Bolile de inimă nu apar doar din colesterol mare sau fumat. Uneori, pot veni din surse la care nu te-ai fi gândit niciodată: nopți pierdute, relații toxice, izolare socială sau chiar o infecție dentară netratată.

În acest episod, vorbim despre cei mai subestimați factori de risc pentru sănătatea inimii.

Află cum îți influențează toate aceste lucruri sănătatea cardiovasculară, ce spun studiile și ce poți face concret pentru a-ți proteja inima și a avea o sănătate cardiovasculară bună, pe termen lung.

Surse utile:

Video editor: Ion Vanica
Social media manager: Vlad Ionescu

Omule, eu te salut, doctor Mihail aici. Vorbim despre factori de risc mai puțin cunoscuți pentru bolile de inimă și o să zici: „Băi omule, ce ai, de ce tot îmi vorbești despre boală cardiovasculară? M-am săturat.” Și eu m-am săturat, dar cred că toată comunitatea medicală s-a săturat de faptul că boala cardiovasculară este cel mai mare ucigaș din lumea asta. Știm asta. Și de ce facem acest material? Pentru că de multe ori acești factori de risc sunt trecuți cu vederea și asta întâlnim foarte des în acele situații în care ai câte un pacient și zici: „Doamne, dar cum este posibil să facă fix el infarct?” Pentru că nu fumează, face sport, doarme cum trebuie, mănâncă salate și a făcut infarct.

Acest lucru este din păcate posibil pentru că boala cardiovasculară are într-adevăr anumiți factori de risc arhi-cunoscuți, cum ar fi sedentarismul, despre care am vorbit, cum este fumatul, despre care am tot vorbit, cum este lipsa somnului, dar există și acești factori mai puțin cunoscuți. Și aici am selectat 11 factori de risc necunoscuți sau mai puțin cunoscuți de către oameni care îți afectează inima. În principiu, inima ta este un motor care nu se poate opri. S-a oprit, ai murit. Din păcate, da. Nu e ca la mașină, să te duci la mecanic să ți-l schimbe. Se poate schimba și inima, culmea, dar din păcate ea nu prea ne anunță înainte de a se opri. Și atunci când ea se oprește, dar asta să zic, oprirea inimii sau infarctul nu este singurul mod în care tu poți să mori din cauza bolii cardiovasculare. Bolile cardiovasculare sunt și AVC-ul, de exemplu. Avem un material despre AVC, în care un vas din creier se blochează sau pocnește și se întâmplă să nu mori, dar să rămâi cu o dizabilitate.

În esență, ideea este foarte simplă. Corpul nostru depinde de acest sistem de circulare a sângelui și acest sistem de pompare al sângelui. În momentul în care sistemul se strică, tu ori îți afectezi grav sănătatea, ori nu mai ești. Și așa că trebuie să fim atenți la acești factori de risc de care probabil că n-ai auzit. Și o să începem cu primul factor de risc mai puțin cunoscut în bolile cardiovasculare.

Munca în ture de noapte

Primul factor de risc mai puțin cunoscut, pe care posibil totuși să-l fii cunoscut dacă ești abonat de mult timp pe acest canal, și acestea sunt turele de noapte. Din păcate, turele de noapte sunt un factor de risc major pentru boli cronice și pentru diabet și pentru boli metabolice, dar și pentru hipertensiune, obezitate, dereglări hormonale și așa mai departe, și inclusiv pentru boală cardiovasculară, pentru că despre asta vorbim aici. De ce se întâmplă asta? Pentru că corpul tău are un ritm circadian. Acest ritm circadian înseamnă că corpului tău îi place să danseze pe un ritm. Da, corpul tău dansează toată viața pe un ritm al vieții, care este ritmul circadian, care este dat de cum răsare soarele și de cum apune soarele. Ei, și imaginează-ți că ritmul ăla începe să se strice. Ești la o petrecere, la un DJ, ori este foarte într-o stare de ebrietate avansată, ori se împiedică, ori este începător și îi sare ritmul. Și tu dansezi și hop, ți-a sărit ritmul și iar trebuie să cauți ritmul. Hop, a sărit ritmul. Fix asta se întâmplă cu corpul tău când tu îți perturbi ritmul circadian. Da? Este ca un dans care se întrerupe mereu și devine enervant. Ce se întâmplă? Te enervezi, te inflamezi. Corpul tău se inflamează și se enervează când tu îți strici ritmul circadian. Din păcate, nu sunt multe lucruri de făcute aici, pentru că dacă ai un job care presupune să lucrezi în ture, asta e viața, trebuie să lucrezi în ture. Sunt însă anumite lucruri pe care le poți face.

