Cum poți „desfunda” vasele de sânge? | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Ștefan Busnatu

2.7.2025

În acest episod continuăm discuția cu Dr. Ștefan Busnatu, medic cardiolog, despre sănătatea inimii și ce metode reale, bazate pe știință, pot ajuta la reducerea riscului cardiovascular.

Discutăm despre mitul „desfundării” vaselor de sânge, riscurile suplimentelor cumpărate de pe internet și ce intervenții alimentare, medicale și stil de viață pot face cu adevărat diferența: de la Omega 3 și dieta corectă, până la statine, renunțarea la fumat și controlul stresului. Vei înțelege de ce infarctul apare tot mai des la tineri, care e legătura între colesterol, anticoncepționale și riscul cardiovascular, dar și ce rol au sarea și alcoolul în sănătatea inimii.

Un episod esențial pentru oricine vrea să prevină bolile de inimă și să aibă grijă de vasele de sânge – nu cu promisiuni de pe internet, ci cu soluții validate medical.

📌 Episodul anterior despre sănătatea inimii, AICI.

Material susținut de UniCredit Bank. #OurCommunities

Project manager: Claudiu Enescu
Video editor: Ion Vanica
Social media manager: Vlad Ionescu
Video production: Creative Cat

Dr. Mihail: Omule, te salut. Doctor Mihail aici, la Boabe de cunoaștere. Avem un episod în care vorbim despre vase de sânge înfundate, atenție, și despre cum poți să desfunzi aceste vase de sânge. Și dacă te miră acest subiect, să știi că și pe mine m-a mirat când am văzut o postare care îmi folosea fața într-un mod fraudulos și care promova niște medicamente, niște suplimente care în mod miraculos desfundă vasele de sânge, ca și cum ar desfunda o țeavă care este înfundată. Postarea avea zeci de mii de like-uri și mi-am dat seama că e nevoie de un material care să explice această înfundare a vaselor de sânge.

Așa a venit un articol care cred că este cel mai citit articol de pe site-ul doctormihail.ro. A venit un vlog în care am explicat asta, al doilea vlog în care am explicat ce soluții totuși există pentru desfundarea vaselor de sânge și, bineînțeles, astfel a venit și nevoia de a discuta cu un specialist care, atenție, fix asta face. Specialistul cu care vorbim astăzi desfundă vasele de sânge, dar într-o sală de operație. Este cel care scoate cheagurile, este cel care desface vasele care sunt astupate de ateroscleroză și este cel mai în măsură să ne spună dacă ne putem desfunda vasele de sânge și cum le putem desfunda.

Și alături de noi, probabil că ai bănuit deja, este doctorul Ștefan Busnatu. Este medic primar cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni. Este prorector la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București și este un specialist cu o vastă experiență în prevenția și recuperarea bolilor cardiovasculare, inclusiv în desfundat vase de sânge. Ștefan, bine ai revenit la Boabe de cunoaștere!

Dr. Ștefan Busnatu: Mulțumesc, Mihail, pentru invitație. Și mai completai acolo… sunt și instalator de vase, știi? Un fel de instalator.

Dr. Mihail: Exact! Păi cumva, asta faci în corpul uman. Zi-ne, te rog, uite, să nu mai stăm o oră, zi-ne pe scurt secretul: cum desfundăm vasele de sânge, ca să avem un prim podcast de cinci minute și să…

Dr. Ștefan Busnatu: Aoleu, cinci minute! Păi știi cum e, când ai deschis subiectul așa, „azi vom vorbi despre vase”, stăteam și mă gândeam… Păi stai așa puțin, că avem două tipuri de vase în corpul ăsta.

Dr. Mihail: Ok, deja se complică lucrurile.

Dr. Ștefan Busnatu: Pe de o parte, lucrurile deja devin complicate. Când vorbim efectiv de arterele de la inimă, un tip de vase, vorbim de vasele care hrănesc efectiv mușchiul cardiac, vase care pot fi și la nivelul creierului, artere cerebrale, și la nivelul membrelor. De fapt, toate organele noastre au artere care transmit sângele cu oxigen și cu nutrienți ca să trăiască corpul nostru. Pe partea cealaltă, vorbim de sângele care se întoarce către inimă și către plămâni, și vorbim practic de vene. Acestea sunt și ele vase și pot fi problematice în anumite situații. Ele au rolul de a prelua sângele cu mai mult dioxid de carbon și cu mai puțin oxigen, pentru că a fost utilizat în celule, să-l transporte la inimă și să-l trimită în plămâni pentru o reîmprospătare cu nutrienți și oxigen.

Dr. Mihail: Deci două tipuri de vase de sânge. Arterele duc sângele, au un pic de mușchi, împing sângele oxigenat acolo unde e nevoie de el. Le-am putea numi mai importante cumva, nu? Și sunt mai zgomotoase atunci când sunt afectate.

