Dr. Mihail: Problemele inimii apar de cele mai multe ori în timp și fără să simți nimic. În acest ghid am adunat esențialul ca să înțelegi cum ajung vasele de sânge să se înfunde, ce se poate întâmpla atunci și ce soluție există, și mai ales ce poți face astăzi. Ce poți face zi de zi, de la mâncare și mișcare până la controlul factorilor de risc, ca să-ți protejezi inima. Așa că spor la vizionat sau ascultat. Ai spus că vârsta medie a cazurilor de infarct pe care le vezi în practica ta sunt undeva de 40-44 de ani. Care sunt cele mai tinere, sau, zic, sau ce alte…? Adică vin și sub 40 de ani oameni, că dacă avem o medie de 40 înseamnă…
Invitatul: Păi, cel mai tânăr care a fost anul ăsta a fost de 21 de ani, un pacient. Da. Un băiat de 21 de ani, și a fost într-o asociere de fumat cu consum de energizante excesive și, na, în cursul nopții s-a trezit direct cu o durere puternică în piept și a fost preluat de ambulanță și a dus la camera de gardă de urgență, diagnosticat cu infarct, și ulterior am intrat în sală.
Dr. Mihail: Hai să vorbim despre inimă și să facem acest manual al inimii, ca oamenii, și eu inclusiv, să înțelegem cum funcționează inima, ce-i place, ce trebuie să facem ca s-o ținem sănătoasă și când ea se îmbolnăvește. Dacă poți să ne explici așa, pe scurt, din ce e formată inima și cum lucrează ea.
Invitatul: Cum îmi place mie când discut cu pacienții și le explic, în principiu, cam care sunt modificările care au apărut după ecografie, că ecografia e ca o evaluare a aspectului general al inimii. Cred că e important să avem în vedere că inima are patru camere. Două camere sunt practic rezervoarele care se încarcă cu sângele care vine din întreg organismul, care se numesc atrii.
Dr. Mihail: Da. Da.
Invitatul: Și două camere sunt camerele care practic sunt la vârf, se numește, dar de fapt ele sunt în zona inferioară a inimii. Sunt camerele de pompare, care se numesc ventriculi. Acuma, ce e foarte important e că camerele astea sunt separate. Sunt separate de un perete care trece printre atrii și printre ventricule, astfel încât să se asigure două circulații în organism. Partea dreaptă a inimii, atriul drept, rezervorul drept, și ventriculul drept, care-i camera de pompare, practic primește sânge din organism, sânge care este neoxigenat, în atrii. Da.
Dr. Mihail: Da.
Invitatul: Și sângele ăsta, sângele acesta neoxigenat din atriul drept, practic se duce în ventriculul drept, este împins în plămân, și în plămân sângele ăsta primește oxigen prin respirația pe care o face fiecare persoană. Ei, acest sânge oxigenat din plămâni se întoarce în rezervorul de pe partea stângă, în atriul stâng, și de aici practic intră în camera de pompare masivă, care e cea mai importantă, în definitiv, pentru tot organismul, ventriculul stâng, care prin aortă, care e artera cea mai mare din organismul nostru, practic pompează sângele cu oxigen, piele, către toate organele, către creier, pentru a putea funcționa, în definitiv. Și acest mecanism complex, de a prelua sângele pe partea dreaptă, de a-l oxigena prin plămân, de a ajunge în partea stângă, practic generează funcționarea noastră, în definitiv. Și lucrurile astea sunt importante așa, de avut în vedere, pentru că în evoluție patologiile pot să apară izolat la nivelul atriilor, pot să apară la nivelul ventriculelor, și ele sunt oarecum influențate de toată expunerea asta pe care o avem noi de-a lungul vieții la factorii de risc și la problemele asociate, dacă vorbim de probleme respiratorii care se instalează, dacă vorbim de diabet și alte lucruri.
Dr. Mihail: Ok? Deci am înțeles că avem o inimă dreaptă și o inimă stângă. Fiecare, dreapta și stânga, are câte un atriu, un ventricul, și cea dreaptă preia sângele neoxigenat din organism, îl trimite în plămâni la oxigenare. Cea stângă îl preia din plămâni oxigenat și-l trimite în tot corpul. De ce bate inima pum, pum, pum, pum? Adică ce se întâmplă? Ce auzim noi, de fapt? De ce nu se contractă toată odată și se contractă ritmic?
Invitatul: Tocmai pentru că avem nevoie ca sângele să plece din dreapta, să ajungă în plămâni și să ajungă la nivelul inimii stângi cu oxigen. Și atunci, în inima asta, pentru a facilita comunicarea între aceste camere, avem ca niște uși care se deschid și se închid. Ușile astea, în termen medical, se numesc valve.
Dr. Mihail: Da.
Invitatul: Și valvele astea practic au rolul de a facilita trecerea sângelui din atriul drept în ventriculul drept. Când se deschide valva asta, care se numește valvă tricuspidă, da, din ventriculul drept el pleacă practic în artera pulmonară, pentru că așa se cheamă artera care duce sângele către plămâni, prin… și trece de o valvă care se numește valva pulmonară. La fel, când se întoarce pe partea stângă, avem o valvă între atriul stâng și atriu… și ventriculul stâng, care se numește valva mitrală. Și din ventriculul stâng în aortă e valva aortică. Ce e foarte important e că ușile astea trebuie să fie competente, adică, când se închid valvele, trebuie să nu piardă sânge înapoi din camerele de pompare, să vină sângele înapoi, pentru că atunci avem practic o cantitate insuficientă care se transmite fie în plămâni, fie în întreg organismul, și scade capacitatea organismului de a face față eforturilor de zi cu zi, că și atunci lucrurile se transpun în apariția dispneei, că din punct de vedere medical fatigabilitatea asta, oboseala, practic se cuantifică ca un nivel de dispnee.
Dr. Mihail: Păi, când zice pacientul „nu mai am aer”…
Invitatul: Exact. Da, da, da.
Dr. Mihail: Posibil să nu mai ai aer pentru că inima nu pompează suficient de bine.
Invitatul: Da, da, da.
Dr. Mihail: Și e posibil ca asta să fie și datorită unei valvulopatii. Adică, când valvele astea se strică, e ca și cum ușa nu s-ar închide corect și ai trece curent pe sub…
Invitatul: Ce ar fi de avut în vedere, apropo de ce se strică valvele de cele mai multe ori? Pentru că sunt mai multe cauze pentru care valvele astea se strică. De cele mai multe ori, ele se strică din cauza îmbătrânirii. Da, pentru că progresiv, prin frecarea asta, închidere, deschidere, închidere, deschidere, e, se face un mecanism inflamator la zona respectivă, adică se freacă cu sângele pereții ăștia ai valvelor și ele, ușor-ușor, încep să se calcifice.
Dr. Mihail: E ceva ce poți să faci ca să nu se calcifice?
Invitatul: E foarte important, în principiu, să asiguri că reduci inflamația din organism, ca să nu se întâmple procesul ăsta de calcificare.
Dr. Mihail: Ok.
Invitatul: Inflamația din organism se reduce practic prin toate mecanismele, în definitiv, în care ar trebui implementate când vorbim de o viață sănătoasă, și vorbim de controlul grăsimilor, vorbim, spre exemplu, de activitatea fizică, care ar trebui făcută într-o manieră regulată, de evitarea sau renunțarea la fumat, în definitiv, fără consum de alcool. Astea sunt elementele majore care ne reduc inflamația din organism. Ca să nu mai vorbim că valvele astea se pot strica și dacă avem o infecție în organism, pentru că infecția se poate cantona și la nivelul inimii, și atunci poate afecta și mușchiul inimii în sine, dar poate afecta și valvele și le poate distruge…
Dr. Mihail: Pentru că bacteriile se pot cantona pe aceste valve. Ai nevoie de o inflamație care să te predispună la această cantonare, sau pur și simplu poți să fii sănătos și ai o infecție de dinte și se cantonează acolo?
Invitatul: Lucrurile depind oarecum și de statusul persoanei respective. Dacă persoana e… n-are un sistem imunitar puternic, cum sunt persoane imunodeprimate, spre exemplu, dacă o persoană care are o infecție HIV, da, fiind imunodeprimată, e mai predispusă ca, în condițiile în care apare o infecție la nivelul măselei, spre exemplu, să se producă și o cantonare la nivelul inimii, care să-i genereze o endocardită, că așa se numește, care va strica și mușchiul, va strica și valva, în definitiv, pe mai departe. Dar, trecând peste asta și revenind la ce ziceai tu cu anatomia și cum funcționează inima, ce e foarte important de avut în vedere e că toate camerele astea sunt și ele hrănite, pentru că vorbim de un mușchi aici, chiar dacă sunt patru camere, vorbim de o structură musculară. Atriile, ce-i drept, au o structură musculară mai slab definită, pentru că ele trebuie să fie mai elastice ca să primească sângele. Ventriculii, în principiu, sunt mai mușchiuloși. Da. Ventriculul drept nu e la fel de puternic ca acel stâng, pentru că cel drept trimite strict în plămâni sângele.
Dr. Mihail: Ok? Și are de-a face cu o presiune mai mică.
Invitatul: Exact. Și, fiind presiunea mai mică, el este muscularizat, ca să spunem așa, dar nu la fel ca ventriculul stâng, mai viguros, tocmai pentru a împinge sângele în întreg organismul. Da. Și pentru a primi hrana asta, organismul și inima trebuie să-și primească hrana. Ca mușchiul inimii, în… practic, să fie hrănit, avem practic o vascularizație construită astfel încât din artera asta, aorta, care pleacă imediat din inimă, practic ies niște artere coronare.
Dr. Mihail: Da.
Invitatul: Arterele astea coronare, care sunt una pe partea dreaptă, una pe partea stângă, care se bifurcă, practic ajung să hrănească mușchiul inimii, astfel încât să funcționeze corespunzător pe durata vieții noastre.
Dr. Mihail: Sunt destul de subțirele, nu?
Invitatul: Sunt destul de subțirele, pentru că… artera coronară dreaptă, de la ostium, adică de unde pleacă din aortă, are în jur de 3,5-4 mm.
Dr. Mihail: 3,5. Adică efectiv… adică este efectiv atâtica, este mică.
Invitatul: Da, da, da. Așa, în medie, bineînțeles că lucrurile variază în funcție de cât de mare e fiecare persoană în parte. Și artera coronară stângă, dat fiind că e și un vas care se bifurcă în două ramuri principale, are un diametru ceva mai mare, undeva la 4,5 mm, la nivelul trunchiului comun, că așa se cheamă prima parte din care pleacă artera…
Dr. Mihail: Pentru că și are un aport mai mare de sânge, fiind un mușchi mai dezvoltat, cel de pe…
Invitatul: Exact. Exact.
Dr. Mihail: Ok. Și din aceste artere, e foarte interesant, știi? Exact ca în avion. Ți se spune ca întâi să-ți iei tu masca de oxigen și după aia să ajuți copiii și restul. Inima este prima care își ia alimentația din ea. Adică ea pompează…
Invitatul: Exact. Exact. Da, da, da.
Dr. Mihail: Ă, și totuși își ia sânge din aortă. E ciudat. Dacă ai gândi un design, dacă ai putea să gândești un altfel de design pentru vascularizația inimii, poate l-ai gândit direct din camere, nu? Dar ea totuși își ia. Dacă ar fi să fantasmăm, te-ai gândit că ai putea să iei oxigen direct din sângele pe care-l ai în camerele inimii. Totuși, sângele pleacă în aortă și de acolo se întoarce pe…
Invitatul: Pe coronare, în… pentru a se hrăni.
Dr. Mihail: Și o să ajungem și la asta, dar practic așa probabil apare infarctul, nu? Când aceste artere se astupă.
Invitatul: Exact. Exact.
Dr. Mihail: De multe ori văd reclame pe internet cu tot felul de produse mincinoase, tot felul de suplimente și medicamente care îți desfundă vasele, și cumva e logic, ne dorim să le desfundăm ca pe niște țevi înfundate. Ai pus o soluție de aia de desfundat țevi, pac, s-a dus totul în canalizare. La noi însă nu prea există acea canalizare, iar vasele se înfundă în timp și ai nevoie de timp pentru a le desfunda, sau timpul ăla trebuie să fie de calitate pentru a preveni înfundarea lor. Dar hai să începem cu începutul și să înțelegem că vasele înfundate este un termen umbrelă pentru mai multe tipuri de vase care se pot înfunda. Iar noi avem în organism aceste două tipuri principale de vase: vene, pe de o parte, și artere. Bineînțeles, venele sunt colorate cu albastru, arterele sunt colorate cu roșu. Care-i diferența între ele? O să zici: păi, arterele sunt cele care pleacă din inimă, cu această arteră aortă.
Este artera principală, este trunchiul principal, dar al aortei, care duce sângele în tot corpul, după care din aortă arterele se ramifică în artere mai mari, medii, mici, până ajung în capilare, în țesuturi, astfel încât fiecare celulă din corpul tău este irigată de sânge, cu nutrienți, cu oxigen. Și sângele acela, după ce nutrienții se consumă, oxigenul se consumă, ă, și se transformă în dioxid de carbon și în alți produși de metabolism, acești produși de metabolism sunt preluați de vene, da, în cazul acesta, venele astea albastre. Iar aceste vene din capilare se duc în vene mai micuțe, medii, vene mari, până ajung în vena cavă superioară, sau superioară aici, sau inferioară aici, și ajung în inimă. Da? Diferența între cele două structuri, să le zicem, sau între cele două tipuri de vase, este că arterele sunt foarte musculoase. Arterele sunt camioanele, da, imaginați-vă așa, arterele sunt camioanele, cisternele care sunt umplute de benzină, să zicem, da, de la stația de petrolieră, și ele pleacă cu motoare, cu putere, pleacă și se duc cu o încărcătură grea către benzinărie.
Benzinărie, adică celulele, destinația finală a sângelui. Deci arterele sunt… au un perete muscular. Da. Pulsul pe care tu îl simți când tu îți iei pulsul de la mână sau de aici, din zona asta, când simți pulsul unei art… Pulsul, spre exemplu, când îl iei de la mână sau când îl iei de aici, de la carotide, când simți pulsul, ăă, vaselor, ăla este pulsul arterelor. Deci arterele pulsează. În momentul în care inima s-a contractat, odată cu acea inimă, ca un val, pleacă acel impuls de contractare a arterelor, care ajunge până în periferie. Deci sângele este împins cu forță prin artere, care sunt ca niște cisterne pe niște camioane puternice care pleacă spre destinație. În momentul în care sângele s-a folosit, da, în momentul în care sângele este folosit în celulă, se face schimbul acela de gaze și de substanțe, el pătrunde cu dioxid de carbon în vene.
Iar venele ni le putem imagina ca pe niște râuri. Imaginați-vă că arterele sunt acele cisterne care pleacă la vale până la destinație, cu motoarele turate, cu forță. Se folosește benzina aia și zicem că ar rezulta un produs final din benzină, care ar fi apă, care este deversată într-un râu și e lăsată la liber să curgă. Da. Deci venele sunt mult mai subțiri, nu au un perete vascular, și sângele se duce de la sine în acele vene spre inimă. Și aici e interesant de înțeles că dacă, de exemplu, eu ridic mâinile în sus, da, sau din venele din cap, sângele o să meargă spre inimă prin forța gravitațională. Dar oare cum ajunge sângele din picioare la inimă? Și aici venele se folosesc de mușchii noștri. O să înțelegem de ce asta e foarte important. De mișcarea noastră. Motivul pentru care recomandăm, și o să ajungem acolo, recomandăm oamenilor să se ridice în avion în picioare când au zboruri lungi, să nu stea mult pe scaun, la fiecare… o să se ridice să facă pași.
Motivul pentru care, când un om stă în pat mult timp, îi ridicăm picioarele în sus, sau motivul pentru care dăm oamenilor Clexane sau alte anticoagulante atunci când persoanele respective stau mult în pat din cauza unei probleme medicale, este acela că aceste vene au nevoie de mișcare constantă pentru a împinge sângele în sus, spre inimă, și dacă noi nu ne mișcăm și stăm pe loc, sângele riscă să stagneze acolo. Deci asta e diferența între cele două tipuri de vase și mecanismul prin care ele se pot înfunda. Mecanismele sunt complet diferite. Pe de o parte avem arterele musculoase, care împing cu putere sângele și-l duc acolo unde el trebuie să ajungă. Pe de altă parte, avem niște vene subțirele, firave, care sunt ca niște râuri care lasă sângele să curgă prin ele până la inimă, dar ele nu se pot contracta, ele depind de altceva. Colesterolul este un lipid, este o grăsime, este de fapt un steroid, pentru că din el se fac hormonii steroidieni, dar el, în esență, este o bucată de grăsime care este foarte importantă pentru corpul nostru.
Prima funcție a colesterolului e aceea de a forma membrana celulară. Dacă asta este o celulă, ea are o membrană care o apără. Și dacă zoomăm așa, înspre această membrană, o să vedem că are… că este formată din fosfolipide, cu verde, și colesterol, cu galben. Sunt câteva fosfolipide și o bucată de colesterol. Câteva fosfolipide și o bucată de colesterol. Ce face acest colesterol împreună cu aceste fosfolipide? Este să protejeze membrana ta celulară, să protejeze celula înăuntru, să nu lase apa să iasă din ea și să nu lase alte lucruri care nu trebuie să intre în celulă să pătrundă în interior. Spre exemplu, tu, când pui mâna pe pielea ta, tu atingi în proporție de 10-20% colesterol. Aici este colesterol. Dacă n-ai mai avea colesterol și fosfolipide în membrana celulară, tu ai pierde undeva la 20 l de apă în decurs de câteva ore. Ea s-ar evapora din corpul tău, pur și simplu.
Și ca acest lucru să nu se întâmple, celulele noastre au pe membrana lor niște fosfolipide plus colesterol, care sunt niște grăsimi care nu lasă apa să iasă afară. Asta e una din problemele bolnavilor arși. Da. Marii arși, în momentul în care se ard, trebuie hidratați intens, pentru că ei pierd foarte multă apă, foarte multe lichide, prin pielea care nu mai are acea membrană care să-i apere. Deci prima funcție a colesterolului e aceea de a forma membrana celulară, și din tot colesterolul nostru circulant, undeva la 50% din colesterol participă la formarea acestor membrane celulare. Da, deci colesterolul intră în membrana celulară și formează, e, o parte din membrana ale colesterolului. Acum, care este sursa acestui colesterol? Și în momentul în care oamenii de știință, prin anii 1960, și-au dat seama că colesterolul stă la baza multor boli cardiovasculare, au început să recomande oamenilor să nu mai mănânce alimente cu colesterol.
Și fantoma acelor vremuri încă domină și astăzi. Încă ne sperie și astăzi, pentru că foarte mulți oameni au impresia că dacă consumă colesterol alimentar o să le crească colesterolul. De fapt, undeva la 10% din totalul de colesterol vine din alimentație, pentru că colesterolul este o moleculă greu de absorbit în intestin. Deci, dacă tu mănânci multe ouă, care conțin mult colesterol, doar o mică fracțiune din acel colesterol se va absorbi, și undeva la 90% din colesterol este fabricat în ficat. Ficatul tău face colesterol, face până la 1 g de colesterol pe zi, pentru că acest colesterol e atât de important pentru funcțiile organismului nostru, de acuma le-am enumerat pe cele esențiale, și anume constituie membrana celulară din majoritatea celulelor, participă la formarea hormonilor steroizi și participă la formarea sărurilor biliare, prin acidul colic, care este secretat de ficat. Deci 90% din colesterol este făcut în ficat, iar secreția din ficat are un feedback negativ.
