentelor pe care le mâncăm.

Dr. Mihail: Hai să le explicăm. Zi-ne dacă poți să ne faci așa în 5 minute un rezumat sau un curs foarte scurt despre calorii și ce trebuie să știm despre metabolism, energie, calorii.

Andu Preda: Cuvântul la bază e energie. Deci cum am spus, biologia e o știință secundară. Fizica e aia principală. Energia nu se creează, ea doar se transferă dintr-o formă în alta. Noi când mâncăm mâncare, efectiv luăm energia de acolo și o băgăm în organismul nostru. Și e transformat în trei forme de energie. Ai energie chimică, pe care organismul nostru o stochează și se află ca și energie chimică și în mâncare. Producem ATP, unitatea de bază de energie a vieții. Energie kinetică, organismul nostru face mișcare și arde energia respectivă. Și energie termică. Avem o temperatură de 36.5 grade Celsius, 37 plus minus. Organismul nostru are un necesar de energie pentru toate funcțiile astea. De fapt asta înseamnă metabolismul. Dacă vrei să te duci pe partea de biologie fizică, ăsta e metabolismul. Dacă vrei să te duci pe partea de biologie chimie, toate procesele de anabolism și catabolism, adică de creare și distrugere, reprezintă metabolismul. Asta e metabolismul pentru omul de acasă. Tu poți să determini câte calorii există în mâncarea ta și poți să determini cam câte calorii are nevoie organismul tău. Și practic, făcând o ecuație de bază, să mănânci mai puțin decât ai nevoie și automat vei slăbi. Acum e important de înțeles cum vedem caloriile astea. Că practic, caloria e o unitate de energie. Că de aici sunt foarte multe probleme și oamenii nu înțeleg chestia asta. Energia e foarte ciudat de explicat. Pentru că e o entitate care nu e fizic observabilă. E ca gravitația. Dar aia există acolo. E o unitate teoretică care explică cum funcționează natura. Dar dacă ești în stare să explici cum funcționează un sistem cu precizie, ai înțeles sistemul. Iar noi înțelegem chestia asta destul de bine. Legea 1-a termodinamicii, care în momentul în care tu o aplici în biologie, funcționează de fiecare dată. Orice dietă care a făcut pe oricine să slăbească, a produs un deficit caloric. Imaginați-vă, voi sunteți ca o găleată. Și la fund e o gaură mititică. Și tu torni constant apă în găleata aia.

Dr. Mihail: Mănânci constant, da.

Andu Preda: Dar în același timp, iese un pic de apă din ea.

Dr. Mihail: Apa care curge e energia pe care o consumăm.

Andu Preda: Exact. Da, pe care corpul nostru o arde. Și tu torni apă ca și mâncare. Dacă tu continui să torni mai mult decât iese, tu o să te îngrași. O să dea apa pe din afară. Și apa aia pe din afară e grăsimea care se depune în corp. Dacă tu torni mai încet decât iese din ea, apa o să scadă. Deci o să slăbești.

Dr. Mihail: Scade cu timpul, corect.

Andu Preda: Iar viteza e asta pe care am spus-o aici. Acum noi putem să determinăm și chestia asta în funcție de necesarul nostru caloric. Poate fi calculat foarte bine.

Dr. Mihail: Zi-ne, am fost la conferință în care ai povestit cum se calculează necesarul caloric. Cum își calculează o persoană necesarul caloric?

Andu Preda: Ok, deci dacă sunteți sub 40 de ani, că trebuie să menționez chestia asta, de-a lungul timpului rata noastră metabolică scade. Da. Puteți să folosiți o formulă simplă. Vă luați kilogramele pe stomacul gol dimineața. Vă duceți la toaletă. Nu beți, nu mâncați nimic. Vă cântăriți. Și înmulțiți asta cu 22.

Dr. Mihail: Ia, stai un pic. Hai să facem, poate să-și facă și oamenii în același timp. Eu am acum 93 de kg. Ori 22. So, iei kilogramele. Eu am 93 ori 22. 2046. Ok. Ok, 2046. Ce-i asta?

Andu Preda: Asta ar trebui să fie o rată metabolică de bază. Asta e rata metabolică de bază. Deci, practic, organele tale și dacă nu te-ai mișcat toată ziua, ce s-a întâmplat? Acum, trebuie să specific o chestie. Asta e o formulă ultra simplificată.

Dr. Mihail: De acord, complet de acord.

Andu Preda: Eu sunt genul de om care crede în 80% din efort, 80% din rezultate cu 20% din efort. Nici o formulă nu o să fie 100% perfectă. Nici un fel de unealtă pe care o folosim în laborator nu o să fie 100% perfectă.

Dr. Mihail: Categoric. O aproximare cea mai ușor de folosit. Deci, numarul de kilograme ori 22, ce rezultă este rata metabolică de bază? Adică dacă tu te-ai trezit dimineața și nu te-ai sculat din pat și doar ai clipii și te-ai culcat din nou noaptea stând în acel pat. Organele, creierul, chestii de genul.

Andu Preda: Da, tot ce se întâmplă, cum circulă sângele și așa mai departe, ar consuma aceste calorii. Deci asta e baza. După care trebuie să îl înmulțim cu un multiplicator de activitate. În funcție de cât de activi suntem în perioada unei zile. Asta e o formulă, McArdle se numește. Deci avem așa, dacă ești 100% sedentar, o înmulțești cu 1.2. Deci înmulțești cu 1.2 dacă stai pe scaun. Să zicem, ești gamer, cum eram eu. Înțelegi? 1.2 Dacă ești ușor activ, asta înseamnă te mai duci pe la magazin, poate faci un mic antrenament o dată pe săptămână, ceva în genul. Înmulțești, dacă nu mă înșel, cu 1.375.

Dr. Mihail: Ok, 1.37 să zicem.

Andu Preda: După care, dacă ești moderat activ, vorbim aici, încep deja să faci cam 10.000 de pași, te antrenezi de 3-5 ori pe săptămână. Deci vorbim aici, moderat activ. Aici e 1.55

Dr. Mihail: 1.55, ok.

Andu Preda: După care, dacă suntem activi cu adevărat, aici vorbim… Gen atleți? Avem și foarte activi. Deci vorbim aici, ești în punctul în care te antrenezi aproape zilnic și ai trecut deja de 12-14.000 de pași. Vorbim aici destul de…

Dr. Mihail: Deci am destul de activ? Cu cât înmulțim?

Andu Preda: 1.725, dacă nu mă înșel.

Dr. Mihail: 1.72 Iar dacă ești extraordinar de activ, vorbim aici atleți, olimpici și mineri. Ori?

Andu Preda: Ori 1.9

Dr. Mihail: Deci să zicem că o persoană care este activă moderat, adică merge de 3 ori la sală pe săptămână, face cam 8-9.000 de pași. Să zicem că ăsta sunt eu, mi-ar plăcea să fiu activ, dar încă nu sunt pe acolo. Sunt în anumite săptămâni. Asta înseamnă că acest număr de kilograme, 93 x 22, la mine sunt 2046, îi înmulțesc cu 1.55. Și asta înseamnă că 3.100, 3.170, 3.200 de kilocalorii.

Andu Preda: Calorii sau kilocalorii? Dacă vrei să intrăm în detaliu.

Dr. Mihail: Intrăm acolo. Deci 3.200 de calorii.

Andu Preda: Da, pe acolo. Atâta ai nevoie ca să-ți menții greutatea la nivelul de activitate.

Dr. Mihail: Deci eu dacă mănânc 3.200 de calorii, rămân la aceeași greutate.

Andu Preda: Aici e iar o parte complicată. Greutatea nu e egală cu compoziția corporală. E o problemă măricică asta.