Dr. Ștefan Busnatu: Da, sunt mai zgomotoase. Zgomot produc și venele, în principiu. Ideea e că mecanismele prin care apar fenomenele astea de înfundare sunt puțin diferite la artere față de vene, iar partea de intervenție și soluțiile terapeutice sunt, de asemenea, diferite.

Dr. Mihail: De ce caută totuși oamenii aceste remedii pentru vase de sânge înfundate? Îți repet, am văzut reclama aia cu fața mea. Apropo, am făcut și la asta o plângere la parchet. Poți să faci online plângere, nu știu cât de funcțional este, pentru că am primit număr de înregistrare, dar niciun răspuns. E a cincea plângere pe care o fac. Poți să dai report pe Facebook, am făcut asta, și Facebook n-a avut nicio problemă cu faptul că fața îmi e folosită la un supliment. Înțeleg că se întâmplă frecvent. Nu-mi dau seama ce putem să facem legat de asta, e un alt subiect, dar m-a șocat să văd o reclamă cu zeci de mii de like-uri pentru vase de sânge înfundate. Oamenii în comentarii întrebau cum pot să procure, voiau să ia mai mult, să trimită rudelor de afară. Și după aceea, inclusiv la articolele pe care le-am scris, am văzut o aderență foarte mare, foarte multe vizualizări pe acest subiect. De ce sunt oamenii atât de interesați să-și desfunde vasele de sânge?

Dr. Ștefan Busnatu: Problema se pune că atunci când mergi la un medic și îți spune că ai vasele înfundate la inimă sau la gât, discutăm de două organe vitale. În condiția în care afli că lucrurile ar putea merge prost în viitorul apropiat, capeți o panică. Și panica asta te duce să cauți soluții, de preferat cele mai rapide și care garantează că nu sunt riscuri. Tocmai asta vând reclamele de pe internet: soluții rapide și fără niciun risc. Și aici e marea păcăleală. Lucrurile pot deveni extrem de problematice, pentru că tu mergi la medic, primești o terapie care să stabilizeze vasele de sânge și să prevină înfundarea completă, dar luând anumite suplimente netestate clinic, îți crește riscul de a avea complicații. Putem vorbi de sângerări severe, pentru că nu trebuie să ne gândim doar la zonele înfundate. Avem și alte vase care pot avea probleme. Putem avea sângerări când efectul de subțiere a sângelui e prea mare, dar și reacții adverse nebănuite, cum ar fi afectarea rinichilor. Au fost cazuri raportate de persoane care au suferit de pe urma acestor suplimente. Acesta e și motivul pentru care Autoritatea Națională a Medicamentului lansează campanii de conștientizare. E extrem de important, când citești o informație pe internet, mai ales dacă ești pacient, să discuți cu medicul tău despre oportunitatea acelui tratament.

Dr. Mihail: Asta-i culmea, pentru că aceste suplimente exact așa sunt promovate. Povestea din spatele lor este, de regulă, că un doctor – în cazul acela eram eu, un profesor în cardiologie – a descoperit acest supliment miraculos. Și de aceea am fost dat afară și sistemul încearcă să mă reducă la tăcere. „Dar eu nu vreau să tac! Eu vreau binele românilor! Așa că luați acum acest medicament la ofertă, cumpărați două pachete, primiți trei!” Așa se promovează. Și tu, ca pacient, vezi reclama asta, care este efectiv criminală. Oamenii nu doar fac profit folosind o imagine ilegal, ci te pot îndemna indirect să renunți la tratamentul „criminal” al medicului și să iei tratamentul eroului suprimat de sistem. Asta e povestea.

Dr. Ștefan Busnatu: Da, e o poveste de film și, din păcate, mulți oameni ajung să consume astfel de suplimente. Primesc personal mesaje de la oameni care mă întreabă dacă suplimentele de pe social media îi ajută. Și îmi dau temă de cercetare. Când vezi câte un supliment nou apărut, din medicina chinezească sau indiană, „descoperit” de un mare medic, începi să studiezi și îți dai seama că, deși pot exista anumite efecte, ele nu sunt dozate și evaluate clinic. Când vorbim de suplimente pentru „desfundarea vaselor”, acestea de obicei trebuie să subțieze sângele. Dacă nu știi doza optimă, riscul de hemoragie crește enorm. Ajungi să ai o hemoragie cerebrală sau în alt organ. Te ferești să nu ți se înfunde un vas și mori pentru că ți-a sângerat creierul. Și ăsta e un risc real.

Dr. Mihail: Da, e un risc real. Din start, când auzi de un supliment pentru „desfundarea vaselor de sânge”, ar trebui să fii suspicios. Ai spus că avem două tipuri de vase, artere și vene, cu mecanisme de înfundare complet diferite: plăci de ateroscleroză în artere, trombi sau varice în vene. E ca și cum ai avea o problemă la mașină, la motor sau la roată, și cineva ți-ar vinde un „kit de reparat mașina” universal. E dubios. Dar revenind, ai spus că sunt suplimente care pot subția sângele. Există suplimente pe care le-ai putea recomanda unui pacient, după o evaluare?