Adică, dacă tu, la un moment dat, din 10%, mănânci 20%, din colesterolul tău total îl iei din alimentație, ficatul o să scadă sinteza de colesterol la 80% și se va adapta. Dacă tu mănânci o dietă săracă în colesterol, atunci ficatul se va adapta și va face mai mult colesterol. Dar, în medie, ficatul face 1 g de colesterol pe zi. Bun. Și acum hai să înțelegem ce este acel LDL și ce este HDL. LDL vine de fapt de la low density lipoprotein, iar HDL este de fapt high density lipoprotein. Deci lipoproteină cu densitate mică și lipoproteină cu densitate mare. Lucrurile devin foarte confuze, inclusiv pentru medici. Din momentul ăsta lucrurile sunt foarte confuze. Foarte mulți medici n-o să recunoască asta, dar noi nu învățăm lucrurile în asemenea detaliu, nici măcar la Facultatea de Medicină. Probabil că diabetologii învață lucrurile astea în rezidențiatul lor, dar cam la nivelul ăsta se oprește cunoașterea sau cultura generală, inclusiv a unui medic care trece printr-o curriculă normală.
Atenție, nu e vorba că medicul respectiv nu este interesat sau nu asta să studieze. Pur și simplu, inclusiv în tratatul de fiziologie, cam aici se opresc lucrurile, dar noi mergem mai departe și o să explicăm în momentul de față, sau în cele ce urmează o să explicăm, o să avem două explicații: una un pic mai medicală și, dacă aveți răbdare și treceți peste ea, o să avem și o explicație cu o analogie, cu niște bărci, vapoare, și care transportă containere, oameni, astfel încât să înțelegem despre ce este vorba. Sau hai să înțelegem ce sunt aceste lipoproteine. Lipoproteinele sunt de fapt niște molecule, niște proteine care transportă colesterol. De ce? Pentru că colesterolul este o grăsime. Dacă tu ai un pahar și în paharul ăsta ai apă, paharul este vasul de sânge, iar apa este sângele. Dacă tu pui grăsime peste acel pahar, acea grăsime o să se ducă la suprafață.
Da. Și atunci tu, dacă vrei să transporți grăsimea respectivă prin sânge, tu trebuie s-o pui în ceva care nu este așa fricos. Grăsimii i-e frică de apă. Grăsimea fuge de apă și de asta se pune la suprafața paharului. Tu trebuie să pui acea grăsime în ceva care o să stea în apă. Și astfel corpul a inventat un fel de chiftele. Aceste lipoproteine sunt niște chiftele. Aceste chiftele au proteine la exterior, da? Deci sunt niște chiftele de proteine, iar în interior s-a băgat colesterol. Deci în interiorul lipoproteinei se bagă colesterol. Asta este o lipoproteină. Este efectiv o chiftea. Da. Deci, dacă bunica face ciorbă, dacă pune ulei, untură în ciorbă, ea o să stea la suprafață. Ce face bunica ca să facă ciorba gustoasă și să ai și grăsime în ciorbă? O să facă niște chiftele în care o să pună carne, și în carnea aia o să pună grăsime.
Și în momentul în care ea amestecă acele chiftele cu grăsime, acele chiftele o să plutească în ciorbă. Da? Și o să ai o ciorbă gustoasă, care o să fie apoasă, dar o să aibă și grăsime, pentru că chifteaua are grăsime. Deci LDL, HDL sunt niște chiftele, doar că sunt chiftele diferite. LDL este o chiftea care este plină de colesterol, de grăsime. HDL este o gălușcă care o să capteze grăsimea. O să ia grăsimea în plus din ciorbă. Da. Și o să se îmbibe ea de grăsime și o s-o scoată afară. Ajungem. Și, ca rezumat, această chiftea mare, VLDL, care are și trigliceride foarte multe și colesterol, mai puțin colesterol decât trigliceride, se duce la celule, cedează acele trigliceride și se transformă în LDL. Ăsta este singurul mod în care în corp apare LDL. LDL este acea chiftea mare care și-a făcut deja și a bifat prima misiune, a donat trigliceride, și acuma are colesterol, și rolul lui acuma este să livreze colesterol la celule.
Atenție, să ne reamintim. Colesterolul este necesar celulelor pentru membrana celulară, pentru hormoni în corp și pentru sucuri biliare. Deci ăsta este modul în care apare acest LDL. Da, e o chiftea plină de colesterol. Bun, practic, după ce VLDL se transformă în LDL, atunci această lipoproteină își continuă misiunea, se duce prin sânge și livrează practic colesterol celulelor. Asta este principala funcție a LDL, să ducă colesterol la celule. LDL nu este rău. Este un tip de lipoproteină care are o funcție foarte specifică și fără care noi nu putem. Adică, dacă avem prea puțin LDL, nu este ok. N-o să avem suficient colesterol în celule pentru hormoni și pentru sucul biliar. Deci LDL este această chiftea mai mică, care nu mai are trigliceride, dar are mult colesterol și merge la celule. Acum, ce este important de reținut, rețineți asta pentru că o să ajungem la asta, și o analiză specifică pe care o putem face și care ne indică mult mai bine riscul de a face boli cardiovasculare decât să ne testăm pur și simplu, el, colesterolul.
Ce e important de reținut e că pe suprafața acestei… acestui LDL există o proteină, iar proteina asta se cheamă ApoB. Această proteină ApoB de pe suprafața lipoproteinei LDL este foarte importantă, pentru că ăsta este locul în care LDL colesterol se va fixa de celula noastră. Deci LDL circulă prin sânge. Chifteaua LDL, care e plină de colesterol, circulă prin sânge, ajunge la celulă și se fixează prin această apolipoproteină B. Acest ApoB e o proteină și există o singură proteină ApoB pe suprafața LDL. O să fac o paranteză acum. Deci e important acest lucru, pentru că atunci când tu te uiți pe analize și citești LDL colesterol, ceea ce măsoară această analiză nu este numărul total de LDL, nu e numărul total de chiftele pe care tu le ai în sânge. LDL colesterol măsoară cantitatea totală de colesterol pe care aceste chiftele le circulă. Adică pe noi, în evaluarea riscului de boală cardiovasculară, ne interesează mai exact câte chiftele din astea ai tu circulante.
Ai multe chiftele care circulă în ciorbă? Din astea LDL, micuțe, cu grăsime, sau ai puține? Sunt puține chiftele, dar sunt pufoase, sau sunt multe și sunt mici? Analiza LDL colesterol, când tu măsori LDL colesterol, apare sub numele ăsta, LDL-C. Ea măsoară cantitatea totală de colesterol, adică tot colesterolul ăsta. Ea nu măsoară numărul de LDL, adică nu-ți arată numărul de LDL, ci îți măsoară cantitatea totală de colesterol. Dacă facem aici analogia cu chiftelele, este ca și cum am măsura cantitatea totală de grăsime din chiftelele bunicii și nu am măsura numărul de chiftele. În schimb, analiza care există și la noi în țară, în toate laboratoarele, care măsoară ApoB, când măsori ApoB, care trebuie să fie sub 1 mg/dl, această analiză ApoB practic îți dă un indiciu al numărului de LDL, îți dă un indiciu al numărului de chiftele, și nu-ți arată doar cantitatea totală de grăsime din toate chiftelele.
Ok, și acum hai să revenim și s-o luăm cu o recapitulare. Ficatul nostru face colesterol și face trigliceride, sau le ia direct din alimentație, dar, fiind grăsimi, și trigliceride și colesterol, fiind lipide, ele nu pot fi eliberate în sânge singure. Așa că ele o să fie integrate într-o mare chiftea care se cheamă VLDL. Această mare chiftea VLDL are multe trigliceride și puțin, puțin colesterol. VLDL merge la celulă, unde donează trigliceride, dar se micșorează. Se micșorează și devine LDL, adică chiftea mai mică, care are mult colesterol în ea. Această chiftea are acest ApoB. Este o proteină care se va fixa la celulă. E ca un doc. E ca un… e ca o gură de andocare. Da. Și acest LDL se va fixa la celulă, și ceea ce se va întâmpla aici este foarte interesant și merită reținut. Celula o să capteze colesterolul. Da? Deci o să intre colesterolul în celulă și treaba ei la ce-l folosește: la membrană, la hormoni, la… dacă e o celulă în ficat, îl folosește la sucuri biliare.
Deci celula noastră o să oprească acest colesterol, și mai mult decât atât, ea o să ia și membrana acelei lipoproteine și o s-o digere. Deci o celulă captează acel LDL colesterol. Da. Și o digeră și păstrează colesterolul și digeră membrana și o folosește la alte treburi de-ale ei, și asta, ăsta este practic o parte din tabloul pe care-l descriem. Da, ficatul face VLDL. VLDL donează trigliceride la celule. O să tot repet asta ca să înțelegem cât se poate de clar. LDL-ul ajunge la celulă. Celula prinde această lipoproteină, scoate colesterolul din ea și membrana o digeră, și am terminat cu LDL colesterolul. Dar dacă rămâne colesterol în plus, dacă acest LDL a avut prea mult colesterol și celula nu mai are nevoie de atât de mult colesterol, apare un al treilea element, care este tot făcut de ficat și care se cheamă HDL. Și acest HDL inițial este ca un disc.
Este un disc, are proteine afară și aproape că nu are deloc colesterol în interior, și acest HDL, el o să meargă la celulă, se andochează la acea celulă, și ceea ce o să facă este să scoată din celulă colesterolul în exces, și astfel, din această formă de disc, se va transforma din nou într-o formă sferică, ca o bilă. Da. O să capteze excesul de colesterol și îl readuce înapoi la ficat pentru a fi folosit. Ok, sper că ați rămas până aici. O să facem din nou o scurtă recapitulare. Folosind analogia cu chiftelele, ficatul este bunica noastră care face ciorbă. Da. Și are grăsime de pus în ciorbă, doar că acea grăsime nu poate pluti în ciorbă, așa că o bagă în chiftele. VLDL este chifteaua mare, care conține și trigliceride și colesterol. Ea o să cedeze acele trigliceride în celule. Deci chifteaua mare, pusă în ciorbă, o să cedeze niște celule în ciorbă și se face chiftea mică, plină de grăsime, care este LDL.
Este o chiftea bună, cu grăsime, care aduce grăsime în gura noastră. Noi luăm acea bucată de chiftea LDL. Da. O amestecăm, iar restul de grăsime de care n-avem nevoie o să-l scuipăm în șervețel. Ficatul face HDL, care este șervețelul nostru, care curăță acel colesterol, curăță grăsimea în exces și o aduce la ficat. Asta este explicația, să zic, acestui profil lipidic. Ce se întâmplă imediat? Dar permiteți-mi plăcerea să mai introduc o analogie și să vorbim despre vapoare. Să presupunem că ficatul nostru este un port, da, portul Constanța, care trebuie să debaraseze containerele și oamenii care vin la muncă, și astfel el o să formeze VLDL, care… VLDL este un vapor. Este un vapor care o să aibă multe containere. Da, are multe containere și are oameni, oameni care pleacă și ei la muncă. Containerele sunt trigliceride, iar oamenii sunt colesterolul. Da? Deci colesterolul de aici, galben, ăsta de aici, sunt oamenii, adică colesterol, iar containerele albastre sunt trigliceride.
Și acest vapor pleacă la drum și se oprește în portul Galați, adică o celulă care are nevoie de trigliceride. Și în acest port Galați se debarasează de containere, lasă containerele aici. Acuma, acest vapor, care este mare, nu mai trebuie să fie atât de mare. El se transformă într-o bărcuță un pic mai mică, care poartă oameni. Da. Și această bărcuță cu oameni se va numi, în cazul nostru, LDL. Da. Deci vaporul mare a plecat din port, a lăsat containerele, trigliceride, rămân oamenii și vaporul ăsta se face mai mic. Da, oamenii trebuie să meargă pe un vapor mai mic. Și acesta se cheamă LDL. Acest LDL pleacă mai departe, dar el nu mai pleacă pe mare, zice, pe Dunăre, să debaraseze acei oameni, și ajunge într-un alt port, care este port Giurgiu. Portul Giurgiu este o altă celulă care are nevoie de acești oameni, da, care are nevoie de muncitori, și debarasează acești muncitori în port Galați.
Da, ăsta este colesterolul. El rămâne în port Galați, iar barca noastră practic e dezmembrată în momentul respectiv. Ce se întâmplă? Unii oameni rămân în portul Giurgiu să lucreze, dar rămân câțiva oameni pe afară, rămân câțiva șomeri, și atunci portul Constanța trimite o șalupă mică. Este o șalupă care colectează ăia câțiva oameni șomeri din portul Giurgiu și trimite șalupa înapoi în portul Constanța, urmând ca acei oameni să fie din nou introduși pe un vapor mare. Da, această șalupă este HDL. Și dacă facem din nou acest vas de sânge, în care avem aceste bărci medii, care sunt doar cu oameni, da? Deci acel vapor mare a lăsat containerele în portul Galați și s-a transformat acel vapor în aceste mici bărcuțe, da, care transportă oameni, adică LDL. Deci, ca să reluăm schema, de aici, din portul Constanța, pleacă un vapor mare, marfar, care are și containere și oameni, lasă containere într-un alt port, da, și se transformă într-o barcă mai mică.
Această barcă mai mică, LDL, în momentul în care o ia în sus pe Dunăre și se duce la portul din Giurgiu, și înainte ca aceste bărci cu oameni să ajungă în port, sunt lovite, sunt împușcate de pe mal de, nu știu, de niște mafioți. Altă bărcuță dă de niște pietre și rămâne blocată. Altă bărcuță se răstoarnă, și ceea ce se va întâmpla este că aceste bărcuțe se vor acumula pe albia Dunării și la un moment dat n-o să mai permită fluxului să treacă. Da. Și asta se cheamă ateroscleroză. Cum pot arterele să fie înfundate? Și aici, în primul rând, vorbim despre ateroscleroză. Acuma, ateroscleroza este practic depunerea de colesterol care îngustează arterele. Și vreau să vă arăt o arteră care arată normal. Aici avem o arteră care arată normal și vedem aici cum ea începe să se îngusteze, pentru că între această intimă și stratul muscular apare acest… această placă de ateroscleroză, și de multe ori, de multe ori colesterolul a fost singurul învinuit, nu?
Și e logic cumva, dacă, hai să ne gândim așa, dacă are loc un cutremur și cade o casă, da? Și se dărâmă, și vii la fața locului să vezi ce s-a întâmplat, o să găsești cărămizi. Și dacă nu-ți dai seama de cum se întâmplă să cadă acea casă, o să te gândești prima dată că acele cărămizi sunt de vină: „Bă, de fiecare dată când cade o casă, găsim acolo cărămizi. Băi, probabil că acele cărămizi sunt de vină.” Cărămizile, în cazul de față, sunt colesterolul. Dar nu colesterolul în sine este problema, ci lucrurile care-l fac pe el să se depună. Deci nu colesterolul pe care-l mâncăm din carne de vită sau din ouă este cel care se depune, ci sunt alți factori care bagă acel colesterol sub intimă și creează aceste plăci de ateroscleroză. Și un lucru interesant este că aceste plăci de ateroscleroză au fost observate încă la copii nenăscuți, prin tot felul de tehnici de monitorizare, de investigație, de imagistică, și copiii care se află încă în burta mamelor.
Feții au plăci de ateroscleroză micuțe, dar ele există acolo. Este un mecanism natural al corpului nostru de a se apăra de tot felul de lucruri care ne fac rău. Problema este că aceste plăci de ateroscleroză încep să crească, și cresc din ce în ce mai repede și din ce în ce mai mult din cauza factorilor de risc, care sunt colesterolul crescut, în primul rând, colesterolul care este crescut peste măsură, în special LDL colesterol, care e un colesterol rău. N-o să intrăm în detaliile colesterolului, colesterol rău, dar un nivel mare de colesterol LDL este un factor de risc. Un alt factor de risc este hipertensiunea arterială. Tensiunea din arterele tale crește. Da. Deci e foarte multă presiune acolo. Presiunea asta începe să lezeze această intimă, această căptușeală prin care curge practic sângele arterial. Această căptușeală începe să fie lezată, pentru că presiunea e foarte mare în artere.
Este cumva de la sine înțeles. Fumatul, fumatul este cel care practic vine la nivelul acestei intime. Da. Și toți factorii aceia, 6000 de substanțe care sunt proinflamatorii, ele vin și fac mici gropițe în această intimă. Dar în momentul în care tu începi să faci mici gropițe, mici leziuni la nivelul acelei intime, acea intimă se desprinde, și fix acolo unde s-a desprins încep să vină alte celule, care încearcă să blocheze, să pună niște cărămizi. Cărămizile alea sunt tot felul de produși de coagulare. Începe să se pătrundă colesterolul acolo. Da? Deci iată cum vedem că nu doar colesterolul este problema. Da. Cărămida pe care o găsim la casa care a căzut, ci cutremurul care a dărâmat casa. Cutremurul este hipertensiunea arterială, pe care noi n-o controlăm și o lăsăm în pace, și acolo nu știm de ea. Fumăm în același timp. Alimentație bogată în grăsimi nesănătoase, alimentație, alimente ultraprocesate, sedentarism, stăm pe loc, obezitatea.
Toți acești factori lucrează la această intimă, care se desprinde, este lezată. Ai suficiente substanțe care să vină proinflamator la acest nivel. Ai suficient colesterol care să ducă la formarea acestei plăci de colesterol, și iată cum placa de colesterol se formează și devine din ce în ce mai mare. Aici vedem că ea se duce și mai mult și mai mult crește. Acest nivel, atenție, la acest nivel, dacă acest vas este la nivelul inimii și dacă el se cheamă arteră coronară, în momentul în care vasul s-a înfundat la nivelul ăsta, da, vedem că este obstruat la… într-o proporție de 70%, da, mai avem 30% din lumen, sau chiar mai puțin, dacă ne uităm așa și vedem că ăsta ar trebui să fie vasul și noi mai avem doar aici, da, în loc să treacă sângele, vedem că avem doar 10% din circumferința normală a acestei artere. La acest moment apare angina pectorală.
Angina pectorală este un semn foarte important, la care trebuie să fim atenți. Este durerea în piept. Nu este durerea de după masă, că am mâncat și am reflux, da, și am băut apă și durerea dispare. Nu este durerea intercostală, că m-am mișcat rapid și mă doare, dar eu mă pun într-o parte și-mi trece durerea. Nu. Atenție, angina pectorală este asociată cu oboseală, cu o dificultate de a respira și cu o slăbiciune în membre, și o să ajungem să discutăm și despre ea. Dar ăsta este un simptom important, și riscul, bineînțeles, este infarctul miocardic, dacă acest vas se află în inimă, sau de accident vascular cerebral. Dacă vasul acesta irigă un creier, dacă ce vezi în jur este creier și vasul ăsta irigă creierul, poate să apară accidentul vascular cerebral. Când apare el? Atunci când avem o tromboză arterială. Da? Deci ateroscleroza poate să ducă într-adevăr la infarct sau la AVC pur și simplu, de la sine, dar de multe ori ea este asociată cu tromboza arterială. Ai în ultimă vreme, cel puțin tu, în propria ta experiență, mai multe cazuri de tineri care fac boli cardiovasculare, care ajung cu infarct la o vârstă, să zic, la care nu te-ai aștepta altfel să vezi infarct?