Dr. Mihail: E foarte mișto ce ai subliniat. Deci eu să-ți zicem că am 93 de kg, dar vreau să îmbunătățesc compoziția corporală practic, eu pot să mă duc la sală astea 3 ori pe săptămână, să mănânc aceste 3.200 de calorii, iar grăsimea mea să se transforme în timp în masă musculară practic, corect?

Andu Preda: Grăsimea nu se poate transforma în alt tip de celulă că sunt cele diferite, dar energia poate fi transferată pentru crearea unui alt tip de…

Dr. Mihail: La modul ăsta. Adică o să consum energie inclusiv prin arderea grăsimilor, care se va transforma în glucoză, care se va transforma în alte proteine.

Andu Preda: Dacă îi dai proteină și ridici greutăți și mărești stresul constant printr-un volum progresiv. Ridici din ce în ce mai mult de la săptămână la săptămână. Cu timpul vei depune musculatură și chiar poți să iei în greutate în timp ce slăbești. Asta e partea unde mulți oameni se descurajează. Merg la sală și iau în greutate.

Dr. Mihail: Se poate întâmpla pentru că organismul tău, în special dacă ești neantrenat, crește foarte repede. Dacă luarea aia în greutate nu presupune că mănânci cu mult mai mult decât înainte, înseamnă că e un lucru bun că mergi la sală și iei în greutate.

Andu Preda: Absolut. Trebuie să iei în considerare că musculatura e în mare parte apă. Deci tu îți schimbi compoziția corporală cu a fi mai bine hidratat, dar apă are și ea o greutate. Și hipertrofia musculară, în special după sală și în zilele alea după sală când ești un pic umflat, este datorată mai mult apei care se reține în musculatură?

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: De-a lungul timpului, pe măsură ce pierdem energie din organism, energia pierdută e egal cu masă pierdută. Deci cu timpul trebuie să scadă. Nu are cum să dureze la infinit. Că nu poți să dezvolți musculatură la aceeași viteză constant și atât timp cât tu ai un deficit caloric moderat, vorbim aici ce înseamnă deficit caloric moderat.

Dr. Mihail: Întorcându-mă, deci eu am 3200 de calorii, ar trebui să consum zilnic ca să rămân la aceeași greutate. Dacă vreau să slăbesc acest 0,5-1,5% din masa mea corporală, care ar trebui să fie deficitul meu caloric?

Andu Preda: Aș spune între 20-30%. Deci 20-30% pentru majoritatea oamenilor cam asta o să fie.

Dr. Mihail: Deci asta înseamnă că eu trebuie să scad din 3200, scad 20%, adică 600 de calorii trebuie să mănânc mai puțin. Și asta înseamnă că eu ar trebui să ajung la undeva la 2500 de calorii pe zi. Deci asta este ecuația fizică a slăbitului. Dacă vrei să slăbești, orice ai face trebuie să te duci în acel deficit caloric.

Andu Preda: Eu mi-aș dori, după ce oamenii o să vadă acest podcast, să nu mai numească slăbitul la dietă, să numească deficit caloric. Că asta e. Dar cumva toată branduirea asta de dietă, de fapt face totul mai confuz. Noi la nutriție nu știm multe chestii, dar slăbitul e rezolvat. E rezolvat de mult.

Dr. Mihail: Bun, deci hai să zicem, sunt la dietă și pot să zici, băi, nu mănânc cărnați, că sunt în deficit caloric. Și atunci poți să te duci în deficit caloric cu orice dietă vrei tu, nu? Fie că te duci în vegan, în carnivor, în keto, whatever.

Andu Preda: Ăstea sunt preferințe alimentare. Ăstea nu sunt necesare pentru rezultate.

Dr. Mihail: Ok, mi se pare foarte mișto punctul ăsta. Deci dieta este de fapt preferința alimentară. Adică dieta este cum vreau eu să ating deficitul caloric sau cum îmi este mie mai ușor să ating deficitul caloric. Dacă mănânc doar cartofi cu cârnat, poate că nu o să pot să mănânc atât de mult cartofi cu cârnat. O să mă satur de el și pentru că n-am voie să mănânc altceva, că țin această preferință alimentară, o să reușesc să am deficit caloric. Fasting-ul intermitent, din nou, poate să fie un deficit caloric. Te ajută să fii în deficit caloric, dar nu funcționează pentru toată lumea. Pentru că tot ce face e să-ți reducă timpul pe care îl ai să mănânci.

Andu Preda: Nu funcționează pentru că dacă tu mănânci în acel timp aceste 3200 de calorii, tu nu slăbești.

Dr. Mihail: Fii atent că am ajuns la acest capitol și aș vrea să spun întrebarea asta. Nu o să intrăm în detaliile fasting-ului intermitent, pentru că e acest pattern de a mânca în care tu mănânci o fereastră de timp mai redusă și în rest, într-o fereastră de timp mai mare, nu mănânci. Beneficiile sunt prin faptul că îți odihnești sistemul digestiv, nu ai fluctuații de glucoză, sunt tot felul de beneficii. Un beneficiu poate fi faptul că te ajută să te disciplinezi și să slăbești în greutate. Pe mine, de exemplu, m-a ajutat fasting-ul intermitent cât timp îl făceam. Și acum, dacă stau și mă gândesc, felul meu de a mânca este un fel de fasting intermitent, dar pe care nu-l țin cu un efort.

Andu Preda: Cam așa și eu mănânc. Mai sar câte o masă pe aici și pe acolo.

Dr. Mihail: Eu la un moment dat am văzut și eu în jur de 102 kg. Și cumva, inclusiv prin fasting și prin sport și prin atenție la ce mâncam, fasting-ul m-a ajutat să nu mănânc. Chiar dacă aveam un food craving noaptea sau seara, îmi dădeam seama că sunt la o disciplină alimentară și nu mâncam. Pe mine m-a ajutat. Există însă, din ce în ce m-ai promovat și mă întreabă mulți oameni în social media, ce părere am despre acest fasting prelungit. Fasting doar cu apă, care ține 3 zile, 6 zile, 9 zile, 10 zile, 10 zile pe lună. Sunt foarte mulți oameni care promovează. Sunt oameni pe care, de exemplu, Damian Drăghici a fost la emisiune la noi, la Medicool. El face asta, el face acest tip de fasting.

Andu Preda: Ok, te ajută și îți place să-l faci și e foarte bine.

Dr. Mihail: Dar oamenii văd că e făcut de oameni cunoscuți și încep să facă și ei. Zi-mi părerea ta.

Andu Preda: Eu am o părere foarte proastă. La modul superlativ de proastă despre strategia asta. De ce? Pentru că pierzi multă masă musculară. Deci corpul tău, ce are nevoie creierul tău? Are în principal nevoie de glucoză. Tu nu-i mai dai glucoză din alimentație. Acum, el are stocat în ficat, sub formă de glicogen și are musculatură. Pe aia de musculatură nu prea o ia. O ia pe aia din ficat. Dar aia se termină la un moment dat. Și ce face ficatul tău? Gluconeogeneză. Din ce face gluconeogeneză? Adică naște carbohidrați noi. Ar putea să facă din grăsime, dar și din masă musculară. Din proteină. Ok. Unde stocăm proteina? În masa musculară. Masa musculară este extraordinar de importantă la slăbit. Da? Cu cât dorința ta nu ar trebui să fie doar să pierzi în greutate. Că da, dacă vrei să pierzi în greutate, doar nu mănânci.

Dr. Mihail: Corect.

Andu Preda: Dorința ta ar trebui să îți îmbunătățești compoziția corporală într-un mod cât mai sănătos și cât mai sustenabil. Pentru că asta te va duce la rezultate pe termen îndelungat.