Dr. Ștefan Busnatu: Hai să-ți povestesc abordarea mea. O parte dintre noi nu avem o boală și vrem să facem prevenție. O altă parte avem deja boala și discutăm de tratamente specifice. Ca sângele nostru să fie fluid și vasele să funcționeze bine, trebuie să avem un echilibru în componentele sângelui. Facem niște analize și vedem statusul. Nu vrei sângele nici prea gros, nici prea subțire. De exemplu, la fumători, numărul de globule roșii poate crește, făcând sângele mai vâscos, ca răspuns la intoxicația cu fum. În acest caz, pentru a fluidifica sângele, putem discuta de suplimentarea cu acizi grași omega-3.

Din punctul meu de vedere, acizii grași omega-3 sunt printre cele mai bune suplimente. Au rolul de a reduce inflamația de la nivelul vaselor și au un efect de subțiere ușoară a sângelui, care nu se compară cu medicația specifică, dar sunt un element de început pe care îl recomand în discuțiile despre viața sănătoasă și prevenție. E important să luăm omega-3 și din alimentație. De exemplu, o porție de 150g de somon conține cam 1g de omega-3.

Dr. Mihail: Suficient, nu?

Dr. Ștefan Busnatu: Ai zice că e suficient pentru început. La bărbați, dozele recomandate sunt până la 3g pe zi. De asta spun că e important să și mâncăm, dar să avem în vedere și suplimentarea.

Dr. Mihail: Ce alte alimente sunt bogate în omega-3?

Dr. Ștefan Busnatu: Alimentele pe bază de semințe: semințele de in, de chia. Ar trebui să fie o componentă importantă a alimentației, mai ales puse peste salate. Și, în principiu, cam toate tipurile de pește. E important să consumăm cât mai mult pește.

Dr. Mihail: Totuși, există studii, unul recent despre care am vorbit, care m-a făcut să-mi arunc uleiul de pește din frigider. O meta-analiză arăta că cei care consumă ulei de pește bogat în omega-3 au un risc mai mare de a face fibrilație atrială.

Dr. Ștefan Busnatu: Când analizăm astfel de studii, trebuie să avem un ochi critic. Eu, parcurgând acel studiu, mi-am dat seama că lucrurile sunt destul de eronate la o privire generală. Nu s-a făcut o diferențiere legată de stilul de viață al participanților, de expunerea la alți factori de risc precum hipertensiunea sau fumatul, care sunt direct legați de tulburările de ritm cardiac. Datele au o calitate redusă și nu sunt neapărat replicabile. Teoretic, îți pot indica o direcție de cercetare, dar nu poți trage o concluzie fermă că există o relație cauzală între omega-3 și fibrilație.

Dr. Mihail: Totuși, ne arată că există și posibilitatea unor efecte adverse. Pe mine, cel puțin, studiul m-a convins să nu mai iau ulei de pește. Dar faptul că poți obține omega-3 din somon, semințe de in sau chia e încurajator.

Dr. Ștefan Busnatu: Legat de ce ai zis, că te-a speriat, există limita de 3g pentru bărbați și cam 2g pentru femei. Eu, lucrând cu mulți sportivi de performanță, am întâlnit cazuri care iau până la 6-12g de omega-3 pe zi, spunând că îi ajută la recuperarea după efort. Dar acestea sunt cazuri individuale, nu au putere statistică. Ce știm sigur este că omega-3 reduce inflamația și nivelul de trigliceride. De altfel, în ghidurile de cardiologie preventivă, omega-3 din suplimente este recomandat pentru reducerea trigliceridelor.

Dr. Mihail: O întrebare din comunitate: care este rolul raportului omega-6/omega-3 și cât de mult contează? Se pare că mâncăm prea mult omega-6.

Dr. Ștefan Busnatu: Uleiurile omega-6, în exces, au efecte pro-inflamatorii și pro-aterogene, adică accelerează depunerea colesterolului pe vase. Balanța este importantă. Se consideră că un raport optim este de la 1:1 până la 4:1 (omega-6:omega-3). O dietă mediteraneană poate atinge un raport de 1:1. Însă, cu dietele vestice, pline de prăjeli, fast-food și snacks-uri, raportul ajunge și la 15:1. Și aceasta este o medie, nu o extremă.

Dr. Mihail: Și poți corecta acest raport prin alimentație? Este dieta un instrument valid?

Dr. Ștefan Busnatu: Da, cu condiția să fim atenți la grăsimile pe care le consumăm. Nu e vorba doar de a crește omega-3, ci mai ales de a reduce omega-6. Asta înseamnă mai puține produse de patiserie, uleiuri procesate, ulei de floarea-soarelui. De acolo apar cele mai multe probleme metabolice. Și să încercăm, pe cât posibil, să creștem aportul de omega-3, chiar dacă alimentele bogate în el, precum somonul sau capsulele, au un preț ridicat. Echilibrul este cheia.