Invitatul: Păi, media cazurilor de infarct e undeva la 40-45 de ani. Acum, dacă e să adunăm toate cazurile care apar într-o gardă de STEMI, adică o gardă de…
Dr. Mihail: Media e 44.
Invitatul: Media e 40-45 de ani. Da.
Dr. Mihail: Ok.
Invitatul: Lucrurile sunt extrem de îngrijorătoare, pentru că discutăm noi de impactul suplimentelor pe organismul nostru, și nu vorbim doar de suplimente de desfundat vasele de sânge, vorbim de foarte multe tipuri de suplimente care sunt pentru reducerea greutății, și aici e o altă zonă care este extrem de problematică și extrem de relaționată cu impactul pe sistemul cardiovascular al persoanelor. Da. Și vorbim practic de asocieri de substanțe care au practic, să zicem așa, rolul lor indirect de a stimula și sistemul cardiovascular, sistemul vascular, care devine foarte fragil în zilele astea pe care le trăim noi, în care oamenii nu sunt doar grași și fumează mult, sunt și foarte stresați. Acuma, eu sincer cataloghez stresul, din toate interacțiunile așa pe care le am cu pacienții, atât la spital, cât și la cabinet, îl cataloghez ca principalul trigger, ca să zic așa, al evenimentelor cardiovasculare adverse. Stresul e principalul trigger al…
Dr. Mihail: Da.
Invitatul: Avem noi, noi avem problemele astea cu plăcile de colesterol care se tot depun pe vase. Da, dar ce ar trebui să înțeleagă toți cei care ne urmăresc e că nu trebuie să ajungă placa aia de colesterol… Avem vasul așa, și placa de colesterol e aici, și s-a înfundat totul și gata, e problema. Problema asta apare în general la ăia care ajung să trăiască 80-90 de ani. Atunci, la ei, în evoluție se întâmplă toate lucrurile astea. De cele mai multe ori, din păcate, noi avem o placă de colesterol care îngustează vasul de sânge 10-20%. Și placa asta de colesterol, care îngustează vasul 10-20%, în condițiile în care noi suntem foarte stresați, ea începe să aibă o suprasolicitare, din cauza faptului că vasul, pe stres, se contractă, se strânge.
Dr. Mihail: Aha.
Invitatul: Contracțiile astea, care se produc într-o manieră neregulată, o destabilizează, placa asta de colesterol, și ea, când e destabilizată, ea se rupe. Problema e că atunci când se rupe placa de colesterol aia de 10%, organismul percepe că e ca o julitură care s-a întâmplat la piele, și, dar nu-și dă seama că e în exterior, că în interior, și trebuie să facă cheag, să vindece julitura de unde s-a rupt placa din vas. Ei, și dacă julitura aia, acolo unde s-a rupt placa, e mare, și se vin celulele să formeze cheag, se face cheagul local. Cheagul ăla de sânge, dacă e foarte mare, înfundă ăla vasul și atunci apare infarctul. Deci infarctul la tineri nu apare că s-a depus colesterolul de s-a înfundat vasul de n-ai mai avut loc.
Dr. Mihail: Pentru că așa te gândești, te gândești: „Lasă că n-o să… la… dacă fumez, la 80 de ani o să fac ditamai, să zic, gâlma acolo, care mi-astupă vasul. Acuma am fix… am o ateroscleroză de 10%.” Dar, de fapt, stresul, ce spui tu, este că el dilată și contractă vasul de sânge până când se rupe asta și devine… se face ca o glugă, nu? Ca un capișon. Ca o glugă acolo, care începe să strângă cheag.
Invitatul: Se face cheag. Exact.
Dr. Mihail: Deci vrei să spui că tinerii care vin în gărzile tale…
Invitatul: Da.
Dr. Mihail: …și care au infarct, și după ce stentezi, după ce-i salvezi, în discuția cu ei afli că de fapt au avut un stres înainte de acel infarct.
Invitatul: De foarte multe ori, da. Au avut o ceartă cu cineva, era în trafic. Da. Și simple lucruri care se întâmplă în viața cotidiană se asociază cu fumatul.
Dr. Mihail: Pentru a reduce ateroscleroza, pentru a o preveni, da, pentru a o opri în evoluție, este absolut esențial să oprești fumatul, pentru că fumatul, da, crește nivelul de LDL colesterol, și ai zice: cum, că nu e grăsime, nu e… ce, ai, mănânci șuncă, mănânci slănină când fumezi? Nu, nu mănânci slănină când fumezi, dar fumatul se duce în sânge, sau produsele toxice din fumul de țigară sunt absorbite în plămân și ajung în sânge, unde atacă colesterolul bun, unde atacă și LDL colesterolul, care e bine să fie cu măsură, și îl împiedică să se reabsoarbă în ficat, îi modifică structura în mod direct și el nu se mai absoarbe în ficat, nu se mai… nu mai este captat sau recaptat de ficat pentru a fi refolosit, și se acumulează în sânge, și ceea ce se întâmplă este fix ceea ce vedeți în această imagine. Particulele toxice din fumul de țigară ajung în circulația sangvină, lezează pe intima aceasta, care este practic primul strat cu care sângele intră în contact în arterele noastre.
Această lezare duce la aceste mici spărturi, și odată cu acumularea de colesterol, acestea se acumulează la nivelul acestor plăci de ateroscleroză. Deci plăcile de ateroscleroză cresc în mod direct din cauza fumatului. Un alt lucru pe care îl face fumatul este să contracte și să dilate vasele de sânge. Pentru că nicotina, da, și aici vorbim despre orice tip de fumat, indiferent că e IQOS, vape sau țigară, nicotina duce la o vasoconstricție tranzitorie. Da, ai tras un fum de țigară, vasele se strâng. Dacă tu ai această placă de ateroscleroză, atunci când ea se strânge, ea are un risc de a se rupe. Da. Și dacă faci asta de 20 de ori pe zi, fumezi 20 de țigări pe zi sau fumezi un vape pe zi, da, și tragi necontrolat, tragi la fiecare 10 minute, la fiecare 15 minute, la fiecare 15 minute acea placă de ateroscleroză se contractă și se relaxează.
Deci un risc de a se rupe la fiecare inhalare de nicotină. Da, asta face fumatul. Este absolut esențial să renunți la fumat dacă vrei să ai niște vase sănătoase și să ți le desfunzi. Și o să începem cu primul factor de risc, mai puțin cunoscut, în bolile cardiovasculare, în boli de inimă. Acestea sunt turele de noapte. Din păcate, turele de noapte sunt un factor de risc major pentru boli cronice și pentru diabet și pentru boli metabolice, dar și pentru hipertensiune, obezitate, dereglări hormonale și așa mai departe, și inclusiv pentru boală cardiovasculară, pentru că despre asta vorbim aici. De ce se întâmplă asta? Pentru că corpul tău are un ritm circadian. Acest ritm circadian înseamnă că corpului tău îi place să danseze pe un ritm. Da. Corpul tău dansează toată viața pe un ritm al vieții, care este ritmul circadian, care este dat de cum răsare soarele și de cum apune soarele.
Ei, și imaginează-ți că ritmul ăla începe să se strice. Da? Ești la o petrecere, la un DJ care ori este foarte… într-o stare de ebrietate avansată, ori se împiedică, ori este începător și-i sare ritmul, și tu dansezi și, hop, ți-a sărit ritmul, și iar trebuie să cauți ritmul. Hop, a sărit ritmul. Fix asta se întâmplă cu corpul tău când tu îți perturbi ritmul circadian. Da. Este ca un dans care se întrerupe mereu și devine enervant. Ce se întâmplă? Te enervezi, te inflamezi, corpul tău se inflamează și se enervează când tu îți strici ritmul circadian. Din păcate, nu sunt multe lucruri de făcut aici, pentru că, dacă ai un job care presupune să lucrezi în ture, asta-i viața. Trebuie să lucrezi în ture. În esență, ce vreau să mai spun înainte de a trece la următorii factori de risc e că nu toți sunt modificabili. Adică uneori nu poți să modifici un factor de risc, dar poți totuși să-l contracarezi printr-o prevenție agresivă în alte puncte.
Da, să zicem, lucrezi în ture de noapte, ești… și ești nevoit să faci gărzi. Nu ai ce să faci. N-ai cum să renunți la acele… la acest factor de risc, la aceste gărzi. N-ai cum să renunți la ele. Ce poți să faci însă este ca în restul timpului să dormi super șmecher, să mănânci foarte bine, să faci sport. După tura de noapte, poți să te duci să te plimbi un pic în aer proaspăt, ca să te relaxezi. Poți să te culci într-un blackout, într-o cameră foarte relaxantă și într-o cameră întunecată și fără zgomot. Da. Poți să faci multe lucruri pentru a contracara efectele negative pe care le ai și nu le poți modifica, să zic, ca și sursă. Nu poți să renunți la ture de noapte. Deci primul factor de risc care îți strică inima fără să știi este lucrul în ture de noapte. Încă un sfat legat de ture de noapte.
Știind acest lucru, poți să te orientezi pentru viitorul mediu și îndepărtat. Da, poate că nu poți să renunți la jobul tău de acum, dar știi că n-o să… nu e sănătos să stai foarte mult timp în viața ta lucrând în ture de noapte. Începe să te gândești de pe acuma la cum ai putea să le reduci sau să schimbi jobul în viitor. Da. Făcându-ți datoria pentru societate. Pentru că multe joburi, cum ziceam, avem nevoie de ele, da? De pompieri, de poliție și de medici, de lucrători în benzinării și așa mai departe, dar gata, ți-ai servit scopul, treci mai departe. Al doilea factor de risc, mai puțin cunoscut, pentru boala de inimă sunt căsniciile nefericite. Da. Căsniciile cu scandal, da? Relațiile în care cearta persistă încontinuu. Și de multe ori oamenii se obișnuiesc cu astfel de căsnicii și de multe ori ai impresia că nu ai ce să faci.
Dar atunci când în fiecare zi există argumente, în fiecare zi există reproșuri, există reproșuri care nu te lasă să dormi, care te enervează, există mereu harță din asta: „N-ai făcut aia, ai făcut aia, eu te-am rugat, nu mai ești ca înainte.” Și se transformă într-un scandal plin de adrenalină. Ce se întâmplă într-un astfel de scandal? Îți crește tensiunea, se eliberează hormoni de stres, îți crește inflamația din corp, și este… acesta este un stres constant pentru organism. Da. Când corpul tău se obișnuiește, da, în săptămâni, luni, ani de zile în care tu încontinuu ai stres, ceartă și argument în familie, corpul tău deja creează acea adrenalină și acel stres și acea inflamație și fără să ai o ceartă. Da. Că vii acasă și deodată corpul tău știe că acolo este pericol. Deci căsniciile nefericite sunt un factor de risc major pentru bolile de inimă. Mai mult decât atât, de multe ori, în aceste căsnicii nefericite persistă fumatul ca un factor, ca un instrument care te destresează, sau consumul de alcool, care e menit să-ți scadă din anxietate și din furie după ce te-ai certat.
Deci căsniciile nefericite, repet, sunt un factor de risc major pentru bolile de inimă. Ce poți să faci? Tu știi ce poți să faci? N-o să zic eu ce poți să faci, dar dacă trebuie să rămâi în acea… în acea căsnicie sau vrei să rămâi în acea căsnicie, există terapie de cuplu. Dacă ți-o permiți, pentru că nu este ieftină, și dacă nu ți-o permiți, acum poți să strângi bani pentru ea. Terapia de cuplu poate să fie aur pentru cupluri care nu se înțeleg, pentru că acolo ajungi să-l cunoști pe celălalt, să vezi de fapt ce-l doare, să vezi de fapt că motivul pentru care te ceartă pentru acel gunoi pe care n-ai dus nu este acel gunoi, ci faptul că poate nu i-ai dat un telefon, sau poate că nu ai băgat… nu l-ai băgat pe celălalt în seamă dimineața. În fine, ideea este că mintea noastră este foarte întortocheată și atunci când se întâlnesc două minți întortocheate pot să iasă scântei care ne afectează inima.
Soluții… soluții există, doar că trebuie să le căutăm. Și mergem mai departe și vedem că anumite bacterii care intră în fluxul sangvin din gură sunt un factor de risc pentru boala de inimă. Despre asta am mai vorbit. Probabil că pentru unii nu este ceva nou, dar pentru alții poate fi ceva nou. Dacă nu te speli pe dinți, concret, dacă nu te speli constant pe dinți și nu te duci constant la medicul stomatolog, da, pentru că mulți oameni se spală pe dinți, dar nu se duc la stomatolog o dată la șase luni, și apare tartrul. Tartrul, dacă vrei să-l vezi, dacă n-ai fost de mult la stomatolog, n-ai fost doi, trei, patru ani, este foarte posibil ca atunci când te duci la baie și deschizi gura larg și iei lanterna de la telefon, uite, iei lanterna de la telefon și te luminezi înăuntru. Da. Luminezi în gură așa și te uiți acolo unde se îmbină dintele cu gingia ta, e posibil să vezi o pojghiță maronie.
Da, ăla este tartrul. Atenție, oameni buni, dacă vezi pojghița aia maronie și te prost dispune așa, da, sau ți se face un pic așa, se face un pic lehamite, așa, că ai o pojghiță maronie în gură, între dinți și gingie, e foarte posibil să-ți vină ideea foarte proastă s-o îndepărtezi. N-ai cum. Ai nevoie de scule speciale pentru a îndepărta acel tartru. Dacă în schimb îți iei un ac sau un cuțit sau ceva, tot ce o să faci este să-ți faci mai rău, că n-o să dai jos toată pojghița. În schimb, o să-ți lezezi gingia, o să accelerezi practic acea infecție să intre în fluxul sangvin, iar ăsta este un factor de risc pentru boala cardiovasculară. Să ai parodontoză, să ai tartru, să nu ai o igienă orală bună este un factor de risc important pentru boala de inimă. Mergem la punctul 6 și vorbim despre un alt factor de risc pentru boală de inimă, care este singurătate și izolare socială.
Am mai vorbit despre asta și într-un alt material, dar e important de înțeles că izolarea socială crește riscul bolilor cardiovasculare cu până la 30%, influențând negativ sistemul imunitar și nivelul de stres. Oamenii care trăiesc singuri, care nu au prieteni, care nu au rude cu care să vorbească, care se însingurează, care se izolează social. Sunt oameni cărora imunitatea le scade, stresul le crește, chiar dacă ei poate nu resimt acel stres ca pe un stres acut sau cronic în viața de zi cu zi, când mergi la muncă, când ai multe lucruri de făcut, dar stresul acela persistă și asta îți afectează, cum ziceam, imunitatea și boala cardiovasculară. E foarte important să cauți oameni cu care să te conectezi. Poate oameni la fel ca tine, care sunt singuri și poate nu mai vor să fie singuri. Să cauți grupuri de sprijin, să cauți grupuri de voluntariat, să faci ceva care să presupună să întâlnești cu oameni, chiar și necunoscuți, cărora să le zici: „Bună ziua, domnule.
Ce faceți?” Foarte forțat. Un alt factor de risc pentru inimă, despre care mulți oameni nu știu, este sforăitul sau apneea în somn. În principiu, dacă sforăi, de regulă, sforăitul este asociat cu boala de inimă. Cu cât este mai acut acel sforăit, cu cât senzația de sufocare în timpul nopții este mai mare, cu atât ajungi la o hipertensiune arterială în timpul somnului, cu atât ajungi la o scădere a saturației de oxigen din timpul nopții. Această hipoxie, da, scăderea saturației de oxigen din corp, duce și ea la o inflamație a țesutului, inclusiv a țesutului cardiac. Iar asta, întâmplându-se în fiecare noapte, este un factor de risc important pentru boala cardiovasculară. Mergi la medic, mergi la ORL-ist, verifică-te și rezolvă această problemă. Acum, un alt factor de risc important pentru boala cardiovasculară, pe care din păcate n-ai cum să-l schimbi, este menopauza timpurie, adică să ieși la menopauză înainte de 40 de ani.
În alte… în alte tratate este trecută vârsta de 46 de ani, dar să faci menopauză înainte de, să zicem, între 40 și 46 de ani, e considerată menopauză timpurie, pentru că odată cu scăderea nivelului de estrogen, care vine odată cu menopauza, scade și efectul protector al acelui estrogen pentru inimă, pentru că estrogenul este un hormon antiinflamator. Scade inflamația din corp, astfel încât femeile fertile au un nivel scăzut de inflamație, pentru că au acel estrogen în corp mai mult decât are un bărbat. Ce se întâmplă în această situație? Odată cu scăderea acestui nivel de estrogen, inflamația și riscul cardiovascular se egalează cu cel al bărbatului. Da. Și ce înseamnă asta? Înseamnă că nu poți să faci mare lucru în privința instalării acestei menopauze. Dar există terapie de substituție hormonală. Asta înseamnă că mergi la un medic ginecolog specializat în substituție hormonală, care îți poate prescrie o schemă care să reducă acel estrogen nu deodată, brusc, ci treptat, până la o vârstă de 50-55 de ani.
Poți în același timp să forțezi prevenția, da? Să dormi mult mai bine, să nu te mai stresezi, să ai grijă de corpul tău, știind că nu mai ai această protecție a estrogenului. Expunere constantă la zgomot puternic, fie la locul de muncă, fie în mediul urban, poate crește tensiunea arterială și stresul, contribuind la riscul de boli cardiovasculare. Iată ce chestie, asta, ăsta e un factor de risc despre care nu știam, dar este logic. Dacă încontinuu este zgomot, se pare că mintea noastră nu e obișnuită să fie mereu zgomot în jurul nostru. Și dacă este mereu zgomot în jurul nostru, asta ne crește nivelul de stres. Astfel crește tensiunea arterială. Inima este un pic mai forțată decât ar trebui să fie și asta crește riscul de a face un infarct, de a face un AVC sau altă boală cardiovasculară. Și 12. Factorul de risc numărul 12 este temperatura ambientală extremă, care e un factor de risc pentru boala de inimă.
Expunerea frecventă la temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute poate pune presiune suplimentară asupra sistemului cardiovascular, crescând riscurile de probleme cardiace, în special la persoanele vulnerabile. Tromboza arterială presupune practic că un cheag de sânge vine și blochează o arteră care deja suferă de ateroscleroză. Aici vedem o astfel de arteră. Da, vedem că artera are această placă de ateroscleroză, iar cheagul de sânge vine, blochează această arteră și fie o blochează incomplet, cum vedem aici, că încă mai trece puțin sânge, sau o poate bloca complet, și atunci avem un infarct sau un accident vascular cerebral. Cauzele acestui cheag sunt bătăile neregulate ale inimii, de cele mai multe ori. Adică ai o aritmie. Inima, în loc să bată constant, pentru că așa este proiectată, ea bate cu niște aritmii. Când bate cu aceste aritmii, se creează niște vortexuri de sânge, care favorizează formarea cheagului. Deci sângele, în loc să curgă într-o direcție foarte clară, da, cum ar fi o apă care curge printr-o țeavă foarte lin, acel sânge are… se duce în tot felul de locuri, ca și cum ar merge într-un râu.