Dr. Mihail: De fapt, dacă mă gândesc, slăbitul din masa musculară este mai prost de… Adică mai bine rămâi acolo. Mai bine rămâi cu masa musculară și grăsut?

Andu Preda: Ce-ți povesteam că mi s-a întâmplat mie? Un cartof și un cârnat. Unde duc? La oase care se lovesc de scaun. Dacă rămâneam în punctul ăla și nu mă apucam de sală și nu învățam ce înseamnă să mănânci corect, eu rămâneam un aschilambic.

Dr. Mihail: Deci revenind la postul ăsta intermitent. De fapt, ăsta nu mai e intermitent. Este un post îndelungat, un post pe bază de apă în care bei doar apă timp de șapte zile, zece zile.

Andu Preda: Acolo alte probleme. Dacă bei doar apă, nu ai electroliți. Ce vorbeam de sare. Sarea e foarte importantă. Îți trebuie vitamine, minerale. Adică, ok, strămoșii noștri aveau perioade când nu puteau să mănânce. Dar dacă îi întrebai, toți ar fi preferați să mănânce în fiecare zi. Adică nu e o chestie de preferință aici. Aici, practic, îți expui corpul unui risc. Singurul mare avantaj pe care eu îl văd e că îți cade expresia genetică a mTOR care e o cale metabolică care duce la o îmbătrânire mai accentuată și la progresia cancerului. Dar asta o face și deficitul caloric. Asta e surprinzător. Deci dacă mănânci, îți calculezi caloriile alea și te duci în a mânca mai puțină energie decât consumi, ai aproximativ aceleași beneficii. Și dacă stăm și ne gândim că îți iei beneficiul ăsta dintr-un fasting prelungit, dar tu îți pierzi masa aia musculară, îți și urăști viața.

Dr. Mihail: Măi, depinde aici. Părerile sunt împărțite. Adică oamenii spun că sunt foarte focusați, ceea ce cred. Sunt foarte focusați, sunt mult mai concentrați, sunt mult mai calmi.

Andu Preda: Dar pentru că alimentația lor era groaznică înainte.

Dr. Mihail: Da, corect. Și nu mai au fluctuații de glicemie, au probabil, le crește sensibilitatea la insulină. Adică mă gândesc că sunt niște beneficii, într-adevăr. Dar asta ziceam, te întâlnești cu oamenii ăștia și vreau să zic sincer, eu mă obțin să-i zic cuiva care arată nasol, că arată nasol. Poate intru în detalii… Și mie mi se întâmplă să am zile în care nu arăt bine. Și dacă mă întâlnesc cu cineva și zice, bă, dar ce ai pățit? Ce ai? Adică arăți ca naiba. Ce s-a întâmplat? Îmi vine să zic, bă, dă-te dracu de aici. Adică pleacă naibii de aici. Ce mai stai la discuții cu mine, știi? E enervant când ai o perioadă proastă și arăți nasol, să-ți zică cineva că arăți nasol.

Andu Preda: Complet de acord și încerc să evit acest lucru.

Dr. Mihail: De regulă, când văd că un om arată bine, asta e ca paranteză, îmi place să-i zic că arată bine. Că e un feedback pe care e mișto să-l primești.

Andu Preda: E mișto să-l primești și cumva e o confirmare a faptului că ceea ce faci tu, dacă într-adevăr, așa este.

Dr. Mihail: Deci dacă m-am întâlnit cu tine și n-arăți bine, dar într-o lună mă văd cu tine și arăți bine, mi-ar plăcea să-ți confirm că ceea ce faci tu e corect. Continuă să faci asta. Dar oamenii aceștia care țin fasting prelungit, care țin fasting de 10 zile, arată efectiv ca niște pacienți oncologici. Sunt zombie. Da, sunt palizi, sunt lipsiți de energie, sunt într-o stare de conservare de energie. Pare așa un pic meditativ, pare că sunt mai relaxați, dar relaxarea aia nu pare în niciun caz sănătoasă.

Andu Preda: Nu e sănătoasă. Ai făcut vreodată un fasting prelungit cu adevărat lung?

Dr. Mihail: Am făcut maximum omad, asta am făcut. Deci o masă pe zi. A fost extrem.

Andu Preda: Eu am făcut la un moment dat strict ca să studiez și pe corpul meu. Eu am plăcerea asta sadică de-a lungul timpului să le încerc pe toate. Le-am încercat toate tipurile de diete, toate fadurile le-am încercat. Pentru mine ca și profesionist în meseria mea eu trebuie să le înțeleg. Acum nu înseamnă că le recomand. Am făcut un fasting, dar cu electroliți ca să nu am…

Dr. Mihail: Câte zile?

Andu Preda: Șapte.

Dr. Mihail: O singură dată?

Andu Preda: O singură dată. Mi-a fost suficient, mi-am luat notițele, am înțeles ce s-a întâmplat acolo.

Dr. Mihail: Și cum a fost?

Andu Preda: Deci, primele două zile sunt groaznice. A treia, cred că e apogeul de cât de groaznic poate să fie. Asta mi s-a întâmplat, din nou, e o experiență anecdotică.

Dr. Mihail: Dar ce era groaznic? Ți-era foarte foame?

Andu Preda: Ești obișnuit o dată să mănânci. E chestia asta că îți vine să mănânci ceva, că ești obișnuit cu asta. După care te simți așa foarte low în energie. Pentru că organismul tău încă funcționează pe glucoză, dar în același timp tu nu-i mai dai. Începe să-și producă corpi cetonici ca să înlocuiască substratul. Și intri până la acest keto flu. Care se întâmplă și la cei care urmează o dietă ketogenică, dar la tine e mult mai grăbit. Cam după trei zile organismul tău nu mai produce atât de multă glucoză. Pe care o produce când nu mănânci absolut deloc din proteina, din mușchi. Cam primele trei zile consumi cea mai multă masă musculară. Te-ai așteptat să fie mai la final, dar nu, e la început.

Dr. Mihail: E la început de fapt. Adică inclusiv un fasting de trei zile nu e recomandat.

Andu Preda: Inclusiv de unul de o zi. Complet de o zi. Mai bine nu-l faci. Sau dacă-l faci, fă-l rar. Fă-l o dată la șase luni, ceva în genul. Ce aș recomanda e să consumi mai multă proteină și să consumi legume și fructe. Ghici ce, funcționează. E plictisitor. Adică lasă-mă în pace.

Dr. Mihail: E atât de mișto. Fac fasting. Boss, nu mănânc de șapte zile. Joac-o pe asta.

Andu Preda: Boss, mănânc proteine și legume. So what? Intensitate calorică mică. Proteină mai multă. Din surse slabe. It just works. It just works. Te pune în deficit caloric. Te simți bine. Și-ți vezi de viața ta. Și nu-ți distrugi masa musculară. Și nu arăți ca un zombie. Fucking shit. Renunțați la acest fasting de 10 zile.

Dr. Mihail: Hai să spun unde mă clasez eu. Ce vreau să zic eu. Că ok, să facă oamenii ce vor ei. Eu ți-am zis. De asta am zis. Că am principiile mele în care nu îmi place să le zic oamenilor și nu le zic oamenilor că arată nasol. Mi-e foarte greu când vă văd să mă abțin, să vă spun că arătați rău. Adică cumva partea asta de medic din mine strigă spre mine să-i întreb ce naiba se întâmplă cu tine că aș vrea să te ajut. Aș vrea să te ajut. Aș vrea să-ți întindem o mână de ajutor. Ce s-a întâmplat în viața ta de a arăți atât de rău? Și de fapt el face fasting 10 zile.