Dr. Mihail: Ce alte alimente sau suplimente ne pot ajuta? Și întrebarea fundamentală: poți real să desfunzi vasele de sânge? Să zicem că avem un pacient cu vase înfundate, cu ateroscleroză incipientă, încă moale. Dacă acest pacient renunță la toate viciile și mănâncă exemplar, poate avea un efect vizibil asupra acelor vase?

Dr. Ștefan Busnatu: Realitatea este că nu. Dacă vasele sunt deja bolnave, cu depuneri de colesterol, adaptarea stilului de viață va conduce la stagnarea procesului de îngustare, dar nu va conduce la regresia plăcilor de colesterol. Odată ce colesterolul s-a depus în peretele vasului, el rămâne acolo. Studiile de laborator au arătat că reducerea plăcii de colesterol se întâmplă doar atunci când LDL-ul (colesterolul rău) ajunge la valori extrem de mici, de 15-20 mg/dL.

Dr. Mihail: Adică valori foarte, foarte joase.

Dr. Ștefan Busnatu: Exact. Am avut recent un pacient care, după un tratament avansat, a ajuns la un LDL de 7 mg/dL. M-am speriat, pentru că nu știm ce se întâmplă când scazi atât de drastic colesterolul, care este esențial pentru toate celulele corpului, nu doar pentru vase.

Dr. Mihail: Pentru referință, la o persoană sănătoasă, recomandarea este sub 100 mg/dL. O persoană foarte sănătoasă poate avea 50-60. Tu spui că studiile arată că trebuie să ajungi sub 20 ca să începi să vezi o regresie.

Dr. Ștefan Busnatu: Da, pentru că organismul, fiind secat de colesterol, începe să-l extragă de unde mai are, inclusiv din aceste plăci. Dar este aproape imposibil să ajungi la aceste valori fără medicație. Cu stilul de viață, poți stabiliza și duce colesterolul la 60-70, dar nu atât de jos.

Dr. Mihail: Uite, eu, de exemplu, vreau să vorbim un pic despre acest colesterol și vreau să-ți dau un exemplu personal. Nu ca să mă consulți aici gratuit la podcast, ci pentru că poate fi relevant și pentru alți oameni. Anul trecut, aveam în jur de 100 de kg. Mergând la sală, fiind mai corpolent, credeam că sunt culturist, dar de fapt eram supraponderal, cu un Indice de Masă Corporală (IMC) de 28. Mâncând zilnic câte un dulce, am ajuns la un LDL colesterol de 160 mg/dL, în condițiile în care, la vârsta mea și fără un istoric cardiac, ar fi trebuit să fie sub 100. Nu mi-a plăcut analiza aia și tu mi-ai zis să iau măsuri. Am început să mănânc mai atent, cu mai multe fibre, am redus grăsimile saturate și LDL-ul a scăzut la 140. Apoi, am slăbit 10 kg, ajungând la 86-87 kg. Ultima valoare a LDL-ului a fost 115. Încă nu știu dacă va continua să scadă sau dacă s-a stabilizat aici. Dar dacă rămâne la 115, ce aș putea face în plus? Mănânc corect, consum zilnic o varietate mare de plante, nu am exces caloric, mănânc dulce foarte rar. Nu am renunțat complet la grăsimile saturate, mai mănânc ocazional carne de porc sau de vită. Ce altceva aș putea face, ca suplimente sau măsuri de stil de viață, ca să scad și mai mult acest colesterol?

Dr. Ștefan Busnatu: Deci, tu acum ești în situația în care faci mișcare, ți-ai redus greutatea și ai ajuns la o greutate normală…

Dr. Mihail: Aproape. Am 86 kg, un IMC de 24.9, deci aș mai putea să mai scad vreo 3-4 kg.

Dr. Ștefan Busnatu: Aici ar fi important de văzut și compoziția corporală: cât e masă musculară, cât e grăsime, în special grăsime viscerală, pentru că și distribuția grăsimii influențează riscul cardiovascular. Mănânci bine, echilibrat, ai o dietă normo-calorică. La momentul ăsta, dacă vorbim de suplimente, ar fi de cuantificat ce cantitate de omega-3 consumi zilnic. Omega-3 poate reduce trigliceridele, dar într-o mică măsură și colesterolul rău.

Pe lângă omega-3, un supliment foarte bun și bine documentat pentru efectul asupra colesterolului și echilibrarea metabolică este berberina. Eu o recomand pacienților la început, celor care nu au o boală diagnosticată, pentru a vedea dacă putem stabiliza organismul cu elemente naturale. Doza se recomandă între 500 și 1500 mg pe zi, ajustată în funcție de țintele de colesterol.

Dr. Mihail: Și cam astea ar fi suplimentele de început?