Da? Și ce se întâmplă când vezi un râu cu foarte multe pietre? Vedem tot felul de vortexuri, și vortexurile alea o să formeze practic aceste cheaguri. Alți factori de risc, pe lângă aceste aritmii, sunt inflamațiile cronice. Unde apar inflamațiile cronice? Fix la pacienți care… sau oamenii care fumează, care au diabet netratat, care au hipertensiune, care consumă alcool, oameni care consumă multă mâncare procesată, care suferă de obezitate, care duce la această inflamație cronică, care mănâncă mâncare procesată, prăjeală, și de regulă toate lucrurile astea se asociază, și atunci un nivel crescut de inflamație poate să ducă la formarea acestui tromb, care duce la tromboza arterială. Acuma, care este semnul de alarmă? Pentru că, față de varice, de exemplu, sau față de ateroscleroză, în momentul în care apare o tromboză arterială, semnele sunt foarte clare și trebuie să fim foarte atenți la aceste semne, pentru că fix aceste semne, care de multe ori sunt premergătoare unui deces sau premergătoare unui infarct care este tratat la timp, dar care oricum scade capacitatea inimii de a lucra optim.
Ischemia cardiacă presupune practic un flux redus de sânge la nivelul acestei artere. Da, vedem în cazul de față, pe această planșă, o ischemie cardiacă. Această arteră coronară, după cum vedem, se îngustează. Apare și un tromb, care o blochează complet și incomplet. Și ceea ce putem să observăm este că apare durere în piept, o angină, da, care este principalul semn. Cum am zis mai devreme, durerea poate fi resimțită ca o presiune, este ca o arsură sau ca o greutate în piept și poate iradia în braț, gât, maxilar sau spate. Da, deci apare această durere. Apare respirație dificilă, da? Apare din cauza efortului crescut al inimii de a compensa lipsa de oxigen, și atunci începem să respirăm mai greu, să gâfâim. Apare amețeala sau pierderea cunoștinței și e însoțită de transpirații reci. Și aici există două tipuri de angină pe care aș vrea să le diferențiem. Deci angina pectorală este durerea în piept cauzată de un vas care este astupat.
Acest vas, dacă este incomplet astupat, cum vedem în imaginea asta, este astupat parțial și vedem că avem 10% din lumen încă funcțional, pe aici curge sânge, dar nu suficient. Asta se cheamă angină stabilă. Apare la efort. Da, deci e durere la efort și dispare la repaus. De regulă, pacientul, nu știu, pleacă la magazin, da, ajunge la magazin, în regulă, nu-l doare. Nu doare nimic, ia niște sacoșe grele. Când se întoarce acasă și merge pe jos, începe să-l doară în piept, începe să respire greu, are un pic de amețeală, transpirații reci, a lăsat sacoșele, s-a pus pe canapea, a băut un pic de apă, îi trece durerea. Da, asta este angina stabilă. Angina instabilă, însă, apare și în repaus. Apare fără motiv și nu dispare. Și aici avem un risc iminent de infarct. Infarctul apare atunci când lumenul acesta se obstruează complet. Da. E posibil să avem de-a face cu un astfel de tromb care îți dă obstrucție, și la un moment dat obstrucția asta este completă, și asta este urgență medicală.
Se sună la salvare, se descriu aceste simptome: durere în piept, respirație dificilă, amețeală sau pierderea conștiinței, transpirații reci, descrii ce problemă ai, și asta inclusiv pentru recepționist este un semn că e o urgență iminentă. Adică el o să-ți trimită prima salvare, dar chiar dacă există o salvare pe drum către cineva care, nu știu, și-a rupt un picior, să zicem, sau cineva pe care îl doare capul foarte tare, salvarea aceea, dacă este singura disponibilă în zona ta, o să fie redirecționată către tine, pentru că ai nevoie de ajutor rapid. Acum, e foarte important să facem diferența, pe cât se poate, între o durere de cauză cardiacă, o angină sau un infarct, și o durere de cauză inflamatorie, adică o nevralgie intercostală. Și în primul rând vreau să vorbim despre nevralgia intercostală, pentru că natura durerii este una specifică. Durerea este ascuțită, arzătoare sau pulsantă. Te pulsează și această durere a nervului intercostal, da, când te doare în piept, dar este o durere intercostală.
Durerea o să fie de regulă localizată în exterior. O simți că este cam la exterior, la nivelul peretelui. Mai mult decât atât, dacă te duci în zona care doare și apeși cu degetele, poți chiar să localizezi uneori unde este acea durere. Adică te duci între coaste, simți unde te doare, aproximativ, apeși în fiecare zonă, și când ajungi la nivelul inflamației nervului intercostal, tu poți să simți că atunci când apeși acolo te doare mai tare. Mai mult decât atât, această durere intercostală se înrăutățește atunci când tu te miști, când îți miști toracele dintr-o parte în alta, când tușești, pentru că tusea necesită o contracție a întregii cutii toracice. Și atunci când inspiri profund, inspiri profund sau când caști, de regulă poți să observi această durere intercostală. Am mai spus faptul că poate fi urmărită această durere. Te duci de-a lungul spațiului intercostal și-ți dai seama unde este.
Această durere nu este însoțită de simptome cardiovasculare. Deci durerea intercostală n-o să fie însoțită de palpitații, de amețeală, de dificultatea de a respira. N-o să simți alte semne ale infarctului, cum ar fi o senzație de panică, transpirații reci, iradierea durerii în alte părți. Durerea intercostală este localizată într-o singură zonă, și nu te doare între coaste și în stomac, nu te doare între coaste și în ceafă sau între coaste și în mână. Ăla este un semn al unei dureri de cauză cardiacă. Mai mult decât atât, durerea intercostală poate să dea și parestezii, un fel de furnicături în zona în care te doare. Și din nou, foarte important, locul îl cam vizezi, cam îți dai seama unde te doare și poți să apeși pe el. Dacă este în spate, de exemplu, poți să rogi pe cineva să se ducă în spatele tău, da? Și să-i permiți să te atingă, să te apese, până găsiți acel loc.
În schimb, durerea de cauză cardiacă, într-o angină pectorală, într-un infarct, durerea nu mai este ascuțită, arzătoare, pulsantă, ci este ca o presiune, e ca o strângere, este ca o gheară, e o senzație de greutate în piept. Localizarea este mai mult în interior. O simți în interior și poate să iradieze înspre stomac, o durere în piept ca o greutate, o senzație de greutate în piept care iradiază spre stomac. Iradiază în spate, iradiază în umeri, în ceafă, poate să iradieze în mandibulă și poate să iradieze în ambele brațe. Deci poate să iradieze în umăr, în braț, inclusiv pe mână, spre degetele mici. Deci asta este caracteristic unei angine sau unui infarct. Durerea cardiacă este persistentă. Ea n-o să se înmoaie în nicio poziție, pe care o denumim antalgică. Poziția antalgică este o poziție în care durerea dispare. O durere intercostală, dacă te pui cumva comod, poți să găsești într-un fel o poziție în care te-ai pus comod și durerea dispare.
Durerea în infarct sau în angină nu dispare. N-are poziție antalgică. Oricum te-ai culca sau oricum te-ai pune în pat, durerea aia persistă. Apoi, durata durerii cardiace, fie că e vorba de angină sau infarct, este de câteva ore. Durerea intercostală, în schimb, poate să dureze zile întregi. Simptomele asociate durerii în infarct sau în angină țin de transpirații reci, greață, amețeli, palpitații. Simți că ai palpitații, că-ți bate inima neregulat. Și, foarte important, într-o angină, sau cardiacă, sau într-un infarct, o să simți că ți-e greu să respiri. Dar nu ți-e greu să respiri pentru că în momentul în care tu inspiri te doare mai tare coasta. Ți-e pur și simplu greu să respiri. Simți că nu ai aer, oricât de mult ai respira. Bun. Și dacă totuși ai dubii, dacă te doare în piept, dar simți că ai transpirații reci, ești speriat, simți că ai palpitații, orice dubiu sau suspiciune ai că ar putea să fie o durere de cauză cardiacă, este bine să mergi la medic, pentru că doar el îți poate pune un diagnostic diferențial.
Diagnosticul diferențial este diagnosticul care diferențiază între o cauză de nevralgie intercostală, să zicem, sau angină pectorală și infarct. Și medicul are mai multe analize la dispoziția lui. În primul rând, o să-ți facă un istoric medical. O să vadă dacă ai un risc de a face infarct. Dacă ai… dacă ești, de exemplu, un fotbalist de 25 de ani, sănătos, fără istoric de infarct în familie, medicul din start o să gândească că probabil că această durere este o nevralgie intercostală, pentru că ești fotbalist și ai căzut pe teren ieri. În schimb, dacă ai 60 de ani, ai dislipidemie, ai istoric în familie, ești fumător, medicul din start o să se gândească că poate să fie vorba despre un infarct sau o angină, o angină pectorală. În al doilea rând, medicul îți poate face un EKG, care durează 5 minute și arată activitatea electrică a inimii, care diferă într-un infarct.
În al treilea rând, medicul poate să-ți facă o ecografie, poate să-ți facă teste de sânge, poate să-ți facă imagistică de torace. În primul rând, o radiografie, care îți arată integritatea coastelor, care arată dacă ai, de exemplu, lichid la plămân, adică între plămân și pleură; din cauza unei inflamații se poate acumula lichid în zona respectivă. De cele mai multe ori am… însă văd analize cu valori modificate. Un LDL un pic ciupit, un pic mai sus, un ApoB un pic mai sus, un colesterol total mai mare decât ar trebui să fie. Cât de important este să scădem aceste valori și cum am putea să intervenim concret pe scăderea acestor valori?
Invitatul: Depinde de vârstă, fără doar și poate. Încă o dată, repet, depinde de antecedentele heredocolaterale ale fiecărui pacient și sigur că depinde și de obiceiurile pe care le are. Adică, dacă este un pacient, să zicem, la 30 de ani, primul lucru pe care cred că trebuie să-l faci este să încerci să-l convingi, că eu cred că toată lumea știe că nu e bine să fumezi, să-l convingi să abandoneze fumatul. Asta ar fi un factor pe care ai putea să-l scazi. Apoi, greutatea corporală, și activitatea fizică s-o crească. Deci aici sunt… astea sunt măsurile nonfarmacologice despre care vorbim. Ulterior, dacă, presupunem, după 40 de ani, există niște scoruri de risc. Se numesc SCORE2 sau ASCVD. Sunt niște scoruri care sunt făcute să ne ajute să ne dăm seama exact care este riscul de evenimente cardiovasculare la 10 ani și în funcție de care putem să ne gândim dacă măsurile acestea igieno-dietetice sau… sunt ok și s-au optimizat, dacă există o boală aterosclerotică documentată, și asta presupune practic o evaluare, un screening aterosclerotic pe carotide sau pe arterele de la membrele inferioare, sau un scor de calciu printr-un CT cardiac, și să ia o decizie să se adauge eventual și medicație.
Acuma, medicația hipolipemiantă este o medicație complexă. Este o medicație care și-a îmbunătățit arsenalul cu molecule noi. Există și vaccinuri. Tocmai în ideea asta, de a reduce colesterolul la pacientul care are un risc de evenimente cardiovasculare foarte mare și la care un singur medicament sau o clasă de medicamente nu este eficientă și optimă.
Dr. Mihail: Legat de medicație, chiar e atât de importantă această medicație și când se intervine cu ea? Adică înțeleg să ai LDL colesterol dublu față de valoarea normală și să ți se recomande medicație. Dar dacă nu, care e valoarea recomandată, care e limita superioară a LDL-ului acum, pe analiză?
Invitatul: În momentul de față există mai multe criterii care asigură, care, mă rog, sunt importante în evaluarea riscului, că despre asta vorbim. În principiu, există și un risc de țară. Noi suntem într-o țară, într-o regiune în care există un risc foarte înalt de evenimente cardiovasculare, și care se adună cu riscurile individuale pe care le avem.
Dr. Mihail: Dar pe…
Invitatul: Optim, optim ar fi ca LDL colesterolul să fie sub 70 mg/dl.
Dr. Mihail: Dar asta e foarte greu, nu? Să obții 70 este…
Invitatul: Da, este destul de greu, dar încă o dată, repet, este optim, și toate lucrurile astea se gândesc personalizat. Adică unui tânăr de 30 de ani, care în principiu ar avea un LDL colesterol de 100-110, nu te gândești să-i administrezi medicație. Te gândești… cel mai important este să-l ajuți și să-l încurajezi să aibă grijă la dietă, să aibă grijă la greutate și să-și crească activitatea fizică.
Dr. Mihail: Pe buletinul de analiză, la LDL colesterol, valoarea maximă acceptată e 120, nu? Sau cât e? Nu știu, proba pe care, dacă o treci, e mai importantă decât tot ce zic eu aici.
Invitatul: Da, corect.
Dr. Mihail: Știi, am vorbit despre bărbatul de 30 de ani.
Invitatul: A, și scuză-mă, să-ți mai… să mai zic ceva aici, legat de domnul acesta de 40 de ani, care are un LDL colesterol puțin mai mare și toate celelalte sunt în regulă. Contează foarte mult și aceste molecule despre care vorbeam mai înainte, dacă are o lipoproteină (a). Deci, practic, el genetic are un risc de evenimente cardiovasculare. Încerc să-l ajut, nu mai stau foarte mult pe gânduri. Da. Sau ApoB-ul, sau… Adică sunt multe criterii care concură la această decizie. Nu e: ai 130 și ți-am dat statină sau, eu știu, medicație. Ai 130 și sunt mai atentă la ce ți se întâmplă. Sunt mai atentă la analizele tale și în funcție de asta stabilim…
Dr. Mihail: …dacă are rezistență la insulină, dacă are o hemoglobină glicată mai mare. Adică sunt parametri care în momentul de față ajută la luarea unei decizii serios, adică nu doar pe o analiză de sânge. Și îmi place că lucrurile sunt complexe, pentru că momentan nu putem fi încă înlocuiți de un AI care să decidă ce și cum trebuie să facem, dar nici AI-ul de acasă, căruia îi dai analizele, cu care te poți sfătui, și mi se pare un instrument foarte bun, n-o să înlocuiască încă medicul. Ai nevoie de cineva care să vadă toate lucrurile astea în complexitate și să te urmeze. Că, știi, mi se pare interesant, pentru că discuția asta devine complexă, dar asta ne face să înțelegem că chiar avem nevoie de medic, nu doar de niște analize pe care să le citim și să le trimitem unui prieten care să le analizeze. Ai nevoie de un medic, și chiar de la vârsta de 30 de ani, ca să vezi cum te situezi, ce poți să modifici și ce factor de risc în plus ai, ca să știi exact cum faci să ajungi sănătos până la 70 de ani, nu să te chinui cu alte probleme.
Invitatul: Se recomandă și ecografia cardiacă, se recomandă. Deci, după 40 de ani, e bine să se facă o ecografie cardiacă. La un an, la doi ani, depinde de factorii de risc. Apoi, Dopplerul de carotidă este foarte important pentru screeningul de ateroscleroză. Dacă există suspiciuni și dacă există boală aterosclerotică documentată, în momentul de față există și CT-ul cardiac, care poate să arate scorul de calciu, deci gradul de afectare aterosclerotică a arterelor coronare.
Dr. Mihail: Scorul de calciu, când ar fi ok să-l faci?
Invitatul: Deci scorul de calciu se face în orice moment în care se suspicionează boală coronariană. Atunci este bine să-l faci.
Dr. Mihail: Dar fără indicație nu e ok să-l faci.
Invitatul: Fără indicație, nu, pentru că este o investigație care te iradiază, și în general investigațiile se fac la indicația medicului.
Dr. Mihail: Este un tomograf special, care vede cantitatea de calciu din zona din…
Invitatul: Din coronare. Da. Deci este o tomografie ca orice altă tomografie, care are un… un soft special, care face o reconstrucție a arterelor coronare și care, în principiu, poate după aceea să-ți arate cum ar… să-ți arate arterele, și îți calculează și depunerea de calciu pe arterele coronare. E ca un fel de coronarografie indirectă. Scorul de calciu are indicația asta de confirmare a suspiciunii de boală coronariană aterosclerotică.
Dr. Mihail: 100 de mg/dl este undeva o medie. Undeva, o depășire de 120 mg/dl este deja o zonă de risc. Recomandarea este să fii sub 100 de mg/dl. Cu cât mai jos, cu atât mai bine. Undeva la 70-60 mg/dl este o zonă ideală în care vrei să te afli. Deci da, testarea HDL colesterol și LDL colesterol și VLDL colesterol este o testare rezonabilă, o testare care îți arată însă riscul de a face boli cardiovasculare mult mai precis este acest ApoB, apolipoproteina B, care trebuie să fie sub 100 de mg/dl.
Invitatul: Întotdeauna trebuie să ai și un întrerupător care să mai stingă lumina. Dacă mergi așa, la un moment dat chestia asta dă în burnout, și după aceea, cu toate problemele care există. Deci stresul e bun pe termen scurt, dar stresul cronic, clar că nu. Și atunci sigur există modalități. În momentul de față se discută despre modalități de gestionare a stresului. Acuma, ca să-i spui unui om „Domnule, fii zen, gândește pozitiv”, greu de crezut, dar cred că poți să-i spui așa: „Domnule, caută să faci mai mult sport, și asta sigur este cel mai bun agent destresor. Du-te la zona asta de sport care te relaxează, gen yoga, stretching, pilates și așa mai departe. Du-te să faci ce sport îți place. Du-te să dansezi, du-te să înoți, du-te să faci absolut tot ce crezi tu că e benefic și îți aduce bucurie.” Să-ți aducă bucurie. Asta e foarte important în viață.
Ce faci? Să-ți aducă plăcere și bucurie. Și apoi le spun: „Domnule, ieșiți în oraș cu prietenii, cu fetele, cu cine vreți. Acolo unde simțiți că nu mai puteți, ieșiți. Nu vă închideți în casă, ieșiți cu oameni, socializați.” Asta este o foarte bună metodă de destresare. Restul, nu știu, mai degrabă la psihiatru, dacă nu poți să gestionezi. Și o zic cu toată responsabilitatea. Adică psihiatria este o specialitate extrem de importantă, și oamenii, din păcate, se feresc foarte mult de zona asta de psihiatrie pentru că, mă rog, tot cultural, la noi e un stigmat: „Domnule, m-am dus la psihiatru, sunt nebun”, nu?
Dr. Mihail: Ce zici de această scanare a inimii, sau scorul de calciu se cheamă? Sunt foarte mulți medici afară care recomandă. Sunt medici de, să zic, de longevitate, care iau un om, să zic, un adult aparent sănătos, și-i dau tot felul de recomandări pentru ca el să trăiască mult și sănătos. Și există în aceste protocoale, pe care le citim în tot felul de cărți. Peter Attia recomandă astfel de scanări, Sinclair recomandă astfel de scanări, sau poate recomanda, acuma nu mai recomandă iradierea, dar ideea e că sunt mulți medici afară care recomandă la adulți sănătoși scanarea inimii cu tomograful, ca să vadă depunerile de calciu. Eu am fost la un moment dat tentat să-mi fac asta și m-ai convins să n-o fac. Zi-mi ce părere ai acum despre asta.
Invitatul: Angio-CT-ul coronarian și CT-ul nativ cu scor de calciu, cum sunt numite practic investigațiile astea la noi, reprezintă o metodă prin care se poate cuantifica fluxul de sânge pe arterele coronare și totodată, exact cum menționai și tu mai devreme, și dacă sunt depuneri de calciu pe vase.
Dr. Mihail: Da.
Invitatul: Da. Ideea e următoarea. În evoluția procesului ăsta de depunere a colesterolului pe vasele de sânge, în fazele terminale, plăcile astea de colesterol au tendința să se calcifice.