Andu Preda: Eu unul m-am oprit să mai fac chestia asta. Pentru că oamenii nu reacționează deloc bine când le spui că nu arată ok sau că e vreo problemă acolo.

Dr. Mihail: Deci și eu fac același lucru. Adică nu îți imagina că nu… Când văd un om, mă uit. Ok, asta e culoarea ochilor. Cam gălbejiți. S-ar putea să fie ceva de hepatită pe acolo. Analizezi. Știi? Chestii de genul. M-am oprit să fac chestia asta pentru că oamenii se simt jigniți și trigăruiți. Și aștept pur și simplu ei să vină să-mi ceară ajutorul. Dar ce mă enervează când vin să-mi ceară ajutorul e că mă învață tot ei pe mine cum să fac lucrurile.

Andu Preda: Și că se simt foarte bine, da. Și se apucă să-mi zică. Da, da, dieta asta. Dar cura asta. Când aud de cură, eu o iau razna.

Dr. Mihail: De ce?

Andu Preda: Păi cure cu ciorbă de varză. Ok. What’s wrong? Dacă e în deficit caloric. Păi e în deficit caloric, dar te simți ca naiba. Și nu e sustenabil. Ok. Adică… Știi de ce toate dietele eșuează?

Dr. Mihail: Hai să o ducem așa. Zi-mi de ce.

Andu Preda: Pentru că omul nu se schimbă fundamental într-o perioadă foarte scurtă de timp. El trebuie să-și schimbe stilul de viață și cum se vede pe el însuși. E și o parte psihologică de care mulți uităm. Deci tu, în momentul în care ai început o dietă, tu nu poți să mănânci junk food, dulciuri, să nu faci activitate fizică, să-ți iei o dietă mega strictă, ok slăbești, și să fii, da, eu acum mă simt sănătos, o să fiu sănătos pentru restul vieții. Dacă te simți că n-ai vlagă să mai faci asta, o să revii la ceea ce te făcea, să te simți bine. Dacă ai un proces încet, dar sigur, în care trendul scade constant și ai răbdare…

Andu Preda: …te simți bine, observi că viața ta se îmbunătățește, te simți altfel, efortul fizic e mai plăcut, trebuie să începi încet. Ca în orice alt lucru. Dacă eu pe tine te-aș fi luat în primul an de medicină și te-aș fi dus direct în anul șase, te bag direct în sala de operație, n-ai niciun fel de cunoștință. Te descurci acolo?

Dr. Mihail: Să știi că așa se practică la noi, în sistemul american. Și cum se face la chirurgie, asta o poate confirma orice rezident. Bine, nu peste tot, dar în 90% din cazuri. Te ia rezident proaspăt de chirurgie și tu ai venit și zici, bă, vreau să operez. Și zice, auzi, vezi că e încolo drept în sala 3, du-te și fă-l. Și tu zici, mamă ce tare. Și te duci să-l faci și belești ceva, belești acolo un ansahen, belești și faci o sângerare și intră după aia chirurgul, intră în sala și zice, vezi bă, ce prost ești. Cum dracu să te mai las? Și nu-ți mai dă nimic de făcut după aia. Mie nu mi s-a întâmplat, slavă Domnului, am făcut parte dintr-o echipă foarte bună, dar sunt atât de multe cazuri, atât de multe povești.

Andu Preda: Am auzit și eu multe povești horror, n-ai vândut deloc bine sistemul medical românesc în momentul ăsta.

Dr. Mihail: E în schimbare, să știi, eu văd o perspectivă pozitivă a sistemului medical, devine, se occidentalizează.

Andu Preda: Eu sunt sigur că lucrurile în România, adică, uite, mă aflu aici, am plecat 11 ani, am dublă cetățenie.

Dr. Mihail: De ce naiba, te-ai întors? Asta e întrebarea.

Andu Preda: Băi, România nu e atât de rea. Perspectiva mea s-a schimbat. Eu am plecat, că eram foarte dezamăgit de România, dar am văzut traiectoria în care se duce și cred că traiectoria asta o să continue mult timp. Se vede cu ochiul liber, adică se vede cu ochiul liber, de la un an la altul, că este mai bine. Și e mai bine.

Dr. Mihail: Dar când vorbești cu omul de rând, toți se plâng de toate chestiile, pentru că am impresia că cumva, uită unde eram acum 10 ani.

Andu Preda: Eu am văzut diferența asta, pentru că am plecat în 2013.

Dr. Mihail: E cel mai ușor să vezi asta când te întorci. E ca la copii. Îl vezi acum 6 luni, dacă îl vezi peste 6 luni, vezi cât de mult l-a crescut. Sau că l-a slăbit. Că tot vorbeam despre chestia asta. Zi-mi top alimente care îngrașă și top alimente care te ajută să slăbești. Zi-ne o cură.

Andu Preda: Foarte simplu. Proteina are 4 calorii pe gram. Kilocalorii, să fiu mai specific de nutriție. Carbohidrații au 4. Grăsimea are 9. Alcoolul are aproape 7. Ceea ce înseamnă că alcoolul și grăsimea sunt cele mai dense caloric.

Dr. Mihail: Ce am înțeles la început de la tine e că, când mâncăm mâncare densă în calorii, corpul zice ai dat de livada aia productivă de care n-a dat nimeni. Mănâncă tot din ea până vin alții să mănânce.

Andu Preda: În special carbohidrați procesați. Nu zic că grăsimea nu e rea în chestia asta. Zic că carbohidrații procesați sunt cei mai răi. De asta dulciurile în general oferă cea mai mică sațietate și mai mult îți fac poftă să mănânci mai mult.

Dr. Mihail: Dar îți oferă foarte multă plăcere ciocolata. Recunoaște. Îți iei milka de aia cu lapte și o mănânci pe toată până ți-e rău?

Andu Preda: Eu nu cumpăr dulciuri, că dacă le am în casă nu pot să iau o bucățică.

Dr. Mihail: Nici eu n-am dulciuri acasă. De exemplu, la noi nevasta mea mă crede nebun. Am zis băi, eu de mic în casa mea n-am avut cola. Deci n-am avut cola, așa mi-a zis taică-miu. Taică-miu, capul familiei, a dat cu pumnul în masă și a zis în casa asta n-o să avem cola. Dacă ne luăm cola, o să bem cola. Și e nesănătos. Ne luăm cola o singură dată pe an de Crăciun. Și de Revelion. Și de zi de naștere, atât. De trei ori pe an. Și n-am avut cola. Și mi se pare o super bună strategie. N-ai voie să ai cola sau alte băuturi dulci în casă. Nu le consumi. Te obișnuiești să bei apă. Și atunci consumi foarte rar. Dar zi-mi când ai mâncat. Hai, recunoaște. Când ai mâncat ultima ciocolată, Milka cu lapte?

Andu Preda: Acum două… Nu, o lună. Când m-am dus în vizită la maică-mea. Maică-mea e medic. Știi ce înseamnă asta? Am un dulap cu ciocolată. Și unul cu cafele.

Dr. Mihail: Da. Dă și mie cafea să n-o mai cumpăr.

Andu Preda: Îți aduc. Dar e Jacobs.

Dr. Mihail: E bun.

Andu Preda: Tot stocul e așa. Jacobs și Davidoff, probabil. Jacobs, Davidoff, de la pacienții mai buni. Nu știu. Nu știu. E acoperită de Jacobs. Și-au găsit nișa de medici. Da. Și… Da, când mă duc la maică-mea… Adică eu îmi fac așa o perioadă de… Ok, acum o să mănânc dulciuri. Și sunt destule. Acum… Ea nu vrea chestiile astea. Dar pacienții insistă.

Dr. Mihail: Ok, și zici să nu le arunci. Le lași acolo.