Dr. Ștefan Busnatu: Pe lângă berberină, mai există și monacolina K, sau drojdia de orez roșu. Este tot un supliment natural, interesant este că formula sa chimică este asemănătoare cu o statină de generație mai veche. Asta face cumva trecerea. Dacă nu ajungi la ținte cu omega-3, stil de viață și berberină, introduc și drojdia de orez roșu pentru 2-3 luni, apoi reevaluez colesterolul și văd dacă sunt implicații la nivelul ficatului sau mușchilor.

Dr. Mihail: Evaluezi efectele adverse ale suplimentelor?

Dr. Ștefan Busnatu: Da, pentru că odată ce începi cu drojdia de orez roșu, care seamănă chimic cu o statină, trebuie să urmărești și posibilele reacții adverse, ca și cum ar lua o statină. După 3-6 luni, vezi unde a ajuns pacientul și iei o decizie mai informată dacă e cazul să treci pe medicație hipolipemiantă (care scade grăsimile din sânge). Pentru că valoarea ta de 115 mg/dL poate nu contează în următorii 20 de ani, dar în următorii 40 de ani, sigur va conta. Pentru longevitate, este extrem de important ca LDL-ul să fie undeva pe la 70-80 mg/dL.

Dr. Mihail: Deci un LDL colesterol scăzut este o măsură a longevității. Asta e foarte interesant. Ai interveni cu medicație la un pacient ca mine, de 38 de ani, cu un LDL de 115-120, care mănâncă sănătos și face sport, dacă suplimentele nu ar funcționa?

Dr. Ștefan Busnatu: E o întrebare foarte bună și depinde mult de pacient. Dacă e un om meticulos și urmărim atent analizele, da. Când trecem la medicație, trebuie să monitorizăm și posibilele efecte metabolice, cum ar fi influențarea sensibilității la insulină. Dar dacă vorbești cu cineva care vrea să facă tot ce se poate pentru a reduce riscul, inițiezi tratamentul și urmărești foarte atent organismul. Mai mult, au apărut studii, apropo de longevitate, despre impactul statinelor în reducerea riscului de Alzheimer. Când ai colesterolul mare, te gândești la vasele mari, dar nu și la capilare, acele firișoare mici din creier. Când ele se înfundă din cauza excesului de grăsime, celulele nu mai primesc suficient sânge și îmbătrânesc mai rapid.

Dr. Mihail: Spui că există studii care arată că persoanele care iau statine au un risc mai mic de Alzheimer, chiar dacă mecanismul nu e complet înțeles.

Dr. Ștefan Busnatu: Da, există această corelație. Colesterolul excesiv poate duce la înfundarea microvascularizației cerebrale.

Dr. Mihail: La ce vârstă ar trebui să începem să ne monitorizăm colesterolul?

Dr. Ștefan Busnatu: Am discutat asta recent la un congres. Există cercetări în America ce arată că monitorizarea ar trebui făcută chiar de la vârsta de 3 ani, mai ales dacă părinții au un istoric de colesterol crescut. Trebuie intervenit cu educație nutrițională, astfel încât copilul, știindu-se cu un risc genetic, să-și diminueze riscul global.

Dr. Mihail: Au copiii din ziua de azi colesterolul crescut?

Dr. Ștefan Busnatu: Ratele de obezitate infantilă în România sunt extrem de mari, din cauza alimentației excesive și de proastă calitate. Am reușit, de altfel, să introducem un proiect de educație nutrițională la clasele pregătitoare, tocmai pentru a face prevenție. Acesta e și unul din motivele pentru care vedem atât de mulți tineri cu vase înfundate.

Dr. Mihail: Deci ar trebui să ne dozăm colesterolul de la primele analize pe care le facem.

Dr. Ștefan Busnatu: Cam așa ar fi cel mai bine. Este o analiză a longevității.

Dr. Mihail: Apropo de tineri, ai în experiența ta mai multe cazuri de tineri care fac boli cardiovasculare, infarct la vârste la care nu te-ai aștepta?

Dr. Ștefan Busnatu: Păi, media de vârstă pentru cazurile de infarct este undeva la 40-45 de ani.

Dr. Mihail: Media e 40-45 de ani?

Dr. Ștefan Busnatu: Da. Lucrurile sunt extrem de îngrijorătoare. Discutăm despre impactul suplimentelor, nu doar cele pentru vase, ci și cele pentru slăbit, care sunt extrem de problematice. Acestea, asociate cu faptul că oamenii sunt grași, fumează și sunt foarte stresați… Eu cataloghez stresul ca principalul declanșator (trigger) al evenimentelor cardiovasculare.

Dr. Mihail: Stresul e principalul trigger?

