Dr. Mihail: Salutare, oameni buni! Astăzi vă iau cu mine într-o călătorie specială, pentru că astăzi mergem la o prelevare sau o recoltare de organe. O să vă povestesc mai multe pe drum, acum suntem la Fundeni, plecăm cu ambulanța spre aeroport și de acolo cu elicopterul spre Târgu Mureș. Hai cu mine! Răzvan, salut!
Interlocutor: Salut, salut!
Dr. Mihail: Răzvan e rezident. Iar Marius este cel mai tare asistent care o să ne…
Interlocutor: Mai bine trecem de pasaj și facem dreapta acolo și urcăm tot pe podul Băneasa. Merge pe aici?
Interlocutor: Da, e foarte bine!
Interlocutor: Cum se face cu asta? Așa, atunci! Wow!
Interlocutor: Nu decolez! Nu, nu, nu! Vă anunț! Ok, bine, doamnă doctor! Vă țin la curent!
Dr. Mihail: Ok, deci băiatul ăsta, practic m-a învățat că aparențele nu contează și prima impresie chiar nu contează. Important este cum arăți, ce catezi. El este Genady, omul meu. E bulgar, vreau să zic asta?
Interlocutor: Un pic, doar un pic.
Dr. Mihail: Genady este coordonatorul acestei echipe de transplant. Echipa care pleacă din spital, din Fundeni, pleacă cu elicopterul în orașul în care avem un donator. El coordonează tot ce înseamnă această plecare, tot ce înseamnă recoltare, tot ce înseamnă operație în sine și are grijă de toate procedurile, ca toate procedurile să fie respectate. Uneori, un organ se poate strica și nu mai funcționează. Și singura șansă a acelui pacient de a trăi este să îi înlocuiești acel organ. Oamenii, când se gândesc la transplant de organ, au impresia că tu scoți organul ăla de undeva dintr-un frigider și îl pui. De fapt, procesul este mult mai complex. Ai nevoie de un program de transplant, o agenție de transplant care coordonează practic pe fiecare om cheie din acel program. Iar asta înseamnă că tu trebuie să ai undeva într-un loc un donator, donator în moarte cerebrală, adică creierul lui nu mai există, el este mort, dar inima încă îi bate și pumpează sânge în organe.
Iar acesta este practic un gest nobil și e ultimul gest al acelui om de a-și dona organele. Și prin acea donare el poate salva câte? Până la 7 vieți. Până la 7 vieți. Ce facem noi acum este să plecăm cu elicopterul la Târgu Mureș, să facem acea prelevare și să aducem ficatul în maximă siguranță înapoi în spital, în Fundeni, echipa de transplant de acolo să preia acel organ și să transplanteze organul la pacientul final. Ce trebuie să precizăm este că nouă ne place foarte mult ceea ce facem și, atunci când îți place meseria și îți place ceea ce faci, o faci cu zâmbetul pe buze, o faci glumind, o faci bine dispus, dar asta nu înseamnă că ne-ar lipsi respectul față de, să zic, punctul central al întregii acțiuni, care este de fapt donatorul. Donatorul sau familia donatorului care acceptă acea prelevare este un gest profund umanitar, față de care noi ne închinăm.
Faptul că noi putem să și glumim și să râdem pe alocuri atunci când suntem implicați în toată această acțiune este pentru că ne place ceea ce facem, dar să nu fie interpretată ca pe o lipsă de respect, pentru că toată lumea, cumva, în liniștea sa sufletească, se închină acelui om și îi mulțumește.
Interlocutor: TV Manto, dumneavoastră ne duceți cu acest recorder? Micael. Cu video. A mergit să te mai paro? Da, confez. Dr. Ono Freyka. Să-ți zice la acest recorder. Ce mască?
Dr. Mihail: Bun, să trecem la treabă. Hai să trecem la treabă, că oamenii nu prea vor să vorbească cu mine aici.
Interlocutor: Orice, numai nu mă puneți să vorbesc.
Dr. Mihail: Și totul va trebui să-mi explici ce și cum se întâmplă. Deci suntem într-un bloc operator. Donatorul, am spus mai devreme, este pe masă și echipa se pregătește să se intervină.