Andu Preda: Da. Dar altfel eu nu-mi cumpăr. Revenind la ce ziceam. Deci, carbohidratul și dulciurile îți dau cea mai mică sațietate. Și făinoasele procesate.

Dr. Mihail: Ok, merdenele gen.

Andu Preda: Da, merdenele, croissant, chestii de genul. Adică sunt foarte, foarte procesate. Toată fibra scoasă de acolo. Și, în general, făinoasele îți oferă o stare de sațietate mică.

Dr. Mihail: Știi merdenelele de la Nea Mihai? De la Piața Amzei?

Andu Preda: Nu.

Dr. Mihail: Trebuie să mergem. Mergem după podcastul ăsta. Cele mai bune din lume.

Andu Preda: Ok, facem.

Dr. Mihail: Deci e un domn Nea Mihai, în Piața Amzei, care are o patiserie… unde, indiferent în ce zi și în ce noapte te duci, el e acolo și le vinde. El le face, el le vinde, primește doar cash. Ok. Și sunt bombă. Și sunt cele mai bune din lume, efectiv. Deci sunt…

Andu Preda: Ok, le încerc. Bun, dar astea intră la carbohidrați care îți dau cea mai mică sațietate. Bun. Dacă cineva e suficient de nebun cât să caute… Se numește indexul sațietății. Poți să vezi exact…

Dr. Mihail: A, ok.

Andu Preda: Fiecare aliment, cam cât de multă sațietate îți oferă.

Dr. Mihail: Cred că e foarte util, nu?

Andu Preda: E ca un glycemic index, doar că e index al sațietății. Stai puțin, ca dacă… cred că poți să și spun cum se numea studiul, Holt et al 1995. Ăsta e.

Dr. Mihail: Holt et al e… Sau Holt sau Hold.

Andu Preda: Holt et al, ok, bun. Da, ăsta e… acolo găsești graficul cu indexul sațietății. El a fost practic pionierul pentru indexul ăsta. Și dacă te uiți care aliment are cel mai mare index de sațietate, e culmea, cartoful.

Dr. Mihail: Asta am tot auzit. Care are amidon, care e un carbohidrat complex, într-adevăr, dar care…

Andu Preda: Nu înțeleg de ce. Nu o să te mint, nu înțeleg de ce. Teoretic, n-are nici proteină, n-are nici fibră multă.

Dr. Mihail: Cred că contează foarte mult… am făcut și eu un material pentru care am primit un pic de critici și, într-adevăr, era un pic trunchiat. Am făcut un material în care eu am senzorul ăsta, pe care îl port intermitent, senzor de monitorizare continuă a glicemiei. Și am avut o surpriză majoră când am mâncat, la un moment dat, am mâncat într-o zi coaste cu salată și în altă zi am mâncat aceleași coaste cu aceeași salată și cu cartofi prăjiți, atenție. Ok. Și am avut un efect foarte diferit. La coaste cu sos, cu salată, am avut o curbă glicemică foarte stabilă. La cartofi prăjiți cu aceeași mâncare, am avut o glicemie care s-a dus în 160 și a coborât și după aia iar a urcat și iar a coborât și așa mai departe. Și am pus-o pe seama cartofului.

Andu Preda: De fapt era probabil cauzat de cartoful prăjit. Amidonul ăla prăjit și procesat cu grăsime, nu știu de ce, îl face… sunt voci avizate care spun că prăjeala, amidonul prăjit, are un indice mai mare decât glucoza, care e gen 100, care e top. Adică e maximul pe care îl poți calcula și… Îmi e greu să mă pronunț, dar ce pot să spun e că dacă vrei cu adevărat să-l faci sănătos, uite cum îl fac eu de exemplu, tai cartofii în cubulețe, pui o lingură de ulei și îl bagi la cuptor. Pui niște condimente, îl bagi la cuptor. That’s it!

Dr. Mihail: De acord. Și e suficient de gustos, e suficient de sațios și poți să-l mănânci cu o bucată de…

Andu Preda: Al doilea aliment pe indexul sațietății era peștele, da?

Dr. Mihail: Ok, da.

Andu Preda: Peștele în special dacă iei unul alb care e mai slab caloric.

Dr. Mihail: Slab. Da. Deci nu gras.

Andu Preda: Da. Peștele gras, eu l-aș vedea mai degrabă ca un tratament, dacă are logică, pentru că vine cu omega 3 și e foarte greu să găsești omega 3 în alimentația tipică.

Dr. Mihail: Cică și peștele ăsta care e crescut în fermele astea de pește, e lipsit de omega 3, pentru că cumva el și-l obține din alge și trebuie să…

Andu Preda: Într-un mod paradoxal, are mai mult omega 3 decât ăla din sălbăticie.

Dr. Mihail: Ok. Paradoxal.

Andu Preda: Pentru că nu se mișcă și e mai gras. Și are mai mult omega 3.

Dr. Mihail: Da. Funny enough. Ok, legit. Asta ar trebui notat. Deci peștele de crescătorie are mai mult omega 3 decât ăla sălbatic.

Andu Preda: Nu spun că e mai sănătos…

Dr. Mihail: Ok, dar are mai mult omega 3.

Andu Preda: Dar ca și cantitate pură de omega 3, volum… Ia-o logic, nu se mișcă prea mult dar depune grăsime. Grăsimea lui e PUFA, Poly Unsaturated Fatty Acids.

Dr. Mihail: Ok, corect. Deci, ca alimente care… ai zis de alimente care îngrașă, sunt alimentele alea care îți dau mai puțină sațietate și ai zis de dulciuri și făinoase.

Andu Preda: Zahărul e printre cele mai joase chestii pe indexul sațietății. Zahărul e unul dintre cele mai joase.

Dr. Mihail: Da. Zahărul… știi care e problema cu zahărul? Eu nu am o problemă neapărat cu el ca și moleculă. Nu o găsesc cu ceva specială.

Andu Preda: Nici eu.

Dr. Mihail: Am un material care cred că o să iasă înainte de podcastul ăsta despre zahăr, în care gen da, nici eu nu am o problemă cu zahărul în sensul că e energie goală, pură, pe care dacă… asta și zic, de exemplu dacă te duci să alergi la un maraton acum și bei o cola la jumătatea maratonului, nu-ți face niciun rău.

Andu Preda: Exact. Absolut nicio problemă. Problema e că suntem sedentari, nu facem absolut nimic și cantitatea de zahăr pe care o consumăm e ridicol de mare. Știi câte grame de zahăr ar trebui să consumăm pe zi maxim? Zahăr procesat?

Dr. Mihail: 25 grame.

Andu Preda: 25. Cât e într-o doză de 330 ml de cola zero?

Dr. Mihail: 35.

Andu Preda: Bravo. Ok, deci tu ți-ai trecut limita cu o singură doză. Îți iei o ciocolată, îți mai iei nu știu ce, în sosuri, peste tot se adaugă zahăr.

Dr. Mihail: Atenție, și în fructe ai zahăr, adică…zicem de doza asta dar… Adică ar trebui să ne luăm zahărul, doza aia de 25 grame…

Andu Preda: Impactul e uriaș diferit, înțelegi? Când îl iei dintr-un fruct, vine cu fibră, vine cu apă, durează până când trece prin digestie, până când e absorbit, până când e metabolizat. Așa tu îi dai zahărul, efectiv imediat o să fie absorbit. Practic se descompune într-o moleculă de fructoză și într-una de glucoză și de acolo se duce odată la ficat, îi dă bombardament. De asta fac oamenii ficat gras non-alcoolic, de la excesul de zahăr și carbohidrați mega rafinați. Și glucoza trebuie să fie scoasă de acolo de insulină. Pentru că tu știi câtă glucoză ai în orice moment al zilei în corp?