Dr. Ștefan Busnatu: Da. Trebuie să înțelegem că problema nu e neapărat că placa de colesterol înfundă complet vasul. Asta se întâmplă la vârste înaintate. La tineri, de cele mai multe ori, avem o placă mică, ce îngustează vasul cu 10-20%. Însă, când suntem foarte stresați, vasul se contractă. Aceste contracții neregulate pot destabiliza placa, care se rupe. Organismul percepe asta ca pe o julitură și trimite celule să formeze un cheag pentru a o vindeca. Dacă acel cheag este foarte mare, el blochează complet vasul și așa apare infarctul. Deci infarctul la tineri nu apare pentru că s-a depus colesterolul până s-a înfundat vasul, ci pentru că stresul rupe o placă mică și se formează un cheag mare.

Dr. Mihail: Deci tinerii care vin la tine în gardă cu infarct, după ce îi salvezi, afli în discuția cu ei că au avut un stres major înainte?

Dr. Ștefan Busnatu: De foarte multe ori, da. O ceartă, o situație tensionată în trafic… Lucruri simple, cotidiene, asociate cu fumatul. Fumatul face sângele mai vâscos. Acest teren vâscos, combinat cu ruperea plăcii din cauza stresului, duce la formarea unui cheag masiv. Omul ajunge la spital spunând că s-a certat cu șeful sau cu soția și l-a luat „gheara” în piept.

Dr. Mihail: Și stresul cronic? Cum ne afectează?

Dr. Ștefan Busnatu: Stresul cronic ne schimbă hormonii, crește cortizolul, duce la oboseală și la o inflamație crescută în organism. Ne epuizează tot corpul, nu doar inima. Ne epuizează creierul și, la un moment dat, organele încep să cedeze. Dar loviturile acute, puternice, sunt cele mai periculoase pentru un eveniment major.

Dr. Mihail: Ai spus că media de vârstă e 40-45. Care a fost cel mai tânăr caz de infarct pe care l-ai avut?

Dr. Ștefan Busnatu: Anul acesta, un băiat de 21 de ani. A fost o asociere de fumat cu consum excesiv de energizante. S-a trezit în timpul nopții cu o durere puternică în piept, a fost diagnosticat cu infarct și am intrat cu el în sală.

Mai sunt și alte situații. Femeile, de exemplu, nu conștientizează riscurile tratamentelor pe termen lung cu anticoncepționale. Acestea cresc vâscozitatea sângelui, mai ales dacă sunt luate pe perioade lungi, fără pauză. Cocktailul dintre fumat și anticoncepționale este extrem de periculos. Am avut o serie de cazuri de persoane tinere unde factorii identificați au fost fumatul și consumul de anticoncepționale pentru mai mult de 3-4 luni.

Dr. Mihail: Spui că un consum prelungit înseamnă câteva luni?

Dr. Ștefan Busnatu: Da, dacă treci de 3-4 luni, devine un factor de risc independent pentru formarea cheagurilor.

Dr. Mihail: Ai avut și cazuri de paciente care au făcut infarct doar din cauza anticoncepționalelor, fără alți factori de risc?

Dr. Ștefan Busnatu: Da, am avut. Aici trebuie să luăm în considerare și trombofilia, o predispoziție genetică la probleme de coagulare a sângelui, mai frecventă la femei. Dacă ai această predispoziție, pe care poate nu o cunoști, și iei anticoncepționale, riscul crește exponențial.

Dr. Mihail: Poți să ne povestești un caz care te-a impresionat? Tu ești medic cardiolog intervenționist, adică tu ești cel care intră în sală și desfundă la propriu vasul.

Dr. Ștefan Busnatu: Am un caz care subliniază exact problema anticoncepționalelor. O doamnă tânără, trimisă din provincie, a venit cu un cheag foarte mare pe artera principală a inimii, cel mai probabil din cauza fumatului și a consumului de anticoncepționale timp de peste un an. Ne-am chinuit, împreună cu colegul meu, să aspirăm cheagul. La început, încerci să scoți cât mai mult din acel material, apoi pui un stent, o „cămașă” metalică, pentru a ține vasul deschis. Dar avea un sânge atât de vâscos, un teren procoagulant, încât la câteva ore după procedură, stentul s-a înfundat din nou complet. Din păcate, lucrurile au fost tragice. De asta cred că e extrem de important să conștientizăm că niște lucruri banale ne pot pune viața în pericol. Azi ești, mâine s-ar putea să nu mai fii.

Dr. Mihail: Ce ai recomanda totuși unei femei care ia anticoncepționale? Multe o fac din motive evidente.

Dr. Ștefan Busnatu: În primul rând, e foarte important să-și cunoască bagajul genetic. Să facă teste genetice pentru trombofilie, pentru probleme de coagulare. Asta îți poate indica dacă ai nevoie de medicație pentru subțierea sângelui în paralel cu anticoncepționalele. Și, subliniez din nou, renunțarea la fumat. Fumatul este probabil cel mai important factor de risc asociat. Este un factor de risc care poate fi eliminat.