Interlocutor: Deci primul pas este de a deschide pacientul și de a verifica demnitatea organelor și, desigur, să nu aibă vreo neoplazie pe care nu am văzut-o la analize. Acum, ei mă vor anunța, voi anunța și eu privire și ulterior voi da telefonul înapoi la centru ca să-i anunți că vom preleva ficatul.
Dr. Mihail: Să vorbim mai tare, că nu se aude.
Interlocutor: Deci, colegii mei vor deschide pentru a pregăti primitorul.
Dr. Mihail: Dar tot vorbești încet, vorbești foarte încet și de-abia te aud pe aici. Este bloc operator și pot să urlăm, ieși și rușine un pic.
Interlocutor: Ok, hai să vedem ce se întâmplă. D-r, ficatul este bun. Mai durează maxim 3 ore de aici încolo și cu 2 ore zborul. Deci 5 ore. Aproximativ. Deci 6. La cel târziu la 6 suntem la București. O să încerc să mă miji mai repede, d-r. Nu știu, doar că noi am plecat un pic mai târziu și ne-au așteptat colegii cu norma. Vă țin la curent, doamnă. Să știți că ficatul este mare ca volum. Nu îmi pare steatozic, zic. Margini ascuțite, culoare normală, da. Doar că e măricel. Bine, doamnă, ca să o pună. Ce vrei? Cu taina? Da. Ok. Și vor chema primitorii, îi vor pregăti pentru operație și să îi dăm drumul. Hai! Te sperii?
Dr. Mihail: În cele ce urmează, coordonatorul echipei, doctorul Vatachki, se spală, intră în sală și va preleva ficatul și va pregăti teren pentru colegii noștri medici și urologi, care ulterior vor preleva rinichii.
Interlocutor: Așa că, la dispoziția medicilor, le dau tot ce au nevoie pe masă, mă asigur că totul funcționează cum trebuie și că au tot ce au nevoie sau ce ar putea să aibă nevoie. Spre exemplu, dacă n-au un instrument care le fixează aici, te strigă și îi dai acel instrument. Exact.
Interlocutor: Deci, aia e aorta, crura stângă, crura dreaptă, aorta. Acuma ne separăm vasele mari, adică aorta și cava, așa încât să putem să le canulăm, să împăpânim vasele mari.
Dr. Mihail: De ce trebuie să le canulezi?
Interlocutor: Pentru că ulterior vom perfuza pe ele. Într-adevăr, trebuie să preparăm toate vasele pentru reconstrucție ulterioară în primitor. Și asta e de fapt cea mai complicată lucru. Ele trebuie să fie cât mai lungi. Uneori ne întâmpinăm diverse variații anatomice, pentru că de fapt nu suntem toți la fel pe dinăuntru.
Dr. Mihail: Nu suntem?
Interlocutor: Nu.
Dr. Mihail: Păi și în atlas suntem toți la fel.
Interlocutor: Păi da, acolo este o aproximație la cele mai des întâlnite cazuri. Cam asta e atlasul de anatomie. Dar medicina nu este o știință exactă. Mai restul de gheață. Atunci, tu știi că am început să vorbesc și mă și mă să… Nu, că cred că m-am concentrat și de aceea.
Dr. Mihail: Doctor, puteți să ne explicați de ce faceți gălăgia aici?
Interlocutor: Trebuie să spargem niște gheață sterilă pentru a plasa această gheață în abdomenul pacientului și a răci organele care urmează a fi prelevate. Ficatul și rinichii.
Dr. Mihail: Adică ele sunt calde?
Interlocutor: Corect. Și pentru că nu mai au oxigen, căldura ea începe să consume din ele. Cu această gheață le răcim din exterior, iar soluția de prezervare a organelor, pe care o vom perfuza în interiorul vaselor, vor răci organele din interior.
Dr. Mihail: Domnul doctor, până astăzi ce faceți acum?
Interlocutor: Termină, colege, de izolat ficatul și vasele, izolăm rinichii, ureterele și, în continuare, canulăm împreună cu ei aorta, perfuzăm și continuăm prelevarea, finalizăm prelevarea.
Dr. Mihail: Ok. Ok, practic ce vedeți acum este întreaga echipă în acțiune. Unul din medici sparge gheața, echipa care este la propriu în operație și mobilizează organele și le pregătesc pentru recoltare. În spate sunt anesteziștii care, practic, mențin funcțiile vitale ale bolnavului. Îl perfuzează, îl ventilează în așa fel încât organele să se mențină în starea lor naturală până când vor fi recoltate. Te anulezi?