Dr. Mihail: Da. Și în fazele terminale…
Invitatul: În fazele terminale, pentru că evoluția plăcii de colesterol are vreo șase faze, așa, din punct de vedere fiziopatologic, cum se numește procesul, și în final ajunge să se calcifice. Contextul e de așa natură încât angio-CT-ul și scorul de calciu, că putem să le discutăm separat, au scopuri diferite. Pe de o parte, noi discutăm, ca populație la risc cardiovascular înalt în Europa, de niște recomandări. Pentru populația sănătoasă, colesterolul din sânge ar trebui să fie, când discutăm de colesterolul rău, spre exemplu, LDL-ul, de 100 de mg/dl. Cam acolo ar trebui să fie…
Dr. Mihail: LDL-ul. Cât trebuie să fie?
Invitatul: Cam 100.
Dr. Mihail: Sub 100.
Invitatul: Pentru populația generală. Exact. În condițiile în care pacienții asociază factori de risc precum vârstă, fumat, tensiune arterială crescută, limitele astea de colesterol rău se reduc, și ele se reduc în funcție de gradul de risc. Există mai multe clasificări: pe riscul moderat, limita asta de colesterol rău se reduce pe undeva pe la 70. Da, dacă riscul e înalt și foarte înalt, de obicei e cam sub 55. Poate să coboare până la 40 limita de…
Dr. Mihail: E ideal să ai LDL sub 55 fără medicație?
Invitatul: Cică, dacă faci infarct, în… la un an, să zicem, de primul infarct, la primul infarct ținta se duce la 55. Asta potrivit…
Dr. Mihail: Dar e real să ai 55 cel de alcool?
Invitatul: Se ajunge, se ajunge și la valorile astea. Mai departe, se pare că nu sunt repercusiuni pe organism, pentru că, într-adevăr, când scade colesterolul foarte mult, îți pui problema dacă nu se reduc hormonii din organism și atunci nu apar alte dezechilibre. La momentul actual nu s-au identificat în literatură alte dezechilibre. Scopul pentru care reduci colesterolul ăsta din organism, îl reduci ca plăcile astea de colesterol să nu evolueze atât de mult către procesul ăsta de calcificare. Da. CT-ul coronarian și cu scorul de calciu, în principiu, practic îți generează, îți ia o cuantificare a nivelului de calciu pe care-l ai pe vase, pentru a-ți da o încadrare la nivel de risc cardiovascular, cu cât de mare e încărcătura ta de plăci de colesterol pe vase și câte dintre ele deja sunt în stadiul final, ajunse aproape la nivel de calcificare. Cu cât scorul ăsta de calciu e mai mare, e clar că ai foarte mult colesterol depus pe vasele de sânge și mult din el deja a ajuns în stadiul final, adică plăcile respective s-au calcificat. Și atunci, în contextul ăsta, practic ajunge în situația în care se pune problema de terapie și cât de agresivă ar trebui să fie terapia pentru persoana respectivă, pentru a stopa procesul de calcificare al vaselor.
Dr. Mihail: Ăsta e scopul testului, să vezi cât de grav e, ca să vezi ce terapie să faci. La CT… În principiu, tensiunea arterială se măsoară cu tensiometrul de braț. Da, ăsta este cel mai bun mod de a-ți măsura tensiunea arterială. Există reguli specifice clare în care… pe care trebuie să le respecți. Trebuie să nu mănânci cu o oră înainte nimic. Trebuie să nu bei cafea cu o oră înainte, să nu fumezi cu o oră înainte, să nu faci exerciții fizice cu o oră înainte, să fii relaxat. În al doilea lucru, e bine să te duci la baie să-ți golești vezica urinară, pentru că dacă o ai plină, asta îți poate crește tensiunea arterială. În al treilea rând, trebuie să te așezi pe masă, într-un loc liniștit, și, oricât de plictisitor ți s-ar părea, trebuie să stai cinci minute în care să te relaxezi, să te uiți la perete, să nu te gândești la nimic ce te enervează, să nu vorbești.
Cinci minute pur și simplu te relaxezi. Poți să faci asta într-un cabinet medical, nu? Cum ar fi să stea toată lumea câte cinci minute înainte de măsurarea tensiunii arteriale? Am avea cabinetele medicale pline de oameni care stau și așteaptă. Așa ar fi corect. N-avem cum să facem asta, pentru că nu e timp. În timpul ăla poți să consulți un alt pacient, dar acasă poți să stai și să te relaxezi cinci minute, după care, cu tensiometrul pe braț, dai drumul la tensiometru, nu vorbești, respiri normal și-ți vezi valoarea tensiunii arteriale. O măsori pe un braț, o măsori pe celălalt braț. Acolo unde e mai mare, ăla e brațul la care o să-ți iei de acum încolo tensiunea arterială. După ce, să zicem, după ce ai încercat să elimini factorii stresori, sau să faci tehnici de mindfulness, sau să mergi la psihoterapie, să vezi dacă nu cumva felul în care gândești și vezi lucrurile ar putea să fie un pic modificat de psihoterapie și să reducă stresul.
Dacă astea n-au funcționat, cred că e mult mai important… E mult mai bine, la fel ca la tensiunea arterială, e mai bine să iei medicație, care, chiar dacă poate să aibă minime efecte adverse, te ajută să nu trăiești cu tensiunea arterială. La fel și la stres. E mai bine să iei medicație și să trăiești fără stres decât să fii constant epuizat de acel stres.
Invitatul: Sigur. Și stresul cronic te îmbolnăvește. Asta-i clar. Adică nu e… stresul cronic te îmbolnăvește. Că nu te îmbolnăvește într-o zi, dar în timp sigur că lucrurile astea au efect.
Dr. Mihail: Am câteva mituri pe care vreau să le discut cu tine, și ele sună cam așa: „Berea spală rinichii și crește fertilitatea.” Ce zici de asta? Bine, e suficient răspunsul tău. Trecem la următorul mit.
Invitatul: Ăsta cu „spală rinichii”? Da, da, o știu. Dacă ai pietre la rinichi, să bei multă bere.
Dr. Mihail: Am înf… Sau dacă ai născut, să bei bere, că-ți crește lactația. Sunt ca…
Invitatul: Că… Da, așa zic și eu.
Dr. Mihail: Sau „vinul de casă nu e alcool”.
Invitatul: Eu nu beau vin. Nu, serios. Da. Nu, dar asta e alta. Și apoi, „e vin curat, e vin de casă”. Domnule, dar tot are alcool.
Dr. Mihail: Da, dar ai făcut de mine.
Invitatul: E ok. Da, asta este. Nu-i nimica. Toate percepțiile astea se schimbă încet-încet. Se schimbă. Deci, cum și alimentația s-a schimbat în 20 de ani, oamenii nu mai mănâncă untură, nu mai gătesc cu untură, nu mai mănâncă prăjeli, nu mai fac rântașuri, se mănâncă mult mai sănătos acuma decât se mânca acum 20 de ani, 30 de ani, părerea mea.
Dr. Mihail: Da. Și contează și ce făceai înainte, că mâncai înainte untură și te duceai pe câmp, sau te duceai pe munte, te duceai în pădure. Acuma…
Invitatul: Nu prea.
Dr. Mihail: Adică mănânci untură și stai la birou, și așa, pe scaun.
Invitatul: Da. E mare diferență.
Dr. Mihail: Apropo de asta, un alt mit zice așa: „Untura și slănina sunt mai sănătoase decât uleiurile vegetale, pentru că sunt tradiționale, bunicii le-au mâncat și, domnule, e untura noastră, care îți crește testosteronul, îți… cum să zic, îți lubrifiază vasele de sânge, că e untură.”
Invitatul: Da, da, da. Cred… cred că ți le lubrifiază atât de tare că s-ar putea să le înțepenească. Deci nu, nu, tocmai, tocmai, tocmai nu. Sigur, acuma glumim așa, dar nu există așa ceva. Astea-s niște povești așa, nu știu cine le inventează, dar e clar, acuma, tot ce înseamnă știință medicală, eu nu vreau să zic ghiduri, ghiduri, ghiduri, dar asta înseamnă știință medicală. Asta înseamnă niște repere pe care noi trebuie să le avem, că de asta toți ne ducem către școală, să învățăm, să fim cât mai educați, da, ca să știm lucruri și să le facem corect. Totul zice așa: înlocuiește orice untură, slănină și așa mai departe cu ulei de măslină. De ce? Pentru că s-a constatat… Credeți dumneavoastră că ăia din Blue Zone mănâncă untură ca să trăiască 100 de ani? Că dacă bunica din vârful dealului a trăit 100 de ani cu untură, ea este un reper… ea e o excepție.
Noi nu vorbim de excepții, că există oameni care într-adevăr poate să bea un butoi de vin și să nu facă ciroză niciodată, și să moară, eu știu, că l-a călcat calul. Sau poate să existe oameni care să fumeze 100 de ani și să nu moară de cancer pulmonar. Dar noi nu ne referim la excepții. Curba lui Gauss nu e făcută ca să te uiți la excepții, ci să te uiți la mijloc, acolo unde e. Nu vreau să mă gândesc dacă n-am gena lui bunicul.
Dr. Mihail: Iacătă, și n-am decât o viață. Internetul e o chestie foarte înșelătoare, pentru că dacă prinzi un video care are 20000 de like-uri și a fost share-uit masiv, asta ne dă impresia că e un adevăr. Întrebarea pe care e foarte important să ți-o pui, întrebare care nici ea nu este infailibilă, nici ea nu funcționează de fiecare dată, dar va funcționa de multe ori, este: persoana de pe internet care îți recomandă să mănânci untură și cu slănină toată ziua a trecut măcar o zi printr-o instituție medicală, fie ea facultate de medicină sau facultate de moașe sau facultate de farmacie, sau și de stomatologie, mă, și de… și facultatea de medicină veterinară? A fost o zi acolo, la un curs, măi, o zi la un curs, a fost la o instituție medicală? Dacă răspunsul este nu, e bine să nu schimbi stilul de viață urmând sfaturile de pe internet, indiferent de câte like-uri are persoana respectivă.
Și vreau să-ți dau un exemplu personal, trăit de mine. Mă duc la… ă, un loc de joacă cu copilul și mă întâlnesc cu Navani, și mă întâlnesc cu tatăl unei prietene de-ale, de-ale lui… Navaniei, de altfel sportiv, un bărbat sportiv, deștept, funcție de conducere într-o instituție foarte mare. Și-mi zice: „Doctore, ce părere ai de slănină și untură?” Zic: „Păi, așa, din când în când, na, e ok.” Zice: „Păi, fii atent, am văzut pe internet această recomandare, că e foarte bine să mănânci untură și slănină, băi, și de când am văzut, am zis: «Mă, am știut eu, am simțit eu în interiorul meu că așa e, dar uite, acuma se confirmă și pe internet».” Și a început să mănânce aproape numai asta în fiecare zi, untură cu slănină, pentru că este naturală, din vârful dealului, avea sursă de la producător local, și și-a făcut și… și-a testat testosteronul.
De altfel, un bărbat sportiv și foarte, foarte atent la sănătatea lui, și cu analize din trei în trei luni. Nici eu nu-mi fac, eu rar îmi fac analize din trei în trei luni, dar cu analize din trei în trei luni, și cu o creștere a colesterolului total, asta aș testa, de la 140-150, cât avea, la 300. În trei luni de mâncat slănină cu untură, de un sfat de pe internet. Cum ne afectează consumul de sare, esențială sau periculoasă, chiar dacă facem sport? Și e cineva care ne povestește în comentarii că el face sport și, făcând sport, a înțeles că are nevoie de mai multă sare. Își pune sare în apă, își pune sare peste alimente.
Invitatul: La sportivii de performanță, sarea devine un mineral extrem de important. Dar discutăm practic de sportivi care fac activitate fizică susținută peste o oră, de multe ori trei, 4, 5, 6 ore pe zi, și vorbim de un nivel extrem de mare de transpirație, care necesită și echilibrare electrolitică, și nu doar sodiu. Sodiu, potasiu, magneziu, calciu, toate mineralele sunt importante ca mușchii noștri să funcționeze corespunzător. Dacă e să discutăm specific de, ă, de sodiu, da, e important, în condițiile în care nu efectuăm efort fizic excesiv, transpirăm abundent, să echilibrăm practic organismul nostru cu minerale, tocmai pentru a preveni funcționarea proastă a corpului. La mușchi, din corp, ne raportăm la crampele musculare. La inimă riscăm să avem tulburări de ritm cardiac, în condițiile în care mineralele sunt scăzute. Deci e importantă, dar trebuie să subliniem totuși că, în contextul alimentației generale vestice pe care o avem noi, noi avem estimat un mediu de 10-12 g de sare pe zi, consumul mediu în România. Da.
Dr. Mihail: Adică suntem de două ori mai sus decât recomandările pentru o viață sănătoasă.
Invitatul: Dacă nu ești sportiv de performanță și nu ești în situația aia care am menționat, o să te antrenezi patru, cinci ore pe zi, s-ar putea să n-ai tu nevoie de nicio echilibrare pe sodiu, că sodiul ți-l iei oricum din toate alimentele care sunt în jurul nostru, care sunt foarte bogate în sare.
Dr. Mihail: Cum poți să-ți dai seama că ai totuși un consum prea mare de sare? Cum îți dai seama că e prea mult și devine periculos?
Invitatul: Dacă e mult consum de sare, ajungi să faci hipertensiune. M-ai întrebat și m-ai pus puțin în dilemă, pentru că hipertensiunea nu-ți dă direct niște simptome, și atunci trebuie să știi, să ai în vedere că, dacă consumi multă sare, ai riscul mare de a face hipertensiune, și important de a-ți măsura tensiunea în proactiv, adică nu de a aștepta simptome, că te doare capul sau că ai tulburări de vedere sau stări de greață sau amețeală, ci, dacă ai mâncat mai multă sare, măsoară-ți o tensiune a doua zi, și dacă tensiunea ta e către 130, 35, 140, cred că a fost excesivă, pentru că nici n-a mai putut s-o scoată rinichiul, și automat e mai multă apă în instalație, care crește tensiunea.
Dr. Mihail: Bun, deci din nou ne întoarcem la acest sfat de a ne măsura constant tensiunea. Eu, să știi că, de când am început să recomand și eu asta oamenilor, la medicul, ă, mi-o măsor tensiunea o dată la două săptămâni, cel puțin. Principala problemă este această ateroscleroză. Și când oamenii vor să-și desfunde vasele de sânge, ei de fapt vor să reverseze ateroscleroza, vor s-o dea înapoi. Ai ateroscleroză, da, te duci la doctor, zici… „Domnule, ai niște plăci de ateroscleroză, trebuie să ai un stil de viață mai sănătos”, și oamenii vor să topească acea ateroscleroză. Acuma, s-o topești e destul de greu. Da, poți s-o dai un pic înapoi, și o să explicăm imediat cum faci asta, dar s-o topești e greu. Asta este cauza principală de deces în lume. Și aici vreau să vă arăt această poză. Aici avem cauzele de deces în lume în anul 2021 și vedeți „cardiovascular diseases”, adică bolile cardiovasculare, adică infarct, AVC, și astea sunt principalele cauze de deces, în bolile cardiovasculare.
Ocupă primul loc și depășesc, sunt la dublu față de al doilea loc, care e ocupat de cancer. 2021 avea multe decese din Covid și vedem că pe locul trei este Covid. Acum, în niciun caz nu este pe locul ăsta, este undeva mult mai jos. Dar vedem că bolile cardiovasculare sunt pe primul loc. Pe al doilea loc este cancerul. Pe al patrulea loc sunt bolile respiratorii cronice, adică BPOC și alte complicații care apar de cele mai multe ori din cauza fumatului și a poluării. Deci vedem că prima cauză de deces sunt bolile cardiovasculare, și asta face ca aceste materiale să fie cu atât mai mult necesare. Și acum hai să vedem cum putem să dăm această ateroscleroză înapoi, cum putem s-o topim, și această reversare a aterosclerozei este rar posibilă, dar există, atenție, situații în care plăcile de aterom au fost reduse în dimensiune. Da, deci nu le-ai scos complet, dar le reduci în dimensiune.
Acest fenomen a fost observat în special atunci când pacienții au adoptat măsuri intense. Atenție, măsuri intense. Aici, în primul rând, vorbim despre terapia medicamentoasă intensivă. Spre exemplu, statinele în doze mari, atenție, indicate doar de către medic, prescrise de medic, cu urmărire strictă a pacientului, sau inhibitori care se cheamă inhibitori PCSK9. Acestea pot scădea semnificativ nivelul colesterolului LDL, ceea ce duce uneori la regresia plăcii de ateroscleroză. Deci, practic, poți să ai o astfel de placă și probabil că, având această medicație intensă și făcând următoarele lucruri, tu poți s-o reduci la nivelul ăsta. S-o reduci la nivelul ăsta, și probabil că niciodată n-o să ajungi la nivelul ăsta, sau dacă faci efectiv absolut totul ca la carte. Dar da, această placă de ateroscleroză, care e plină de trigliceride, de colesterol, de inflamație, într-un corp super sănătos poate să se retragă într-o anumită măsură. Acum, un al doilea lucru care s-a observat la pacienții care reușesc să reducă în dimensiune aceste plăci de ateroscleroză a fost dieta strictă.
Programele alimentare extrem de sărace în grăsimi saturate, cum este, de exemplu, dieta care se cheamă Ornish, au arătat o reducere a plăcilor de aterom în anumite studii. Atenție, o dietă extrem de săracă în grăsimi este foarte greu de ținut, și aici vorbim de sub 10% grăsimi din toate caloriile tale. Și e foarte greu să ții o astfel de dietă, pentru că avem grăsimi în foarte multe diete, în foarte multe alimente, și sănătoase. Avem grăsimi în nuci, în avocado, în pește. Ăă, și astea sunt alimente sănătoase. Da, avem grăsimi în carne. E foarte greu să-ți faci o dietă în care să mănânci doar legume, da? Care sunt lipsite de grăsimi, legume pe care le gătești fără grăsimi, să mănânci o carne foarte slabă, să nu mănânci ouă, de exemplu, să mănânci lactate degresate, astfel încât să ai sub 10% grăsimi din toate caloriile tale. Dar dietele care sunt atât de sărace în grăsimi și care au aproape zero grăsimi saturate sunt diete foarte stricte, repet, sunt foarte greu de ținut.
Ai nevoie de o supraveghere și de urmărire, de o îndrumare, dar au fost cele care au fost asociate în studii cu o reducere a acestor plăci de ateroscleroză. Ce alte lucruri, ca și alimente sau suplimente, pot să ne ajute în calitatea sângelui, sau poate chiar în desfundarea vaselor de sânge? Că despre asta vorbeam. Poți real? Asta e întrebarea. Poți real? Să zicem că avem, ok, avem, hai s-o luăm așa. Avem un pacient care are vase de sânge înfundate, și când zicem vase de sânge înfundate, ne referim la cele care pot să ducă la infarct, la AVC, la… adică ateroscleroză care începe să se depună, colesterolul ridicat, ateroscleroză, să zic, într-un grad incipient, când este încă moale, nu este calcificată. Și știm că acel pacient are recomandarea să renunțe la fumat, la alcool, să mănânce mult pește, ulei de măsline, legume, fructe, fibre, și să renunțe la cele nocive. Dacă în mod real acel pacient renunță la toate viciile lui și mănâncă exemplar, efectiv cum scrie la carte, poate să aibă un efect vizibil asupra acelor vase de sânge înfundate?