Dr. Mihail: Confirm, ca fost fumător. Este extrem de greu să renunți, e o dependență puternică. Trebuie să evaluezi corect adversarul și să cauți instrumente: terapii, plasturi cu nicotină, suportul familiei.

Dr. Ștefan Busnatu: Exact. Am avut un pacient care mi-a povestit că s-a lăsat de fumat în momentul în care nepoțelul lui a venit plângând cu pachetul de țigări și i-a zis: „Bunicule, nu vreau să mori, cum scrie aici pe pachet”. Acela a fost declicul. Suportul celor apropiați este esențial.

Dr. Mihail: Totuși, există oameni care fumează și trăiesc 100 de ani. Îi știm pe celebrii „bunici” din comentariile de pe Facebook: „Lăsați-mă în pace, că bunica a fumat 100 de ani și încă trăiește, bea și țuică și mănâncă numai carne.”

Dr. Ștefan Busnatu: Corect. Și ăștia îți strică statisticile. Cert e că știința nu prea înțelege încă de ce la unele persoane fumatul nu generează această leziune vasculară. Noi toți avem o genetică variabilă. Unii avem gene care ne oferă protecție, alții care ne generează o slăbiciune. Sunt persoane care, exact cum ai zis, fumează 80-90 de ani și, dacă le faci o coronarografie, vezi că au vasele curate. Aceste lucruri sunt strâns legate de bagajul genetic.

Acum începem să intrăm în domeniul medicinei personalizate. Probabil că în următorii ani, știind foarte bine bagajul genetic al fiecăruia, asociat cu factorii de risc la care ne expunem, vom putea construi o traiectorie a vieții. Vom putea spune: „Dacă continui cu factorii X, Y, Z, vei trăi până la 73 de ani.”

Dr. Mihail: Sau să-i poți spune: „Uite, ai genele astea, poți fuma liniștit până la 100 de ani.”

Dr. Ștefan Busnatu: Da, dar n-am ajuns încă acolo. Cercetarea genomică asta vizează: descoperirea și cuantificarea riscului poligenic, adică influența mai multor gene asupra modului în care evoluăm.

Dr. Mihail: Dacă tot am ajuns la fumat, simt nevoia să te întreb și de vinul roșu. E ok să bem un pahar de vin roșu pe zi?

Dr. Ștefan Busnatu: Dacă suntem sănătoși și nu avem o boală cardiovasculară diagnosticată, eu recomand un pahar, chiar două pentru bărbați. Aici nu ne raportăm la efectul de subțiere a sângelui, ci la starea de bine. Creierul nostru are nevoie să se și relaxeze. Mulți fumează ca să se relaxeze, dar introduc substanțe toxice. Cu alcoolul, în cantități moderate, poți obține o relaxare a creierului și a vaselor de sânge. În doze mici, alcoolul produce vasodilatație și scade tensiunea. Problema e când bei prea mult. Atunci totul se dă peste cap. Dar la doze mici, dacă nu există o boală, eu îl recomand pentru echilibrul general. Dacă ai deja o boală de inimă, lucrurile se schimbă. Alcoolul, chiar și în cantități mici, poate destabiliza celulele cardiace și poate deregla sistemul electric al inimii. În aceste condiții, nu mai recomand consumul de alcool.

Dr. Mihail: E interesant, pentru că științific știm că nu există o cantitate sigură de alcool, orice cantitate fiind toxică, mai ales în privința riscului de cancer. Totuși, aceleași studii par să arate, uneori în date nepublicate intenționat, că un pahar de vin pe zi pare a fi un factor de protecție împotriva bolii Alzheimer. Se argumentează că aceste date nu sunt incluse în concluziile finale pentru că oamenii tind să exagereze. Dacă aud că un pahar face bine, vor bea o sticlă, iar la două pahare pe zi, riscul de Alzheimer, dimpotrivă, crește. Se pare că există o cantitate optimă, de maximum 125 ml de vin roșu pe zi. Eu, citind asta, am început să beau un pahar de 125 ml la câteva zile. O sticlă îmi ajunge cam două săptămâni. Îl beau ca pe un supliment.

Dr. Ștefan Busnatu: Și mă întorc la ce am zis: alcoolul îți generează o ușoară vasodilatație, inclusiv în vasele din creier, ceea ce permite o mai bună transmitere a nutrienților și oxigenului. Deci, dacă menții moderația, ai beneficii. Și aici intervin din nou genele. Unii dintre noi metabolizăm mai bine alcoolul, alții mai rău. De asta unii sunt amețiți după 50 ml, iar alții nu au nimic după 400 ml.

Dr. Mihail: Mai am câteva întrebări din comunitate. Prima: „Cum sunt afectate vasele de sânge în diabet și ce soluții avem pentru a le proteja?”

Dr. Ștefan Busnatu: În diabet, vasele sunt afectate la fel ca la non-diabetici, doar că viteza de degradare este mult mai mare. Glicemia crescută și instabilă deteriorează mai rău peretele vascular, iar colesterolul se depune accelerat. Vasele diabeticilor tind să fie mai calcificate și plăcile de colesterol apar difuz, pe tot traiectul vasului, făcându-le mai greu de tratat.