Dr. Mihail: Da, era ceva… un cubuleț jumătate de zahăr dizolvat.

Andu Preda: Între 4 și 5 grame. Deci tu vrei să-mi spui că îți iei o doză din aia de cola cu 35 grame de zahăr și corpul tău trebuie să lupte să mențină toată glucoza la 5 grame.

Dr. Mihail: Mai există un moment în care poți să mănânci? Adică deci la zahăr trebuie or să-l consumi imediat, adică l-ai băut înainte de antrenament. Există un impact mai mic al zahărului dacă îl iei după antrenament pentru că îți reface acel glicogen din mușchi?

Andu Preda: Și înainte, să știi. Nu e diferență, dar să-l iei vreo 20 de minute înainte. Dar în fine, nu vorbim despre chestia asta, pentru că nici măcar zahărul nu e o problemă atât de uriașă la persoanele cu un indice de masă corporală normal, da? Deci, asta e o altă problemă cu nutriția, variația umană e foarte mare. Și nu poți să zici ok, ăsta e bun sau nu e bun. Podcastul ăsta pot să-l fac de 5 ore și nu o să termin de vorbit, pentru că e variația atât de mare, ar trebui să mă duc la fiecare caz particular de om.

Dr. Mihail: Ăsta e motivul pentru care industria alimentară sau Big Food, ca să zicem așa, în lupta cu guvernele care zic ok, trebuie să punem o taxă pe zahăr, industria Big Food vine și zice, hei, dar zahărul nu e rău, e greșit cel care consumă zahăr. Că noi facem doar zahăr. Dacă te duci la sală și bei o cola sau mănânci zahăr, nu o să-ți facă răul pe care ți-l faci când stai în scaun.

Andu Preda: Și vin cu următorul argument: în natură, care e cea mai apropiată chestie de zahăr? Fructul.

Dr. Mihail: Nu. Mierea.

Andu Preda: Corect. Și trebuie să te urci în copaci și să fugi de albine. Corect. Dar nimic nu e atât de procesat pe cât zahărul pe care îl luăm noi. Nu există, efectiv. Noi trebuie să procesăm trestia ca să putem să facem zahărul. De acolo vine problema. Noi în natură nu am consuma zahăr. Am avea miere, am avea fructe. Din nou, impactul la fructe, total diferit. Și să nu creadă cineva că am ceva împotriva fructoziei. Eu dacă ar fi să mă clasifici unde mă aflu în parametrul nutriționiștilor, cu ce dietă țin și chestii de genul, nu-mi pasă de nicio dietă, sunt undeva la mijloc. Eu caut o moderație. Extremele nu sunt bune. Când mi-ai dat la un moment dat, ai menționat vegan și keto, astea sunt două extreme. De asta sunt populare. Pentru că în general oamenii își caută problemele lor și își dau seama că există undeva la mijloc, dar alimentația e dată peste cap și mănâncă junk food și probleme și aud de keto, da? Ce fac? Renunță la cele procesate, că vin cu carbohidrați, merg pe asta, văd niște rezultate, care de fapt vin din faptul că și-au îmbunătățit un pic dieta și gata, sunt adepții. Toată lumea trebuie să meargă pe keto și încep să se certe. După aia vin ăștia, veganii. Nu, că plantele vin cu fibră, cu sațietate, că nu știu ce, nu știu cum. Și toată lumea se ceartă. Când de fapt toți ar trebui să fie undeva la mijloc, aici suntem 95% din populație, e o bell curve, înțelegi? Aici suntem toți, unde efectiv mănânci cu moderație.

Dr. Mihail: Și iar ce înseamnă moderație aici? E foarte greu. E moderație, dar îți trebuie disciplină și, din păcate, fix extremele îți dau disciplină. Când extrema zice mănânci doar legume, deci băi, e disciplină.

Andu Preda: Iți dau una greșită totuși.

Dr. Mihail: Greșită, într-adevăr. Greșită, dar pentru unii funcționează adică dieta cred că…

Andu Preda: Să știi că din toate dietele posibile, dacă ții o dietă, dacă ai timp de ea să o studiezi și să o faci corect, cred că aia vegană s-ar potrivi la cele mai ok ca și…

Dr. Mihail: Eu nu sunt de acord cu asta.

Andu Preda: De ce? Trebuie să iei suplimente ca și tratament.

Dr. Mihail: Nu neapărat, iei suplimente ce, de B12.

Andu Preda: Iei suplimente de B12. Creatină, monohidrat.

Dr. Mihail: Ok, iei suplimente de creatină. E ok, e ok. Ce are? Și eu o iau.

Andu Preda: Ok, și tu iei, dar majoritatea nu iau. Aha, ok. Știi ce efect are asta asupra veganilor și vegetarienilor? Și vegetarienilor, pentru că nu consumă carne? S-a descoperit și nu fac mișto, că scade IQ, culmea, pentru că creatina produce energie. Inclusiv în creier.

Dr. Mihail: Inclusiv în creier. Ok.

Andu Preda: Și suplimentarea e aproape ca un tratament. După care, ce numai iei tu când ești vegan? Omega-3. Acum o să zică mulți, nu! Că găsești în nuci, că e în plante. Da. E un alt tip de acid. E alpha-linoleic acid.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: Ție îți trebuie EPA, eicosapentaenoic acid. Ok. Și DHA, docosahexanoic acid. Conversia din ALA în EPA și DHA e sub 2%.

Dr. Mihail: Aha, ok. Corect, e un tip de omega-3. Omega-3 sunt mai mulți acizi care…

Andu Preda: Exact cum și la grăsimea saturată, sunt multe tipuri de grăsimi, de acizi grași, să fiu mai specific. Ok. Deci există deficiențe și carențe aici. Dacă ar fi să aleg o variantă…

Dr. Mihail: Bun, dacă eu sunt vegan și iau B12, iau creatină, 3 grame pe zi și iau omega-3 și mă asigur că am un gram jumate de EPA și…

Andu Preda: Mai e o problemă, proteina, în general, e greu de atins fără suplimente. Da? Și e greu de atins și pentru că plantele au fibră. Sunt tot fel de culturiști pe net care arată cât de mari sunt pe vegan.

Dr. Mihail: Da, și funcționează pentru mulți. Eu nu am nimic împotriva niciunei diete.

Andu Preda: Din nou, rolul meu nu e să spun mergi pe dieta asta, mergi pe dieta asta.

Dr. Mihail: Am înțeles. Ce zici tu e că să fii vegan e foarte complicat pentru că trebuie să suplimentezi.

Andu Preda: Așa e și cu keto. Așa cum e cu orice dietă din asta extremă și care te pune într-o dificultate din punct de vedere al alegerilor. Cel mai bine este… Asta spun datele, da? Și eu dacă ar fi să sugerez cuiva, pentru majoritatea oamenilor cel mai bine este să ai multe plante, să fii plant based în care să consumi pește în special, dacă nu consumi pește măcar să consumi moluște gen scoici și chestii de genul. Ai acolo foarte multe beneficii. Să consumi pește și aș mai spune dacă ar fi să aleg o carne aș alege carnea de pui.

Dr. Mihail: De pui, ok. Foarte mulți oameni, cumva carnea de pui ne-am bătut joc de ea în media și foarte mulți oameni consideră carnea de pui ca fiind cea mai nesănătoasă. De fapt ea este o carne…

Andu Preda: Aia roșie. Te uiți pe date, e clar că e aia roșie.