Invitatul: Realitatea este că nu. Da, dacă vasele sunt bolnave și au deja depuneri de colesterol pe ele, adaptarea stilului de viață va conduce la stagnarea procesului de îngustare, dar nu va conduce la regresia efectivă a plăcilor de colesterol. Ideea generală e că, dacă ne raportăm la artere, trebuie să avem în vedere că sunt depunerile alea pe termen lung de colesterol în peretele vasului de sânge. Exact ce ziceai tu, care primul strat se numește intimă. Ăla, când se strică, intră colesterolul acolo și se depune. Ăsta, dacă se depune el, în definitiv, în condițiile în care noi ne controlăm alimentația, n-o să ajungem să ne reducem atât de drastic colesterolul astfel încât organismul, ca să-și extragă colesterolul, să trebuiască să intre în placa aia efectivă. Pentru că în laborator s-a observat că reducerea plăcii de colesterol, ce-și dorește toată lumea, se întâmplă atunci când LDL-ul, adică colesterolul ăsta rău, ajunge undeva la valori de 15-20 de mg/dl.
Adică este valoare… practic, ieri am avut un pacient la cabinet care avea 7 mg/dl, după ce a început un tratament cu… și cu pastile și cu injecții, un tratament mai avansat pentru controlul colesterolului, ajunsese. Eu personal m-am speriat când am văzut că a venit cu colesterolul, de… colesterolul rău de 7 mg/dl, pentru că lucrurile nu sunt atât de bine studiate, la ce se întâmplă…
Dr. Mihail: Dacă ai atât de puțin…
Invitatul: Atât de puțin colesterol, pentru că nu întotdeauna… nu trebuie să te gândești doar la vase, trebuie să te gândești că colesterolul ăla e și în creierul nostru, e în toate celulele noastre, și când le reduci atât de drastic, îți pui problema cum mai rezistă celulele din corpul nostru.
Dr. Mihail: El, practic, LDL colesterol este cel care ia colest… e o… e o barcă. Avem un material despre colesterol în care am povestit că LDL colesterol, LDL-ul, e de fapt o barcă care transportă colesterol acolo unde e nevoie de el. Și atunci când tu ai un stil de viață nesănătos, ai inflamație în corp, acele bărci sunt rănite și corpul nu le mai poate retrage din circulație prin ficat, și atunci el se acumulează în sânge și ajungi la acel nivel mare de LDL colesterol. Și, pentru referință, recomandarea este să ai undeva sub 100, nu, LDL colesterol, la persoanele sănătoase.
Invitatul: La persoanele sănătoase. Da.
Dr. Mihail: Și, să zic, când te duci la doctor și zice: „Ai colesterolul LDL 120, 140, 160”, e deja un risc. Ți se recomandă un stil de viață mai sănătos. Tu spui că persoanele foarte sănătoase, din ce știu, pot avea un colesterol LDL, un LDL colesterol, adică colesterolul rău, undeva la 50-60. Corect? Adică persoanele foarte sănătoase din toate punctele de vedere.
Invitatul: Da.
Dr. Mihail: Adică asta e zona optimă pe care o poți atinge, și tu spui că studiile spun că trebuie să ajungi cu un LDL colesterol la 20 ca să poți să începi să sub…
Invitatul: Să observi regresia, se cheamă, adică reducerea plăcii de colesterol, pentru că organismul, fiind secat de colesterol, trebuie să extragă de pe unde mai are.
Dr. Mihail: Ok? Deci îl duci într-o zonă atât de mică încât el caută din ultimele resturi și se duce și sub… și în aceste plăci de aterom, ca să scoată de acolo colesterol.
Invitatul: Exact. Da, da, da, da.
Dr. Mihail: Și e aproape imposibil. Adică probabil că este imposibil fără medicație să te duci în 20.
Invitatul: Imposibil, pentru că noi trebuie să avem în vedere că, cu stilul de viață, stabilizăm un organism, dar îl stabilizăm la un nivel, exact cum ziceai tu, îl stabilizezi și poate îl duci la un colesterol de 60-70, dar nu poți să tragi așa de jos, pentru că practic, când dai medicația, și dai medicație intensivă, practic intervii pe mecanismele de autoreglare a organismului, pentru că și corpul nostru caută să-și stabilizeze pe o linie de echilibru. Pentru el, echilibrul colesterolului e acolo, undeva la 60-70, când… că noi îl suprasolicităm și-l expunem la colesterol excesiv, și se îngustează vasele de sânge. Asta, în principiu, e o problemă pe care el n-o mai poate gestiona odată ce lucrurile s-au depus acolo, când ajunge colesterolul general la 50 prin corecție.
Dr. Mihail: O dietă mediteraneană, căutăm pe net ce e dieta mediteraneană și încercăm s-o menținem așa. Dacă am mâncat din când în când o brânză sau o roșie sau am pus o dată pe săptămână niște ulei de măsline într-o salată, aia nu e dietă mediteraneană. Noi trebuie să mâncăm preponderent, în dieta mediteraneană, legume, fructe, cereale integrale, fasole, leguminoase. Asta este, asta trebuie să fie 80% din mâncarea noastră. Deci nu piure cu chiftele prăjite, nu ciorbă de burtă, legume și fructe, cereale integrale. Cereale integrale sunt, de exemplu, ovăzul, o să ajungem și la el, dar ovăzul integral se califică la cereală integrală, și poți să mănânci dimineața ovăz integral. Da. Terci de ovăz integral. La prânz poți să mănânci pește cu niște leguminoase, cu niște fasole, de exemplu, sau năut. Seara poți să-ți faci o salată mare și mănânci un fruct la desert. Există și alimente specifice pentru reducerea colesterolului, și avem un material despre ovăz.
Dar, ca să facem un rezumat, fibrele solubile din ovăz, în ovăz există niște fibre care îți captează niște acizi, care-s părți din colesterol, din intestine, și nu le lasă să se absoarbă. Așa că aceste fibre solubile din ovăz pot, într-un mod foarte sigur, să-ți reducă nivelul de LDL colesterol cu până la 10, chiar 15%, dacă sunt frecvent consumate. Deci ovăzul integral este un aliment specific care îți reduce nivelul de colesterol din sânge, dar și nucile, care furnizează grăsimi bune, cresc nivelul de HDL și reduc nivelul de LDL. Un alt element care te ajută în lupta cu colesterolul sunt alimentele fermentate, de exemplu, iaurturile degresate sau chefirul degresat. Avem material și despre chefir, dar aceste alimente fermentate pot avea un efect pozitiv asupra microbiomului intestinal, susținând sănătatea microbiotei, care susține sănătatea cardiovasculară. Se pare că acest microbiom, atunci când este divers, bogat și sănătos, el te ajută la a-ți regla colesterolul.
Un alt lucru care ține de alimentație este planificarea meselor. Dacă îți planifici acele mese, mănânci un mic dejun, prânz, cină, nu mănânci mai mult decât atât, nu mănânci prea mult, ai un plan pentru mese, asta te ajută la reglarea colesterolului, și practic toate aceste măsuri alimentare te pot ajuta să-ți ții sub control colesterolul. Atenție, ele trebuie respectate nenegociabil. Nu mâncăm din când în când nuci și am renunțat la o prăjitură pe săptămână și ne așteptăm să ne scadă colesterolul. Astfel de minuni se întâmplă rar și nu prea am văzut, dar dacă respectăm punctele astea alimentare, deja avem prima regulă bifată în a reduce colesterolul. Acum, al doilea lucru esențial pentru reducerea naturală a colesterolului se referă la evitarea grăsimilor saturate, și chiar dacă ține de alimentație, am preferat să le trec separat în acest video. Acuma, grăsimile există de mai multe feluri, dar în principal le putem împărți în grăsimi saturate și grăsimi nesaturate.
Ca să le reținem, grăsimile saturate sunt alea solide, da? De exemplu, unt, slănină, grăsime din carne, grăsimea care stă solidă la temperatura camerei. Aia este grăsime saturată. Imaginează-ți-o ca pe un lanț foarte dur, da, foarte dur. Imaginează-ți-o ca pe un lanț rigid, drept, da, precum untul solid. Asta e grăsimea saturată. Ea e saturată, ea e dreaptă, ea nu este flexibilă, e rigidă, exact cum este untul, care stă solid la temperatura camerei. Și grăsimile saturate se găsesc în principal în produse animale. Da? Deci sunt grăsimi animale, și există grăsimi nesaturate, care pot fi mononesaturate sau polinesaturate, care au spații libere în structura lor moleculară, și asta le face flexibile. Da? Cum este uleiul? Uleiul este flexibil. Spre exemplu, uleiul de măsline este plin de grăsimi nesaturate, este de origine vegetală și are aceste spații libere în structura moleculară a acelei grăsimi. Deci, revenind, grăsimi saturate: sunt de origine animală, sunt rigide, da, și stau solide la temperatura camerei.
Grăsimile nesaturate sunt de regulă din surse vegetale sau din pește. Au acele spații libere în structura moleculară, ceea ce le face să fie flexibile, cum este uleiul, da, care la temperatura camerei este lichid. Diferența între ele este că grăsimile saturate cresc nivelul de LDL colesterol rău, iar cele nesaturate, adică cele din surse vegetale, reduc colesterolul LDL și cresc colesterolul bun HDL. Da, de aceea trebuie să evităm grăsimile saturate și să le consumăm mai mult pe cele nesaturate. Bun, dar de unde știi câte grăsimi ai mâncat și ce înseamnă să le reduci, unde trebuie să te oprești? Pentru asta vă dau câteva exemple. Top cinci surse de grăsimi saturate în alimentația noastră, a românilor. Pe primul loc este carnea de porc și preparatele din porc. Șuncă, slănină, cârnați și alte mezeluri tradiționale. Astea toate conțin grăsimi saturate din abundență. În al doilea rând, produse lactate grase.
Atenție, am vorbit mai devreme despre produse lactate degresate. Alea n-au grăsimi, au zero grăsimi sau puține grăsimi. Dar produsele lactate grase, spre exemplu brânzica Făgăraș, găsești și grasă, foarte grasă și degresată. Poți să găsești brânză de vaci grasă. Smântâna, de exemplu, este extrem de grasă și are foarte multe grăsimi saturate, dar în principiu produse lactate grase, cum sunt brânzeturile, în special cele maturate, smântâna, untul și laptele integral, sunt produse consumate frecvent de români și care au multe grăsimi saturate. În al treilea rând, produs cu multe grăsimi saturate este cozonacul și produsele de patiserie. Sunt preparate cu mult unt, cu lapte integral și ouă. Și acestea sunt surse semnificative de grăsimi saturate, în special în perioada sărbătorilor de iarnă. O altă sursă de grăsimi saturate sunt grăsimea din ciorbe și din tocănițe. Când gătim multă carne sau punem multă carne în ciorbă sau în tocănițe, toate acele amestecuri de cărnuri, ele se gătesc în acel amestec și eliberează foarte multe grăsimi saturate.
Și, bineînțeles, pline de grăsimi saturate nesănătoase, care cresc nivelul de colesterol, sunt jumările și untura. Sunt considerate delicatese tradiționale. Sunt printre cele mai concentrate surse de grăsimi saturate în bucătăria românească. Atenție, jumările și untura. Bineînțeles, dacă iei o jumară și mesteci un pic de plăcere, e posibil să nu-ți facă rău. Dar dacă mâncăm multe jumări și mâncăm multă untură la masa de sărbători, nivelul de grăsimi saturate o să se ducă foarte sus. Și acum hai să vedem care e cantitatea sigură de grăsimi saturate pe care o putem mânca într-o zi, care să nu ne influențeze nivelul de colesterol. Iar recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este ca grăsimile saturate să fie maxim 10% din totalul caloriilor mâncate într-o zi. Adică un om care mănâncă 2500 de calorii într-o zi trebuie să aibă 10% din acele calorii să provină din grăsimi saturate, maxim. Deci maxim 10% din caloriile mâncate într-o zi provin din grăsimi saturate.
Din 2500 de calorii, 10% sunt 250 de calorii care provin din grăsimi saturate. Iar 1 g de grăsime, oricare ar fi el, are 9 calorii. Asta înseamnă că putem mânca, în cazul în care avem 2500 de calorii pe zi, să zicem, este cantitatea de calorii pe care o mâncăm, asta înseamnă că putem mânca undeva la maxim 27-28 de g de grăsimi saturate. Spre exemplu, dacă mănânci 100 de g de carne de porc, 100 g, ai deja 8 g de grăsimi saturate. Dacă mănânci 50 de g de brânză maturată, adică puțin, da, cât jumate de palmă, ai deja 10 g de grăsimi saturate. Și dacă ai mâncat 20 de g de unt, da, ai pus unt peste pâine, 20 g, ai deja 14 g de grăsimi saturate. Deci deja din 10 g de carne de porc, 50 de g de grăsime și 20 de g de unt ai depășit 27 de g de grăsimi saturate.
Valvele astea, ele se uzează în timp, da, odată cu trecerea anilor. Și atunci te gândești: dacă faci sport și inima ta bate mai repede, n-ar trebui să se uzeze mai rapid? De ce sportul ajută, din contră, la sănătatea inimii și nu o uzează mai rapid?
Invitatul: În condițiile în care efectuăm activitate fizică, suntem într-o perioadă în care stimulăm inima. Da, dar trebuie să avem în vedere că, după ce terminăm activitatea fizică, ea intră la relaxare și la repaus. Pe termen lung, mecanismele astea de stimulare a inimii practic generează o condiționare a ei, și condiționarea asta conduce, pe de o parte, la schimbări de structură ale ventriculelor. În definitiv, se produc ceva modificări și la nivelul atriilor, care îi generează o complianță mai bună inimii, adică o capacitate mai bună de a se încărca și de a pompa eficient sângele. Și totodată o să vedem la sportivii de performanță, sau vedem, în definitiv, la sportivii de performanță, că complianța asta mai bună se traduce prin frecvența cardiacă, care e mai scăzută.
Dr. Mihail: Hm.
Invitatul: Frecvența asta cardiacă mai scăzută practic ușurează sarcina și uzura asta despre care discutam puțin mai devreme, și, în definitiv, ăsta e scopul, pentru că sunt situații, și asta e adevărat, în condițiile în care noi ținem inima și o biciuim continuu, adică dacă avem hipertensiune și facem mișcare, suntem în situația în care practic pârjolim inima, ca să zicem așa. De asta e foarte important, când avem hipertensiune de repaus, s-o controlăm, tocmai pentru a nu face mai mult rău inimii, să facem eforturi fizice pe hipertensiune preexistentă, astfel încât aceasta să nu mai aibă timp să se recupereze și să-și capete complianța asta, capacitatea asta de a funcționa eficient cu bătăi mai reduse.
Dr. Mihail: Deci sportul în sine induce o hipertensiune, nu, prin sport? Adică când tu…
Invitatul: Pe perioada efortului fizic, bineînțeles.
Dr. Mihail: Pe perioada efortului fizic. Și beneficiul este acela că după efort fizic, în repaus, inima se recuperează.
Invitatul: Și devine mai rezistentă la acea hipertensiune din timpul sportului, și devine practic și mai competentă în general.
Dr. Mihail: De aceea acest… pulsul, viteza cu care bate inima…
Invitatul: Scade pe măsură ce inima este mai competentă.
Dr. Mihail: Adică cu cât faci mai mult sport, cu atât viteza cu care bate inima când ești relaxat scade.
Invitatul: Corect.
Dr. Mihail: Asta mă întreba un coleg acum câteva zile și-mi zicea: „Băi, uite, m-am apucat.” Face sport, face sală de vreo șase luni, și îi arată în Health app-ul lui, în aplicația care se sincronizează cu ceasul, îi arată viteza cu care bate inima lui pe o perioadă de șase luni. Și mi se pare atât de frumos că se vede atât de clar că atunci când oamenii se apucă de sport au, nu știu, au o alură ventriculară, sau viteza cu care bate inima, undeva la, nu știu, 69-70 în repaus, și în momentul în care se apucă de sport, viteza aia scade așa, în decurs de o lună, și ajunge, nu știu, la 52 de bătăi pe minut. Dar dacă vrei să ai arterele sănătoase, dacă vrei să ai tot sistemul cardiovascular sănătos, este atât de important să faci sport în fiecare zi. Eu, când am zile în care nu fac sport, mă simt imediat nasol.
Uite, ăsta este un lucru pe care corpul nu reușește să-l compenseze. Dacă ai tensiune arterială, corpul o compensează și te face să n-o simți, chiar dacă corpul suferă. Dacă ai glicemia ridicată, corpul te face să n-o simți, chiar dacă suferă. Dacă nu faci sport într-o zi, corpul nu știe să compenseze asta și te face să te simți nasol. Pur și simplu, din punct de vedere mental, din punct de vedere fizic, mă simt nasol. Ce trebuie să faci în fiecare zi? Poți să le combini. Poți într-o zi să mergi cu bicicleta, altă zi poți să alergi, altă zi poți să înoți, altă zi poți să mergi la sală, și în următoarea zi, dacă n-ai chef să faci sport, te duci la saună. Sauna se pune și ea ca un sport. Deci sportul trebuie schimbat. E ideal să-l schimbi, să variezi tipurile de sport pe care le faci, dar să faci acea oră pe zi, și, hai să zicem, că o zi pe săptămână nu faci niciun sport, doar te plimbi.
Sportul, în special sportul aerobic, când mergem cu bicicleta, înotăm, mergem rapid, este atât de eficient încât el, doar el practicat, poate să reducă ușor nivelul de LDL colesterol și să crească nivelul de HDL colesterol. Da. Deci un lucru bun pe care îl poți face atunci când știi că ai un LDL colesterol mare și vrei să-l scazi este să faci sport aerobic constant, 300 de minute pe săptămână, în fiecare săptămână, de acum până la adânci bătrâneți. Cât sport și mișcare este optim să facă o persoană într-o săptămână? Pentru că, într-adevăr, uite, ghidurile spun 150 de minute de activitate moderată sau intensă. 150 de minute înseamnă destul de puțin. Înseamnă, adică eu înțeleg că e ok decât deloc, dar mie mi se pare puțin. Și atunci vreau să te întreb cât este ideal să facă o persoană sport, astfel încât nici să nu exagereze, dar să aibă acea mișcare pe care, uite, o au oamenii de lângă Buzău, ai zis.
Invitatul: Da, da, da.
Dr. Mihail: Care urcă și coboară și care fac mișcare multă.
Invitatul: Noi discutăm acuma, revenind la ce spuneai tu, că avem tabletă, avem dispozitive, avem informație, stăm acasă și lucrăm. Putem să stăm acasă să citim. Realitatea e că, într-adevăr, sportul ăsta a fost inventat de noi pentru a optimiza ceva ce pierdem, în definitiv, prin simplul fapt că nu mai facem mișcare. Acuma, o altă realitate e că avem și instrumentele pentru a personaliza cât sport este necesar pentru fiecare dintre noi, pentru a condiționa organismul. Cum… avem o… avem recomandarea asta generală, într-adevăr, pentru o medie, 150 de minute de intensitate moderată sau 75 de minute de intensitate viguroasă, dar dacă mergem la 300 de minute, beneficiile sunt duble din punct de vedere al beneficiilor general cardiovasculare.
Dr. Mihail: Deci 300, dacă mergem la dublu, adică 300 de minute moderat.
Invitatul: Sau 150 viguros.
Dr. Mihail: Viguros.