Dr. Mihail: Și ce ar trebui să facă un diabetic pentru a încetini acest proces?

Dr. Ștefan Busnatu: Primul și cel mai important pas este să lupte împotriva diabetului. Asta înseamnă măsuri care îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și consumul de glucoză. Mușchii sunt cei mai mari consumatori de glucoză. Deci, trebuie stimulată masa musculară, să devină mai eficientă, și automat, trebuie redusă greutatea. Mișcarea este esențială, alături de o alimentație echilibrată.

Dr. Mihail: Următoarea întrebare: „Hipertensiune: e recomandat sportul intens sau ce tip de mișcare e potrivită?”

Dr. Ștefan Busnatu: Depinde de intensitatea sportului. Când fac un test de efort, dacă tensiunea unui bărbat crește peste 230 mmHg sau la o femeie peste 210, opresc testul, pentru că apare riscul de leziuni neurologice.

Dr. Mihail: Testul de efort este cel în care pui pacientul pe bandă și îl duci la limita suportabilă, măsurând tensiunea în timp real. Deci dacă eu mă duc la sală și depășesc 230 fără să știu, pot să-mi fac rău.

Dr. Ștefan Busnatu: Exact. Pentru o persoană cu hipertensiune, depinde de valoarea de plecare și de dinamica tensiunii la efort. Am avut sportivi care plecau de la 150-160 mmHg și la efort ajungeau la 180-190. Aici nu există o contraindicație, ci trebuie adaptată terapia. Cel mai bine pentru un hipertensiv este să facă un test de efort pentru a vedea care este tensiunea lui reală la efort. De altfel, aș recomanda oricărui adult de peste 35 de ani care vrea să facă sport să facă un astfel de test. Mulți dintre noi nu știm că avem hipertensiune.

Dr. Mihail: Ultima întrebare: „Cum ne afectează consumul de sare? Esențială sau periculoasă, chiar dacă facem sport?” Cineva ne spune că face sport și a înțeles că are nevoie de mai multă sare.

Dr. Ștefan Busnatu: La sportivii de performanță, care fac efort susținut ore în șir și transpiră abundent, sarea devine un mineral extrem de important, alături de potasiu, magneziu și calciu, pentru a preveni crampele musculare sau tulburările de ritm cardiac. Dar trebuie să subliniem că, în contextul alimentației vestice, noi consumăm în medie 10-12 grame de sare pe zi, dublu față de recomandări. Dacă nu ești sportiv de performanță, probabil nu ai nevoie de suplimentare, pentru că îți iei sarea din alimentele procesate.

Dr. Mihail: Cum îți dai seama că ai un consum prea mare de sare?

Dr. Ștefan Busnatu: Dacă ai un consum mare de sare, ajungi să faci hipertensiune. Și cum hipertensiunea nu dă simptome direct, cel mai bine este să-ți măsori proactiv tensiunea. Dacă ai mâncat mai sărat și a doua zi tensiunea ta este spre 130-140, înseamnă că aportul a fost excesiv.

Dr. Mihail: Deci, din nou, ne întoarcem la sfatul de a ne măsura constant tensiunea. Ștefan, spre final, dacă ar fi să recomanzi oamenilor un singur lucru pe care să-l facă începând de astăzi, care ar fi acela?

Dr. Ștefan Busnatu: Să-și caute motivația pentru a avea o viață sănătoasă. Mulți dintre noi ne pierdem motivația. Să se uite la ei, să se uite în jur și să-și găsească acel „de ce”. După aceea, lucrurile s-ar putea să vină de la sine.

Dr. Mihail: Bun. Asta ne deschide calea spre un alt podcast, despre căutarea motivației. Ștefan, mulțumim foarte mult! A fost o discuție super informativă. Și ție îți mulțumesc că ai rămas până la final. Dacă ai un alt subiect pe care vrei să-l abordăm cu dr. Busnatu, lasă-ne un comentariu. Am vorbit astăzi despre cum ne curățăm vasele de sânge și am înțeles că, odată înfundate, ele rămân așa. Poți doar să oprești procesul sau să intervii medical.

De interes pentru tine

Secretele unei inimi sanatoase | BOABE DE CUNOASTERE | cu Dr. Stefan Busnatu

Secretele unei inimi sanatoase | BOABE DE CUNOASTERE | cu Dr. Stefan Busnatu

Boabe de cunoaștere
Secretele unei inimi sanatoase | BOABE DE CUNOASTERE | cu Dr. Stefan Busnatu
FIBRILAȚIA ATRIALĂ: cauze, semne, simptome, tratament

FIBRILAȚIA ATRIALĂ: cauze, semne, simptome, tratament

În profunzime
FIBRILAȚIA ATRIALĂ: cauze, semne, simptome, tratament