Interlocutor: Da.
Dr. Mihail: Ce faci acum?
Interlocutor: Pregătesc canula. Pregătesc soluția de Custodiol în care va fi prezervat organul.
Interlocutor: Ok. Exact, exact aici. Totul este o istorie de acum și băgăm o canulă în acel spațiu pe care băgăm lichid de prezervare, iar pe partea cealaltă venele sunt deschise, așa încât să iasă sângele pe acolo, ca pe regula vaselor comunicante.
Dr. Mihail: Acum îți scoți ficatul și ce îi faceți?
Interlocutor: Acuma îi mai facem niște ajustări, potriviri pentru a fi pregătit pentru implantare. Trebuie să mai spălăm un pic pe curăță. Și trebuie să pregătim capetele vasculare pentru reconstrucție. Ok, sunt ambalaje sterile, trei saci sterili. Și aici trebuie să punem unul.
Dr. Mihail: Ok, în final asta a fost aproape tot. Ficatul a fost recoltat, pus la gheață în lădiță frigorifică și acum decolăm înapoi spre București. Totuși, 6 ore jumate pentru o procedură foarte complexă, nu? Adică practic iei un ficat dintr-un corp și-l ai într-un alt oraș în 6 ore.
Interlocutor: Da. Până nu ne ajunge timpul și atunci ne facem de exemplu procedura de obiectiv la casă.
Dr. Mihail: La spital.
Interlocutor: La spital, nu acasă. La lavă albireală.
Dr. Mihail: Bă, și asta înseamnă, ce aș vrea ca oamenii să înțeleagă, este că asta înseamnă program de transplant. Înseamnă multe echipe care se coordonează toate între ele și funcționează ca un ceas elvețian.
Interlocutor: Așa este. Sau cu rest. Absolut.
Dr. Mihail: Absolut, este un imitor, că merge chestia.
Interlocutor: Funcționează efectiv de fiecare dată, mici variațiuni temporale, dar funcționează.
Dr. Mihail: Cum te simți după recoltarea asta?
Interlocutor: Să simt exact ca vreau să-mi dea la medicină.
Dr. Mihail: Da?
Interlocutor: Da.
Dr. Mihail: Dar cum te simți? Descrie totuși starea ta.
Interlocutor: De bucurie și satisfacție, pentru că mai mult ca sigur să-l vadă un om chestia asta. Stai, cum, nu se compară cu mine. Dar eu și fac. O faci puțin și pe-ntr-elicopterul ăsta. Da, și eu cred că nu te recunosc.
Dr. Mihail: Adică uite la el, e incredibil. Când erai mic, nu doreai să mergi la muncă cu așa ceva?
Interlocutor: Ba da, și așa faci. Și e și… De ce nu mai trebuie? Uite-l, uite-l la pergumare, uite-ți tu la baza asta. Ceaul a mers. Port 2, nu știu dacă o să-i redăm mai în cap pe unul ca asta. Corect. Mai vin și traumatisme. Traumatismul a atins aici. Sper să te vedea.
Dr. Mihail: Hai să lăsăm ăștia să facem o poză, nu? Hai să facem o poză, da. Guys, mulțumim!
Interlocutor: Până data! Ceau! Salut! Ceau! Mulțumim! Pa, pa! Ceau! Haideți!
Dr. Mihail: Nu mai bine. Ceau, domnilor, mulțumim. Ne vedem pe YouTube. Ocurt handshake.
Interlocutor: Ceau.
Dr. Mihail: O să-ți trimit alea.
Interlocutor: Mulțumesc. Mulțumesc. Mulțumesc.
Dr. Mihail: Ok, asta a fost. Se face o prelevare, adică se pleacă din București, se ajunge în locul în care se face acea prelevare, indiferent unde se află acel loc în țară, se face prelevarea în sine și se aduce ficatul la București. Da? Ce? Vă mulțumesc că ați urmărit acest video și nu uitați să dați subscribe și like pe YouTube.
Interlocutor: Și dacă se aude afară? Da, normal. Dar nu se aude sirena, ce vorbești.
Dr. Mihail: Ok. Deci, da.