Invitatul: Da.
Dr. Mihail: 300 înseamnă 6 ore. Asta înseamnă o oră de exerciții de sport moderat pe zi, de luni până sâmbătă…
Invitatul: Aproximativ. Exact. Da. Și, și noi acum…
Dr. Mihail: Ba nu, cinci, pardon, cinci ore. Da, cinci ore. Deci de luni până… asta înseamnă că poți să faci două zile sport câte o oră, o zi pauză, două zile sport, o zi pauză.
Invitatul: Da. Dacă ești diagnosticat cu hipertensiune, în principiu, depinde foarte mult de intensitatea sportului pe care o faci, pentru că tensiunea arterială, eu, când fac un test de efort unei persoane, în principiu, am niște recomandări pentru siguranța persoanei respective, că dacă e bărbat și-i crește tensiunea peste 230, sau la femeie peste 210, să opresc testul de efort, pentru că încep să se producă leziuni neurologice. E presiunea foarte mare și creierul nu mai poate echilibra valorile de tensiune.
Dr. Mihail: Testul de efort e acel test în care pui pacientul pe o bandă sau pe o bicicletă și îl duci la limita în care poate să facă sport, adică îl duci la limita intensității suportabile, nu? Adică și tu vezi tensiunea arterială în timp real, dar a… ea se măsoară. Când ea depășește cât? 200?
Invitatul: Când depășește 230 la bărbat, sau 210, oprești testul pe motiv de hipertensiune de efort și de risc crescut de accident vascular cerebral.
Dr. Mihail: Ceea ce înseamnă că dacă eu mă duc la sală și fac efort intens și n-am acea manșetă și depășesc 230, eu pot să-mi fac rău.
Invitatul: Exact. Da. Și atunci, dacă e să discutăm specific de o persoană care are hipertensiune, depinde cât e tensiunea de plecare și depinde de care e dinamica tensiunii arteriale pe efort. Pentru că am avut sportivi care plecau de la tensiune de 15-16, asta când eram într-un context în care încercam să-l stabilizăm efectiv, și pe eforturile pe care le făcea, tensiunea arterială se ducea până în 18-19. Da. Și aici era o situație în care, în principiu, nu avem o contraindicație din a face efortul fizic, trebuia să mai facem o adaptare pe partea de terapie pentru a reduce tensiunea de repaus. Dar lucrurile astea se fac progresiv.
Dr. Mihail: Că ideea e că, după ce ai luat omul și-l evaluezi, dacă ai identificat că are hipertensiune, tu trebuie să-i dai niște medicamente și să le crești progresiv. Nu-i dai medicamentele, le dai pe toate, să ducă tensiunea la 10 și să-l vezi că leșină. Cert e că pentru un hipertensiv, cred că înțeleg din răspunsul tău, că e recomandat să facă un test de efort ca să vadă care e tensiunea lui reală la efort.
Invitatul: Cam așa ar fi cel mai bine.
Dr. Mihail: Atunci când fac cardio, fac 4 minute zona 1, un minut intens. Patru minute zona 1, patru cu unu e ok, sau fac opt cu două… cu două minute?
Invitatul: E bine așa. Patru cu unu, depinde, și depinde și de toleranța ta. Nu, nu o oră. Nu, pentru că eu, spre exemplu, fac 30 de minute. Antrenamentul meu e de 30 de minute de cardio, urmat de 30 de minute de exerciții, și asta de fiecare dată, adică am partea de antrenament de rezistență la aparate și cu… și cu greutăți, și totul se termină într-o oră.
Dr. Mihail: Patru antrenamente pe săptămână înseamnă 30 de minute cardio, în care faci pe intervale. Da.
Invitatul: Și după aia 30 de minute în care lucrezi grupele musculare.
Dr. Mihail: Și în alea 30 de minute, de patru ori pe săptămână, ai făcut tot corpul, practic. Foarte tare. Asta voiam să… Deci mi se pare foarte tare așa. Adică nu… am zi de cardio, zi de… zi de sală, ci le împart: 30… 30 de minute cardio, și începi cu cardio, și după aia faci exercițiile.
Invitatul: Da, da, da. E și metoda cea mai bună, că dacă mergi așa, la o chestie de asta în care o iei și pe intervale, ai și o încălzire foarte bună când începi să faci cu greutățile sau la aparate, și atunci nu trebuie nici neapărat… că începi primele patru minute cât faci la intensitate redusă, după aia intri pe interval, crești sus, organismul intră. Eu fac și eliptica tocmai pentru că îți lucrează și brațele și lucrează. Eu doar eliptică fac, pe principiul în care să știu că sunt încălzit pentru orice, intru după aia să fac la aparate, că fac partea superioară, că fac partea inferioară.
Dr. Mihail: Probabil că e și mai puțin traumatizantă eliptica, pentru că nu trebuie să calci.
Invitatul: Cu siguranță. Și ăsta e un motiv. Da, e adevărat, și e foarte bună din punctul ăsta de vedere. Plus că-ți antrenează, ce e foarte important de avut în vedere, că-ți antrenează și mușchii intercostali. Și atunci, antrenându-ți mușchii intercostali, practic ai și o îmbunătățire efectivă a capacității pulmonare, progresiv, că așa, să te apuci să dai din mâini, să-ți…
Dr. Mihail: Cât de tare e asta? Mi se pare super șmecheră.
Invitatul: E, eu de asta consider că e cea mai bună bicicleta eliptică pentru partea de cardio, pentru oamenii de zi cu zi, că…
Dr. Mihail: Îi zice bicicletă? Stai în picioare. Tu stai în picioare pe eliptică.
Invitatul: Da, nu știu. Zice „bicicletă eliptică”. Stepper, acuma, e în funcție de variații, că stepperele mai sunt și alea, amintitele, în care stai și dai doar din picioare.
Dr. Mihail: Ce tare, într-adevăr, pentru că îți antrenezi tot corpul, tot corpul este încălzit, și nu știam că antrenezi și cutia toracică și-ți crești capacitatea pulmonară.
Invitatul: Da.
Dr. Mihail: Spune „uau”, cât de tare! Deci 30 de minute de eliptică, în care 4 minute dăm încet, un minut dăm foarte tare, după care 30 de minute de sală, și practic ai acoperit tot necesarul, care este și de cardio, și de masă musculară, și de încălzire, și de dezvoltare. Au! Ok.
Invitatul: Ce… la șase luni îți faci test cardiopulmonar.
Dr. Mihail: Păi, cred că o să văd pe ceas cum îmi crește. Dar aș vrea să vin la un test cardiopulmonar, adică să vin la acest test de… stare de efort cardiopulmonară, nu? Cât durează?
Invitatul: Păi, depinde și cât de antrenat ești tu, dar în principiu cam 10-12 minute durează specific testul.
Dr. Mihail: Aha. Ok. De ce caută totuși oamenii aceste remedii pentru vase de sânge înfundate? Deci eu, îți repet, am văzut reclama aia cu fața mea. Apropo, am făcut și la asta. Am făcut o plângere la parchet. Poți să faci online plângere la parchet. Nu știu cât de funcțională e, pentru că am primit număr de înregistrare, niciun răspuns. Și a cincea plângere pe care o fac. Ă, poți să faci plângere, adică poți să dai report pe Facebook. Am făcut asta și Facebook n-a văzut nicio problemă cu faptul că fața mi-e folosită la un supliment nou. De asta înțeleg că se întâmplă frecvent. Nu-mi dau seama ce putem să facem legat de asta. Ăsta e un alt subiect. Dar m-a șocat să văd o reclamă cu zeci de mii de like-uri pentru vase de sânge înfundate. Oamenii în comentarii întrebau cum pot să procure. Vor să ia mai mult, vor să trimită altora, rudelor de afară. Și după aia, inclusiv la articolele pe care le-am scris, o aderență foarte mare, foarte multe vizualizări, foarte multe clicuri pe acest subiect. De ce sunt oamenii atât de interesați în a-și desfunda vasele de sânge?
Invitatul: Problema se pune că atunci când mergi la un medic și-ți spune că ai vasele înfundate la inimă sau la gât, dacă vorbim specific de vasele de la cap, practic discutăm de două organe vitale, și în condiția în care tu afli că s-ar putea ca lucrurile să meargă prost în viitorul apropiat, și când discutăm de inimă, discutăm practic de viață, capeți o panică, și panica asta te duce să cauți soluții, cum, de altfel, caută toți oamenii soluții și vor să găsească soluțiile cele mai rapide, în principiu, și soluțiile care îți garantează și că nu sunt riscuri. Tocmai asta vând reclamele astea care apar pe internet, în principiu: vând soluții rapide de așa-zisele desfundări ale vaselor de sânge, și fără niciun risc, în principiu. Și aici e marea păcăleală, pentru că lucrurile pot deveni extrem de problematice, pentru că tu mergi la medic, primești o terapie care să ajute procesul ăsta de stabilizare a vaselor de sânge și să nu existe o progresie către înfundarea completă, și, luând anumite suplimente pe care nimeni nu le-a testat din punct de vedere clinic și medical, îți crește efectiv riscul de a avea complicații pe acele vase.
Vase care la un moment dat pot să sângereze extrem de sever. Adică noi nu trebuie să avem în vedere doar că avem zonele înfundate. Noi mai avem și alte vase, care s-ar putea să capete probleme odată ce luăm terapii multiple și nu știm exact efectele pe care le au. Da, suntem în situația în care putem să avem sângerări, când efectul efectiv de subțiere a sângelui e foarte mare, dar, pe de altă parte, suntem în situația în care putem să avem și reacții adverse pe alte teme, pe care nici nu le bănuim. Apropo de instabilitatea rinichilor, înfundarea efectivă a rinichilor, și odată ce se înfundă rinichii, apar probleme majore cu tot corpul. În definitiv…
Dr. Mihail: Au fost cazuri raportate de persoane care au suferit efectiv de pe urma acestor suplimente?
Invitatul: Sunt cazuri raportate. Ăsta e și motivul pentru care, exact cum ai zis tu, că ai încercat să tragi un semnal de alarmă, să anunți și autoritățile, și Autoritatea asta Națională de Medicamente și Dispozitive Medicale lansează campanii de conștientizare cu privire la necesitatea oamenilor de a se documenta și a discuta cu un specialist. Încă o dată, e extrem de important, când citești o informație de pe internet, mai ales dacă ești un pacient, să ai discuția cu medicul tău legată de oportunitatea administrării acelui tratament, pentru că există niște riscuri pe care s-ar putea să nu le bănuiești tu ca om.
Dr. Mihail: Asta-i culmea, pentru că aceste suplimente așa sunt promovate. Povestea din spatele lor, de regulă, este că acest doctor care a descoperit acest… eu, în cazul acela, eram eu doctor, eram ceva profesor în cardiologie, care am descoperit acest supliment miraculos care desfundă vasele de sânge, și de aceea am fost dat afară și încearcă să mă închidă și să mă facă… „Dar eu nu vreau să tac. Eu vreau binele românilor. Așa că luați acum acest medicament la ofertă, cumpărați două pachete, primiți trei.” Așa se promovează aceste…
Invitatul: Și tu, ca pacient, vezi reclama asta, și e o reclamă efectiv criminală, când oamenii nu doar fac profit folosind o imagine pe care n-o pot folosi. Ei te pot îndemna efectiv, indirect…
Dr. Mihail: …să renunți la tratamentul criminal al medicului și să iei tratamentul eroului, care a fost practic suprimat de sistem, că asta este povestea.
Invitatul: Da, e o poveste care e chiar de film, și tocmai ăsta, din păcate, e un motiv pentru care, cum, exact cum ziceai și tu, mulți oameni ajung să consume astfel de suplimente, și eu primesc personal mesaje de la oameni care mă întreabă dacă suplimentele care sunt disponibile pe canalele de social media, pentru că circulă foarte multe reclame pe zona de social media, îi ajută să-și desfunde vasele de sânge și dacă ar trebui să le ia suplimentar. Și mă… îmi dau temă de cercetare, pentru că, în definitiv, când vezi câte un supliment de ăsta, ce a mai apărut, de unde a mai apărut, din medicina chinezească, din medicina indiană, de unde de mii de ani era, și acuma a fost descoperit și lansat de un mare medic, încep să studiez și îți dai seama, de fapt și de drept, că există niște efecte, sunt anumite efecte care nu sunt dozate și nu sunt evaluate clinic la momentul ăsta.
Ideea generală e că, dacă ne raportăm la anumite suplimente pe zona de desfundare a vaselor de sânge, poți să ai anumite efecte pe subțierea sângelui, dar tu nu știi doza optimă pentru organismul tău, pentru că suplimentele alea nu au fost testate pe organismul tău sau pe organismul altor mii de oameni pentru a afla o doză terapeutică. Și în condițiile în care nu ai un control pe doza pe care ar trebui s-o iei, tocmai ce ziceam puțin mai devreme, riscurile de a avea complicații, când vorbim de suplimente care desfundă vasele, de obicei astea trebuie să subțieze foarte mult sângele. Riscul hemoragic poate să crească extrem de mare și să ajungi să ai o hemoragie, să faci un accident. Tu te ferești să nu ți se înfunde vasul și mori că ți s-a… ți-a sângerat creierul sau ți-a sângerat alt organ și nu a fost… nu a putut fi închisă sângerarea.
Dr. Mihail: Și e un risc real ăsta.
Invitatul: Și e un risc real. Da.
Dr. Mihail: În general, ar trebui din start, dacă vezi că există, cum ai zis tu la început, două tipuri de vase complet diferite. Artere, vene, mecanisme diferite de înfundare, mecanisme diferite de desfundare, că acolo ai niște plăci de ateroscleroză, da, niște ateroame care se bagă pe sub… pe sub intimă, pe sub primul strat al acelei artere. La vene, în schimb, ai trombi care pot înfunda, sau poți să ai varice, sau o tromboză venoasă profundă. Mecanisme complet diferite necesită abordări complet diferite. Deci când auzi „supliment pentru desfundarea vaselor de sânge”, e ca și cum ai avea la mașină roți și motor. Poate să se strice motorul și ai nevoie de mecanic, poate să se strice roata, ai nevoie de vulcanizare, și cineva ți-ar vinde „chit de reparat mașină. Orice problemă ai, o reparăm”. Ceea ce din start este dubios.
Invitatul: Da, e din start dubios ca și promovare.
Dr. Mihail: Putem să ne dăm seama cât de absurd este să faci reclamă la un supliment și să scrii pe el că acest supliment desfundă vasele de sânge. Ce desfundă? Desfundă niște varice care au ca și cauză o valvă stricată la nivelul venei, sau desfundă tromboza venoasă profundă, sau desfundă această placă de ateroscleroză care se formează în zeci de ani? Cum o mai desfunzi aici? Și slavă Domnului că n-ai cum s-o desfunzi. Că dacă o desfunzi, poate ajungi să formezi astfel de trombi care vor înfunda mai în sus alte vase mai mici. Deci în momentul în care vezi o astfel de reclamă, trebuie să-ți dai seama că e un fake, e o păcăleală, e… slavă Domnului că aceste lucruri nu prea funcționează.
Invitatul: Aspirina are în momentul de față niște recomandări clare pe niște… pe nișe de pacienți care au această indicație, și clare în prevenția secundară. Adică, dacă ai avut un infarct, un accident vascular cerebral, atunci clar aspirina își găsește locul acolo, dar în prevenția primară, nu.
Dr. Mihail: Ce zici de ape miraculoase? Apa alcalină, care îți curăță vasele de sânge, că „domnule, nu știu ce, alcalinizează sângele și curăță vasele de sânge”.
Invitatul: Primul rând, în primul rând, ca să existe treaba asta, ar însemna să avem un organism inert. Adică eu bag o apă alcalină și organismul meu dintr-odată se bucură așa, se scaldă toate umorile mele și devin nu știu în ce fel. Organismul este viu și are mecanisme de reglare. Eu, orice bag în interiorul lui, el are niște sisteme tampon, așa se cheamă, tu știi treaba asta, și care fac ca, dacă eu beau, mănânc mai alcalin, să vină acizii și neutralizează, astfel încât pH-ul să fie constant. În cazul în care se modifică pH-ul, ajungi la spital grav și poți să și mori. Deci acidoza metabolică sau alcaloza metabolică, dacă ar ajunge așa repede să bea o apă alcalină… Deci suntem în altă poveste. Deci nu mai e medicală. E o poveste… știu povestea cu apa alcalină. M-a întrebat un pacient în vara asta, când a fost foarte cald, și era un om foarte deștept și un om, cum să zic, un om educat, a cărui soție era medic, adică este medic, și când să plece, zice: „Doamnă doctor”, zice, „dar ce părere aveți? Zice să beau niște apă alcalină?” Dar deci era o întrebare absolut fain, și eu m-am uitat și i-am zis: „Dar de ce alcalină?” Deci n-auzisem în viața mea de chestia asta.
Dr. Mihail: Aha.
Invitatul: „Păi, zice că-mi face mai bine.” Zice: „Am auzit eu că-mi face mai…” „Domnule, du-te și bea un pahar de apă de la robinet, e mai bună decât asta.” Zic: „E o aiureală, să dai banii degeaba. N-ai de ce.” Oricâtă apă alcalină ai bea, organismul vine, o neutralizează, ca să nu-și schimbe pH-ul, că altfel nu poate să funcționeze. Murim. E clar că nu.
Dr. Mihail: Ce e interesant, tocmai, fix ce am povestit și eu mai devreme despre omul care a văzut pe internet recomandarea aia cu slănina și a început să mănânce slănină. Este un om educat, nu e doar cu facultate, adică este… are, cum să zic, o diplomă pe care o folosește la maximul lui potențial, și citește și se interesează. Tu vorbești despre un pacient care are soție medic, adică vorbim de oameni educați care cad în aceste plase, și cât de multe plase aud, știi, aș prefera să nu le aud. Eu, când le aud, îmi dau… îmi pierd încrederea în ceea ce fac și în oameni. Acum două săptămâni fac abdomene la sală și intră în aceeași cameră alți doi domni, dar nu că intelectuali, mega intelectuali, poziții de top, ă, bogați, și super deștepți…
Invitatul: Bogați financiari.
Dr. Mihail: Da, dar și deștepți. Și au început să-și povestească protocoalele lor, de deparazitare, că unul face deparazitare cu albendazol și altul face deparazitare cu ivermectină, și se întrebau ce protocol folosesc, și ălălaltul îl întreabă pe ăsta: „Ce ivermectină ai luat, pastilă sau de aia de cal din India?” Și eu m-am întors și am crezut că fac mișto, și ei în continuare vorbeau serios și povesteau despre ivermectină de cal din India, și eu la un moment dat n-am putut. Eu trebuie să încerc să mă abțin. Trebuie să intru în acea fază a vieții mele în care să nu reacționez, să nu reacționez. Și m-am întors și i-am zis… le-am zis: „Cer scuze, chiar vorbiți serios? Adică eu nu pot să cred că vorbiți serios.” Și ei continuau să vorbească: „Deci, da, vorbim serios. Păi, sunt tot felul de paraziți în lumea asta în care trăim și e bine să faci din când în când niște cure din astea de deparazitare, recomandate de o clinică la care au fost.” Și, atenție, combinația între… și unul folosea, le folosea pe amândouă, la sală, foarte, foarte fit, și folosea albendazol cu ivermectină.