Dr. Mihail: Categoric. Știi, nici măcar datele pe carne roșie nu sunt atât de… Adică studiile sunt atât de întortocheate și prost făcute încât carnea roșie… sau în studii, carnea roșie e de foarte multe ori procesată. Burger procesat, mezeluri procesate din carne de porc și ai impresia că carnea roșie este nesănătoasă. Apar dovezi care spun că dacă carnea ta roșie este dintr-o vită care a păscut și a mâncat iarbă și pe care o mănânci mai des e gen, e ok să mănânci carne de vită sănătoasă, bine…

Andu Preda: Și aș ține să spun că tind să cred că nu e așa.

Dr. Mihail: Din cauza grăsimilor saturate sau de ce?

Andu Preda: Nu.

Dr. Mihail: De ce?

Andu Preda: Sunt alte chestii care se întâmplă acolo. În primul rând depinde cum o gătești, da? Dacă o faci la grătar și cred că putem fi de acord, carnea roșie e destul de gustoasă la grătar și cred că în țara asta e sport olimpic grătarul și ne place porcul mai mult decât vita dar e carne roșie.

Dr. Mihail: Porcul e carne roșie chit că arată alb. Da.

Andu Preda: În momentul în care tu o prăjești și curge grăsimea de pe ea, știi, sfârâiala aia care ne place, se produce… se produc niște compuși chimici numit PAH Polycyclic Aromatic Hydrocarbons. Ok. Ăștia sunt foarte carcinogeni. Foarte.

Dr. Mihail: Am citit un studiu în care aparent acești PAH sunt neutralizați de vin roșu.

Andu Preda: E adevărat. Au găsit că în carnea roșie de vită, dacă o marinezi și o gătești…

Dr. Mihail: Nu, și dacă bei vin roșu în timp ce bei și de asta, ele nu se combină…

Andu Preda: Nu sunt sigur de partea asta, dar e probabil. Ce ar putea oamenii să facă ca să combată chestia asta e să consume antioxidanți. Vorbim aici afine, vorbim aici fructe de pădure în general au mulți antioxidanți. Salate cu frunze verzi.

Dr. Mihail: Dar uite, e foarte mișto că fără să știi chestia asta carnea de vită fix așa se servește la restaurant. Cu o salată de frunze verzi și cu un pahar de vin roșu, știi? Care cumva combat…

Andu Preda: Dar n-aș putea să-ți spun dacă e suficient. Ok. Dacă e să te uiți la nivel de populații, cred că e un trend destul de clar cu carnea roșie îți face mai mult rău decât bine. Consumată în exces.

Dr. Mihail: Ce înseamnă exces? Înseamnă mai mult decât o dată pe săptămână. Lasă-mă să-mi fac friptura de vită o dată pe săptămână.

Andu Preda: Ok, nu am nicio problemă cu o dată pe săptămână, dar problema e că oamenii nu consumă o dată pe săptămână.

Dr. Mihail: Corect, problema e că oamenii într-adevăr… Din nou, ajungem la moderație.

Andu Preda: Ajungem la moderație și ajungem la motivul pentru care dieta vegană este net superioară unui mâncat haotic cum facem noi astăzi. Mai e unul. Dacă e să te uiți care e una dintre trăsăturile principale ale veganilor e că în primul rând le pasă de sănătatea lor mai mult decât omului obișnuit.

Dr. Mihail: De acord și cu asta și studiile practic nu pot să facă diferența între efectul benefic al mâncării și faptului că tu când ești vegan zici, bă trebuie să mă concentrez la sănătatea mea și te concentrezi la sănătatea ta cu totul.

Andu Preda: Nu am nicio problemă cu veganismul. Nu am nicio problemă cu vegetarianii. Tot ce spun e că extremele nu sunt bune și că sunt mai dificile să fii în homeostazie optimă. Corpul nostru are un range în care e optim. Cu cât deviez mai mult de la range-ul ăla cu atât cu timp apar carențe, care duc la boli, care duc la probleme de longevitate. Acum știu, o să vină cineva și o să spună da dar uite pe studiul ăsta, ăștia au trăit mai mult. Când e să le compari, deci am văzut o meta-analiză foarte bine făcută care compara cam toate dietele și s-a uitat la all cause mortality, adică toate cauzele de mortalitate. Nu au găsit nicio diferență între veganism și ceilalți. Deci cauza morții nu e diferită neapărat. Contează cum o faci. Că și ca vegan poți să-ți cumperi înghețată vegană, poți să-ți cumperi junk food vegan, poți să mănânci numai cartofi prăjiți.

Dr. Mihail: Da, exact. Corect. Așa e. Deci, zi-mi… Hai să dăm totuși o listă de alimente care îngrașă și alimente care te ajută să slăbești.

Andu Preda: Ok. Din punct de vedere al teoriei pe care am explicat-o cu caloriile, nu există alimente care îngrașă și alimente care slăbesc. Există alimente care îți dau o sațietate mai bună și alimente care ți-o îngreunează. Nu aș recomanda la dietă să consumăm surse bogate în grăsime. Cu aia aș începe. Pentru că 9 calorii pe gram… E foarte dens. Foarte dens, da? Acum nu vorbim aici… îți pui 10 grame de ulei de măsline. Nu. Vorbim… efectiv, mănânci slănină și chestii de genul. Bine, nici slănina… O să fie mulți care o să o apere. Unt, să zicem. Nu-ți faci carnea în unt. Și nu-ți iei, de exemplu, să zicem că gătești niște pui, nu îl gătești cu piele. Îți iei și tu niște bucăți mai slabe. Înțelegi? De ce? Scazi caloriile și mai scazi și grăsimea saturată. Care eu unul aș spune că e mai periculoasă, mult mai periculoasă decât colesterolul din alimentație, care nu prea are niciun impact.

Dr. Mihail: Asta categoric, da. De fapt, grăsimea saturată e cea care duce la colesterol crescut. Nu colesterolul din alimentație pe care nu prea îl absorbim, de fapt, corect.

Andu Preda: Și numai 20% din populație chiar sunt impactați de colesterolul din alimentație. Cam asta e… procentajul.

Dr. Mihail: Deci, alimente care îngrașă ar fi, ai spus… Nuci. Exemplu, nuci. Cine ar fi crezut că nucile îngrașă?

Andu Preda: Nucile îngrașă. Nucile îngrașă 100%. Nu recomand nuci la dietă. Poate nu multe.

Dr. Mihail: Ok. Cât de ușor îți e să mănânci nuci?

Andu Preda: Au o, eu numesc calitatea asta, nuplecabilitate. Sunt sigur că o companie de semințe a trăit markuită acum câțiva ani, că mi-a intrat în cap, dar au nuplecabilitate. Eu nu pot să mă opresc din mâncat nuci. Sunt bune.

Dr. Mihail: Băi, nu știu, din nou, eu pot să mănânc. Adică pot să mănânc un pumn cât călușul meu de palmă.

Andu Preda: Ok. Câte calorii iei dintr-un pumn?

Dr. Mihail: Nu-mi dau seama, vreo 200 cred.

Andu Preda: Mai pune.

Dr. Mihail: Serios?

Andu Preda: Serios. Cred că ajungi la vreun 300-400.

Dr. Mihail: Ok, dar e un aliment sănătos, totuși, pe care… nu știu dacă… adică aș prefera să scot…

Andu Preda: E un aliment neutru. Nu e un aliment sănătos. E un aliment sănătos dacă alimentația ta e varză. Un aliment sănătos ar putea, de exemplu, să fie nu știu, niște pește? Ăla-l numești aliment sănătos.

Dr. Mihail: Știi cât de puțin pește se consumă în România?

Andu Preda: Foarte puțin. Cred că suntem ceva în genul, o treime din cât se consumă media în vest.

Dr. Mihail: Ok, deci să mănânc mai mult pește.

Andu Preda: Da.

Dr. Mihail: Și mai puține de nuci.

Andu Preda: Da.

Dr. Mihail: Ok, bun, deci astea sunt alimente care îngrașă, deci… Dacă e să înlocuiești grăsimea, da. Ok, mai puțin și mai puțin gras. Deci, într-adevăr, mai puțin gras. Totuși grăsimea îți dă o sațietate, nu? Adică are un indice de sațietate mai mare.

Andu Preda: Mai mare decât ce? Decât zahărul? Da, orice îl are.

Dr. Mihail: Ok. Dar nu vorbim aici de care e cel mai bun, vorbim de care e cel mai rău.

Andu Preda: Ok, ne apropiem deja de care sunt cele mai rele, dar asta l-am dat.

Dr. Mihail: Fii atent, zi-mi atunci așa și alimente care ajută la slăbit, am înțeles. De exemplu, proteinele, da? Proteinele, peștele. Poate un carbohidrat da complex, adică orez, cartof.

Andu Preda: Da, da, cu cât e mai integral, cu atât e mai bine.

Dr. Mihail: Zi-mi, fii atent, până să trecem la următoarea întrebare, zi-mi, dă-mi un exemplu de o zi cu o alimentație perfectă la tine. Știu că poate să varieze și așa, dar zi-mi ce mănânci într-o zi în care zici, wow, azi chiar am mâncat sănătos, normocaloric sau, mă rog, nu contează, că tu din dimensiuni poți să faci practic mâncarea asta hipocalorică. Dar, cum, zi-mi o… un meniu sănătos.

Andu Preda: Eu dacă ar fi să sugerez un, o direcție de dietă, aș sugera cu siguranță mediteraneană. Da? That’s my choice. Și e științific cea mai aprobată. De departe. Da. Dar nimeni nu vorbește despre ea pentru că îndrumă la moderație. Da? Dimineața aș avea probabil ori o omletă, poate o shakshouka.

Dr. Mihail: Ce e o shakshouka?

Andu Preda: E… sunt niște ouă gătite în sos de roșii cu ardei, cu mai multe legume. Și mănânci cu o bucată de pâine. E foarte gustoasă, e mediteraneană.

Dr. Mihail: În omletă ce pui? Pui ulei de măsline?

Andu Preda: Da, dar încerc să nu o gătesc la o temperatură ridicată, pentru că uleiul de măsline are un boiling point destul de jos.

Dr. Mihail: Ok. Bun. Deci, un pic de ulei de măsline cu două ouă, ți-ai făcut o omletă. Bun. Dimineața. Simplu. Așa, păi asta era… Cu pâine sau? Ce anume?

Andu Preda: Cu pâine, fără pâine? Dacă simt nevoia să mănânc niște pâine, mănânc niște pâine.

Dr. Mihail: Ok, bun. Din nou, depinde de calorii. Ok, bine.

Andu Preda: Da? Da. Acum, eu ridic greutății. Da. Da? Ceea ce înseamnă…

Dr. Mihail: Ai nevoie de carbohidrați, corect.

Andu Preda: Și am nevoie de proteină.

Dr. Mihail: Bun, deci corect. Deci raportat la fiecare, dar să zicem că omletă cu o felie de pâine. Ok. Next.

Andu Preda: Să zicem, la prânz mi-ar plăcea să mănânc niște quinoa, da? Poate cu o salată. Poate în quinoa aia… sau o înlocuiesc cu niște fasole. Fasolea e un aliment foarte sănătos. Așa. Poate lângă mai pun niște paste. Poate fac așa niște paste de pesto sau fac o salată cu quinoa și în care pun și paste și mai pun niște legume și niște piept de pui. Da? Ok. Da. Seara să zicem că aș mânca un somon cu niște sparanghel sau cu ceva legume verzi și poate lângă mai am niște orez sau niște cartof, ceva în genul.

Dr. Mihail: Somon cu sparanghel. Zi-ne și ceva de buget. Buget mai redus.

Andu Preda: Ok. Pui poate? Nu? Paste cu ton?

Dr. Mihail: Paste cu ton. Ok. Poți să iei ton de la conservă. N-am ceva împotriva conservelor, n-am ceva împotriva tonului. Nu erau nesănătoase conservele? Toată lumea crede că conservele sunt nesănătoase.

Andu Preda: Da. Arată-mi datele.

Dr. Mihail: Nu, dar e și logic. Adică bine, conserva. Adică fiind conservă e ceva ce conține conservant.

Andu Preda: Același lucru… Ok. Dar nu e chestia asta. Pur și simplu pui carnea acolo, pui niște saramură și o fierbi. Da. Și scoți bacteriile care pot să digere să o strice și o închizi sigilat. That’s it.

Dr. Mihail: Și chiar mai bună, adică poate să fie o variantă mai bună pentru că peștele ăla e luat proaspăt și fiert și pus proaspăt acolo. Nu mai este congelat, nu mai este ținut.

Andu Preda: Da, sigur. Și aici vorbim de calitatea fiecărui aliment în parte. Dar uite ce am zis eu, acum poate să facă oamenii să creadă că și congelatul este nesănătos. Congelatul de multe ori e mai sănătos decât fructe și legume proaspete. În primul rând, se pierd vitamine cu timpul, cu cât iei, să zicem un fruct, iei un antioxidant cum ar fi cel pe care îl găsești în afine. Afinele congelate imediat după ce le-ai cules, antioxidantul e mult mai bine conservat.

Dr. Mihail: Probabil și pentru că le-ai cules, ai cules afina când este coaptă și are concentrația maximă de antioxidant.

Andu Preda: Da, asta e un alt motiv. Dar dacă tu îl pui într-un magazin și tu îl iei de acolo peste două zile fii sigur că aceeași capacitate de antioxidanți, vitamine, solubile în apă, o să scadă. Pentru că și cantitatea… Exact. Adică eu nu sunt împotriva mâncărurilor congelate. Am făcut facultatea în Marea Britanie și nu m-am dus acolo plin de bani. Am mâncat multă mâncare congelată.

Dr. Mihail: Deci să înțeleg că nu mâncai somon cu sparanghel în fiecare seară în Marea Britanie.

Andu Preda: Nu, of course not.

Dr. Mihail: Bun, adică ce văd eu este o mâncare, adică mi se pare că e o mâncare diversă și este o mâncare făcută în casă, gătită cu puțină mâncare procesată și e de bun simț.

Andu Preda: Scopul e, adică dacă mănânci porții duble din fiecare din asta, o să iei greutate. Scopul este să înțelegi un pic cam care e nivelul de calorii pe care… Exact, și ajustezi ceva în genul, din când în când mai mănânc și o shaorma. Surpriză! Obiceiurile n-au dispărut, dar când mă duc și-mi iau una…

Dr. Mihail: Counter joci? Mai joci?

Andu Preda: Nu mai joc. A trebuit să mă las.

Dr. Mihail: E un site. Eu scriu așa pe Google, Counter-Strike Online. Așa. CS online1.6 și e site pe care intri și joci direct din browser. Au niște hărți, e harta Italy, e o hartă Italy. O știi?

Andu Preda: Am copilărit pe ea.

Dr. Mihail: Italy, incredibil. Ce erai? Erai terorist sau polițist?

Andu Preda: Îmi placea mai mult Terro. E mai ușor, Terro. E mai ușor și ai AK-ul.

Dr. Mihail: Da, nu-mi place AK-ul. Îmi place, nu știu cum se cheamă… M4A1? E 4-3, nu? E 4-3 la Counter.

Andu Preda: Da, ăla e. Colt-ul.

Dr. Mihail: Ăla da, de poți să-i pui amortizor. Ce random ne ducem. Aia e cea mai bună armă. Mi se pare cea mai bună armă, de departe. Dacă compari damage per bullet…