Albendazol cu ivermectină este una dintre cauzele principale de insuficiență hepatică indusă medicamentos, și este, adică e una din cauzele alea, e una dintre acele situații în care ajungi la transplant, că ți-a cedat ficatul, și zicem: „A, e o instanță idiopatică, nu știm de unde e”, dar omul, de fapt, face protocol de deparazitare acasă cu ivermectină de cal din India și cu albendazol. Și eu, când aud lucruri de genul ăsta, mă întreb, zic: despre ce vorbim? Adică ce facem? Ce somn mai recomandăm la oameni? Ce pahar de vin, când oamenii iau ivermectină și albendazol pentru deparazitare internă? Cred că trebuie să vorbim.
Invitatul: Așa este. E halucinant, cel puțin, ce mi-ai spus acuma. Eu nu vreau nici să pot… nici nu-mi pot imagina, nici nu credeam că există așa ceva. Dar cred că trebuie să vorbim, pentru că la un moment dat or să ne audă mai mulți și asta face diferența în final.
Dr. Mihail: Există suplimente pe care le-ai putea recomanda unui pacient concret, care e în fața ta, după o evaluare? Adică există suplimente pe piață nerecomandabile care au efect?
Invitatul: Hai să-ți povestesc care e abordarea pe care o am cu oamenii în general, pentru că zic oameni, în contextul în care o parte dintre noi n-avem o boală constituită și vrem să facem prevenție. Da. Parte dintre noi, când ajungem să avem boala, practic discutăm de tratamente mai specifice și mai complexe. Dacă e să ne raportăm la lucrurile care sunt importante ca vasele noastre de sânge să funcționeze bine și sângele nostru să fie fluid, trebuie să avem în vedere că trebuie să avem un echilibru foarte bun între ce e în sânge. Efectiv, când discutăm de celulele care sunt în sânge, celulele roșii, celulele care au rolul în a face cheaguri de sânge, să fie echilibrate. Da. Pentru toate lucrurile astea, în principiu, trebuie să facem niște analize de sânge, ca să vedem cam care e statusul celulelor noastre de bază prin sânge. Da. Și în contextul în care vedem care e situația acolo, putem să ne orientăm ce ar fi de dat.
Dr. Mihail: Adică nu vrei să ai sângele nici prea gros, nici prea subțire. Ai nevoie de o zonă optimă.
Invitatul: Da. Spre exemplu, există niște globule roșii în sângele nostru, care sunt cărăuși de oxigen prin vasele de sânge. Când globulele alea roșii sunt prea mari, sângele devine hipervâscos. Da, neapărat că sunt situații când pot fi problematice, când sunt foarte mari, dar, spre exemplu, la niște persoane care fumează, globulele roșii pot să crească reactiv, ca răspuns la faptul că organismul e cam intoxicat cu fum și cu nicotină și trebuie să producă mai multe celule roșii ca să transporte oxigenul.
Dr. Mihail: Îl face mai vâscos.
Invitatul: Dar nu vorbim de o situație în care să fi apărut în mod specific o boală cardiovasculară. N-am ajuns așa de departe. Și dacă ne gândim ce anume am putea să-i facem persoanei respective, să-i mai fluidificăm sângele, în principiu, discutăm de partea de suplimentare cu niște elemente de bază, și aici vorbim de acizii grași omega 3.
Dr. Mihail: Ok.
Invitatul: Din punctul meu de vedere, acizii grași omega 3, ca efecte, sunt poate printre cele mai bune suplimente, care au rolul, în definitiv, de a reduce și inflamația de la nivelul vaselor de sânge, dar totodată au și efectele de subțiere a sângelui, subțiere ușoară, care nu se compară la nivel de activitate cu medicația specifică care se dă, dar sunt elementele pe care eu le recomand de început, când încep discuțiile cu oamenii de viața sănătoasă și de prevenție.
Dr. Mihail: Ok.
Invitatul: Și partea de omega 3, în principiu, e important să fie luată și din alimentație. E foarte important să avem în vedere alimente bogate în omega 3, și totodată e important să avem în vedere și partea de suplimentare. Trebuie să știm că, na, dacă mâncăm teoretic o porție de somon, care e un pește destul de bogat în omega 3, la 150 de g de somon avem cam 1 g de acizi grași omega 3. Da…
Dr. Mihail: Suficient, nu?
Invitatul: În principiu, ai zice că e suficient pentru început, pentru că la bărbat de obicei dozele recomandate sunt cam până la 3 g de omega 3 pe zi. De asta spun că e important să și mâncăm, dar trebuie să avem în vedere și componenta de suplimentare.
Dr. Mihail: Ce alte alimente sunt?
Invitatul: Pe lângă omega 3, e un supliment care este extrem de bun și important, și chiar este documentat ca obținând un răspuns bun pe valorile de colesterol și chiar pe echilibrarea componentei metabolice, când discutăm de sensibilitate la insulină. Avem și berberina disponibilă, pe care eu o recomand pacienților la început, sau oamenilor care nu au o boală diagnosticată, pentru a încerca să vedem dacă putem să stabilizăm organismul cu niște elemente naturale. Berberina, tot așa, și ea se recomandă între 500 și 1500 de mg. Și, în principiu, dozajul îl stabilești și în funcție de țintele la care vrei să te duci cu colesterolul. Și cam astea ar fi suplimentele de început. Mai există, pe lângă berberină, mai există și monacolina, sau drojdia de orez roșu, că există sub diverse forme comerciale, care de altfel reprezintă tot o componentă naturală, să spunem, un supliment natural, și e interesant asta de discutat, că ăsta e un… din punct de vedere al formulei chimice, e asemănătoare cu o statină de generație mai veche.
Dr. Mihail: Această monacolină.
Invitatul: Da, asta face practic trecerea cumva, când discut cu oamenii și au îngrijorarea legată de administrarea de medicație hipolipemiantă. Dacă nu ajungi la ținte cu omega 3, cu stilul de viață, cu berberina, introduc și partea asta de drojdie de orez roșu, pentru urmărit două-trei luni. Reevaluez cum a ajuns colesterolul, și după aia evaluez și dacă sunt implicații la nivelul ficatului, la transaminaze, sau la nivelul mușchilor…
Dr. Mihail: Din punct de vedere al suplimentelor, sau cum?
Invitatul: Din punct de vedere al suplimentelor. Da, pentru că odată ce începi să-i dai pe zona de drojdie de orez roșu, care e un… din punct de vedere chimic, un analog al statinei, după aia trebuie să vezi și dacă începe să facă ceva reacții adverse, ca și cum ar lua statină. Da? Și atunci îl confrunți pe om, după ce a ajuns, după trei, 6 luni de zile de urmărire, și vezi exact unde a ajuns. Și iei o decizie mai orientată, dacă e cazul să treci pe medicație hipolipemiantă. Pentru că trebuie să ai în vedere că, discutând în mod specific ce-mi povestești, cu 115 mg/dl, ăsta va conta de-a lungul anilor. Poate în următorii 20 de ani nu va conta, dar în următorii 40 de ani sigur va conta. Deci e extrem de important ca LDL-ul, dacă discutăm de longevitate, e extrem de important ca colesterolul ăsta rău să fie într-adevăr pe undeva pe la 70-80. Acolo sunt valorile optime, dacă este…
Dr. Mihail: Deci LDL colesterol contează să fie jos ca măsură în longevitate.
Invitatul: În longevitate, da.
Dr. Mihail: Asta e foarte tare, pentru că căutăm longevitatea în tot felul de proceduri, dar nu căutăm să îmbunătățim exact ce știm că ne face rău. Și, dar revenind la statine, statinele, se pare că nu doar că îți scad nivelul de colesterol, și nu asta te interesează, statinele de fapt sunt foarte antiinflamatorii. Statinele sunt niște medicamente care îți scad nivelul de inflamație, și de fapt ăsta este mecanismul prin care statinele ajută. Din nou, există alte medicamente care ajută mult mai bine, dar statinele în principal ajută persoanele care sunt în special în acest danger zone, în zona asta mare de colesterol. Ele ajută prin scăderea nivelului de inflamație. Dar, hello, putem să ne scădem acest nivel de inflamație fix prin elemente de stil de viață care sunt accesibile oricui. Să dormi opt ore, să mănânci legume, să faci sport, să nu exagerezi prin mâncare, să nu exagerezi prin grăsimi saturate, măi, să fumezi mai puțin.
Ok, poate nu poți să te lași, dar nu mai fuma un pachet. Fumează cinci țigări pe zi, fumează două țigări pe zi, bea un pahar pe săptămână, nu mai bea un pahar în fiecare zi, și tot așa, sunt modificări de stil de viață care ajută enorm, enorm de mult și care pot să ducă de la danger zone, să te ducă efectiv în zona verde.
Invitatul: Este tot o formă de stres. Singurătatea este tot o formă de stres, care poate fi gestionată dacă ai familie alături, dacă ai prieteni, dacă ești implicat în proiecte sociale. Nu ajută. E o modalitate foarte…
Dr. Mihail: Complicată și greu de suportat.
Invitatul: Și cred că, din nou, e un factor de risc mai des asociat la bărbați, pentru că bărbații cumva sunt mai singuri, au mai puțini prieteni, nu ies…
Dr. Mihail: Cum ies…
Invitatul: Femeile ies cu fetele, povestesc, se sună…
Dr. Mihail: Da, da.
Invitatul: …vorbesc diverse lucruri. Bărbatul n-are nevoie de asta, nu? Că el e bărbat.
Dr. Mihail: Da. Deci da, un motiv în plus să cauți ajutor social sau conexiune socială, sau ajutor la un psihoterapeut, să ai cu cine să vorbești și să nu ții acel… să zic, să nu ții tot ce crezi că ești social făcut să ții în tine. Nu e semn de bărbăție, e ceva ce o să-ți ia cumva bărbăția. Și, apropo de, ă, de luat bărbăției, aș vrea să vorbesc despre anumite semne, și înțeleg că disfuncția erectilă este printre, să zic, e printre semnele importante că ai de suferit din punct de vedere cardiovascular.
Invitatul: Așa este. Disfuncția erectilă poate fi un prim semn de afectare vasculară, de boala aterosclerotică, de hipertensiune arterială, și de foarte multe ori vin bărbați tineri care au această problemă și sunt trimiși de medicii urologi, pentru că primul medic la care se adresează sunt medicii urologi, și aceștia recunosc toate problemele astea și îi trimit către cardiologie. Deci asta e un lucru care se întâmplă și care este un semn de afectare vasculară.
Dr. Mihail: Dar de ce? Adică de ce disfuncția erectilă e un semn de afectare vasculară? Pentru…
Invitatul: Păi, pentru că practic și acolo sunt niște artere care, dacă sunt afectate din punct de vedere aterosclerotic, sângele normal că nu mai ajunge în cantitatea potrivită, și se… sunt aceste modificări ale funcției erectile. E foarte simplu.
Dr. Mihail: Poate fi disfuncția erectilă un prevestitor al infarctului?
Invitatul: Da, da, sigur. Dacă se instalează și nu te interesează și rămâi într-o zonă de „mie nu mi se întâmplă” sau „i s-a întâmplat și bunicului sau lui tata”, sau, eu știu, discuți cu prietenii lor… să te duci la un doctor, da, sigur că da, pentru că vasele peniene sunt la fel ca oricare altele din organism. Poate să fie și cerebrale, poate să fie și coronariene. Nu înseamnă că se afectează, este afectat doar un teritoriu vascular. În general, procesele acestea de ateroscleroză sunt procese sistemice, afectează toate vasele. Chiar dacă eu, să zic, aici nu găsesc pe carotide nicio placă de aterom, asta nu înseamnă că gata, suntem salvați, nu mai există. Ele pot să existe, plăcuțele astea de aterom, și afectarea vasculară poate să existe la nivelul arterelor coronare, renale, membre inferioare și așa mai departe. Nu este o distribuție simetrică, uniformă a lor. Deci da, disfuncția erectilă este… poate fi un prim semn.
Dr. Mihail: Oboseala poate să fie și ea un semn, și cum face un bărbat diferența între oboseală cauzată de, nu știu, prea multă muncă și o oboseală care nu mai are legătură cu activitatea fizică intensă, ci este un semn de boală cardiovasculară?
Invitatul: Acuma, zic, părerea mea, nu cred că poate s-o facă singur. Deci nu poți să faci, să… nu poți să faci diferența asta. Ești obosit, da? Și oricare dintre noi se simte mai obosit câteodată. Întotdeauna, când ești obosit, creierul nostru, care e supraviețuitor, nu se gândește că-i bolnav. Nu, eu nu mă gândesc la asta. Mă gândesc că, uite, sunt obosită, că am muncit mai mult, că am avut o conferință, că am stat nu știu cum, n-am dormit noaptea. Deci nu mă gândesc că sunt bolnavă. Pe urmă mai este și, încă o dată, atitudinea culturală: „Uită-te, domne, în buletin”, lucru pe care eu personal nu pot să-l iubesc când aud așa ceva, pentru că oamenii nu sunt bătrâni. Nu există noțiunea asta de bătrânețe. Eu cred că oamenii sunt tineri câtă vreme sunt tineri în mintea lor și în atitudinea lor și în activitățile pe care le fac. Deci chestia că „uită-te în buletin” mi se pare aiurea, și atunci omul nu știe…
Dr. Mihail: Ce poți să faci concret? Pentru că de multe ori recomandăm aici tot felul de lucruri. Recomandăm alimente, recomandăm stil de viață, recomandăm sport, și constatăm că de multe ori vin oameni în comentarii și zic: „Domnule, zi-mi exact ce să mănânci. Nu-mi mai zice că mănânci salată cu 30 de plante. Zi-mi exact ce ai acolo. Exact.” Și, cu toate că noi realizăm că, chiar dacă am spune acelor persoane cele 30 de plante, e puțin probabil ca acele persoane să ia plantele alea și să zică: „Ok, hai, ce avem aici? Ce a zis doctorul? Ok, uite, dovlecel, bagă dovlecel. Ia uite ce a zis. A zis ciupercuță. Ia bagă o ciupercuță de aia obraznică aici, să bagă o ciupercuță.” E puțin probabil să se întâmple asta. Totuși, înțeleg că uneori este nevoie să intrăm în detalii și să spunem exact ce trebuie să faci, pentru că de multe ori, să zici „o dietă sănătoasă” sau „schimbări profunde în stil de viață, exerciții fizice intense”, nu este tocmai suficient, pentru că tindem noi să interpretăm pentru noi ce înseamnă schimbări profunde.
Că poate să renunț la o țigară pe zi pentru mine e deja o schimbare profundă, dar în realitate, pentru corpul meu, nu este o schimbare profundă. Așa că hai să le luăm pe rând și să vorbim despre măsurile esențiale pentru prevenirea plăcilor de aterom și, în unele situații, dacă măsurile astea sunt 100% implementate, pentru o ușoară reducere a acelor plăci de ateroscleroză. Acuma, hai să vorbim despre adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă. Vorbim despre creșterea consumului de alimente bogate în fibre: legume, fructe, cereale integrale și leguminoasele sunt esențiale pentru reducerea colesterolului LDL, colesterol rău. Astfel, fibrele solubile, cum ar fi cele din ovăz și semințe de psyllium, leagă colesterolul din intestin, prevenind absorbția acestuia sau reabsorbția acestuia. Și aici, atenție, o dietă sănătoasă înseamnă că cel puțin 80% din ce bagi în gură, din ce mesteci, din ce mănânci în fiecare zi trebuie să fie 100% sănătos.
Da? O dietă sănătoasă nu înseamnă că ai mâncat o salată la trei zile. O dietă sănătoasă nu înseamnă că ai mâncat doar jumate de șnițel. Da. O dietă sănătoasă înseamnă că tu, în mod activ, te gândești la ce o să cumperi din magazin ca să gătești sănătos. După care, asta nu e suficient. Nu e suficient să ai acele legume sănătoase în frigider. La fiecare masă tu te gândești cum poți să le combini, cum poți să le prepari. O dietă sănătoasă înseamnă că te gândești din timp în ce loc te duci, ce restaurant există acolo și ce soluții sănătoase există în acel restaurant. De multe ori, mâncărurile în restaurante nu sunt sănătoase, chiar dacă sunt gătite de cineva în bucătărie, pentru că se adaugă sosuri, se adaugă E-uri, se adaugă potențiatori de gust, se adaugă în multe mâncăruri chinezești foarte mult zahăr, și atunci poți să exagerezi caloric și să exagerezi cu lucruri care nu-ți fac bine.
Te gândești mereu dacă există soluții sănătoase în locul respectiv, și dacă ele nu există, te pregătești din timp și-ți iei mâncare de acasă. Am prieteni care îmi arată că au început să-și facă mâncare din weekend pentru toată săptămâna, și fac orez cu legume la grătar și cu carne de pui la cuptor, și le pun în caserole împărțite pe cinci zile, și mănâncă asta în fiecare zi, și este o variantă mult mai sănătoasă decât să-ți iei tot felul de lucruri, tentat de poftele pe care le ai. Deci măcar 80% din ce mănânci în fiecare zi să fie gândit, planificat și sănătos. Atenție, aici vorbim despre ateroscleroză, vorbim despre o afecțiune care îți pune viața în pericol. Cum am văzut la început, cei mai mulți oameni din lumea asta mor din această cauză. Așa că să-ți planifici mesele în acest context nu mai pare ceva atât de absurd. Ce trebuie să faci ca să ai o inimă sănătoasă? Adică, cum îți menții pe parcursul vieții inima sănătoasă? Dă-ne un set de reguli.
Invitatul: Acuma, cred că cel mai important, revenind la ce discutam cu activitatea fizică și la rolul activității fizice pentru o inimă sănătoasă, e să avem în vedere că pentru o oră de activitate fizică de intensitate moderată investită în noi, beneficiem practic de încă două ore la nivelul speranței de viață pe care o avem ca și popor. Pentru că noi, vorbind așa, grosso modo, suntem în situația în care, din punct de vedere al riscului de boală de inimă, suntem pe o zonă de risc foarte înalt, localizat la nivel european.
Dr. Mihail: Asta de ce? De ce crezi că…
Invitatul: Asta? Pentru că suntem în situația în care, ă, avem un cumul de factori problematici. Sunt și factorii de bază, pentru că discutăm aici de expunerile la factorii de risc, cum sunt fumatul, consumul de alcool, alimentația precară. Alimentația precară, bogată în grăsimi, în dulciuri rafinate, pâine albă, lucruri care sunt ieftine. Da. Și practic ne întoarcem la capacitatea socială a populației, în general, adică de a-și permite.
Dr. Mihail: Ține mai mult de puterea de cumpărare sau de educație sau de cultură?
Invitatul: E foarte importantă puterea de cumpărare, una peste alta, că discutăm de populația generală, după aia partea de educație.
Dr. Mihail: Spre final, dacă ar fi să recomanzi oamenilor care au rămas până acum, până la final, dacă ar fi să le recomanzi oamenilor un singur lucru pe care să-l facă începând de astăzi, ă, care ar fi acel lucru?
Invitatul: Să-și caute motivația pentru a avea o viață sănătoasă. Pentru că mulți dintre noi ne pierdem motivația, ăă, necesară pentru a merge mai departe, și când vedem tot ce se întâmplă în jurul nostru, suntem descumpăniți și nu mai dăm atenție lucrurilor care ne vor complica și mai rău viața.
Dr. Mihail: Da.
Invitatul: Să se uite la el, să se uite împrejur și să-și găsească motivația aia pentru care ar trebui, și după aia lucrurile s-ar putea să vină de la sine pentru el în adoptarea unui stil de viață sănătos. Yeah.