În esență, ce vreau să mai spun înainte de a trece la următorii factori de risc e că nu toți sunt modificabili. Adică uneori nu poți să modifici un factor de risc, dar poți totuși să-l contracarezi printr-o prevenție agresivă în alte puncte. Să zicem, lucrezi în ture de noapte, ești și ești nevoit să faci gărzi. Nu ai ce să faci, n-ai cum să renunți la acest factor de risc, la aceste gărzi, n-ai cum să renunți la ele. Ce poți să faci însă este ca în restul timpului să dormi super șmecher, să mănânci foarte bine, să faci sport. După tura de noapte poți să te duci să te plimbi un pic în aer proaspăt, ca să te relaxezi. Poți să te culci într-un blackout, într-o cameră foarte relaxantă și într-o cameră întunecată și fără zgomot. Poți să faci multe lucruri pentru a contracara efectele negative pe care le ai și nu le poți modifica, să zic, ca și sursă. Nu poți să renunți la ture de noapte. Deci, primul factor de risc care îți strică inima fără să știi este lucrul în ture de noapte.

Încă un sfat legat de ture de noapte: știind acest lucru, poți să te orientezi pentru viitorul mediu și îndepărtat. Poate că nu poți să renunți la jobul tău de acum, dar știi că nu e sănătos să stai foarte mult timp în viața ta lucrând în ture de noapte. Începe să te gândești de pe acuma la cum ai putea să le reduci sau să schimbi jobul în viitor, făcându-ți datoria pentru societate, pentru că multe joburi, cum ziceam, avem nevoie de ele, de pompieri, de poliție și de medici, de lucrători în benzinării și așa mai departe. Dar, gata, ți-ai servit scopul, treci mai departe.

Relațiile nefericite

Al doilea factor de risc mai puțin cunoscut pentru boala de inimă sunt căsniciile nefericite. Da, căsniciile cu scandal, da, relațiile în care cearta persistă încontinuu și de multe ori oamenii se obișnuiesc cu astfel de căsnicii și de multe ori ai impresia că nu ai ce să faci. Dar atunci când în fiecare zi există argumente, în fiecare zi există reproșuri, există reproșuri care nu te lasă să dormi, care te enervează, există mereu harță din asta, „n-ai făcut aia”, „ai făcut aia”, „eu te-am rugat”, „nu mai ești ca înainte” și se transformă într-un scandal plin de adrenalină. Ce se întâmplă într-un astfel de scandal? Îți crește tensiunea, se eliberează hormoni de stres, îți crește inflamația din corp și este acesta un stres constant pentru organism. Când corpul tău se obișnuiește, în săptămâni, luni, ani de zile în care tu încontinuu ai stres, ceartă și argument în familie, corpul tău deja creează acea adrenalină și acel stres și acea inflamație și fără să ai o ceartă. Când vii acasă și deodată corpul tău știe că acolo este pericol. Deci, căsniciile nefericite sunt un factor de risc major pentru bolile de inimă.

Mai mult decât atât, de multe ori în aceste căsnicii nefericite persistă fumatul ca un factor, ca un instrument care te destresează, sau consumul de alcool, care e menit să-ți scadă din anxietate și din furie după ce te-ai certat. Deci, căsniciile nefericite, repet, sunt un factor de risc major pentru bolile de inimă. Ce poți să faci? Tu știi ce poți să faci, n-o să zic eu ce poți să faci, dar dacă trebuie să rămâi în acea căsnicie sau vrei să rămâi în acea căsnicie, există terapie de cuplu, dacă ți-o permiți, pentru că nu este ieftină. Și dacă nu ți-o permiți acum, poți să strângi bani pentru ea. Terapia de cuplu poate să fie aur pentru cupluri care nu se înțeleg, pentru că acolo ajungi să-l cunoști pe celălalt, să vezi de fapt ce-l doare, să vezi de fapt că motivul pentru care te ceartă pentru acel gunoi pe care nu l-ai dus nu este acel gunoi, ci faptul că poate nu i-ai dat un telefon sau poate că nu l-ai băgat pe celălalt în seamă dimineața. În fine, ideea este că mintea noastră este foarte întortocheată și atunci când se întâlnesc două minți întortocheate, pot să iasă scântei care ne afectează inima. Soluții există, doar că trebuie să le căutăm.

Timpul petrecut în trafic

Al treilea factor de risc care îți afectează sănătatea fără să știi, care îți afectează sănătatea inimii fără să știi, în primul rând, este statul în trafic. Fiecare oră pe zi petrecută în trafic, fiecare oră în plus, este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. De ce? Pentru că odată stai în mașină, deci ești sedentar. În al doilea rând, factorul principal este expunerea la noxe. Faptul că te expui la substanțe chimice dăunătoare, pro-inflamatorii în mașină, asta practic îți atacă vasele micuțe și vasele mari peste tot în corp. Și faptul că te enervează să stai în trafic, asta poate să-ți crească tensiunea arterială, care e combinată cu inflamația vasculară cauzată de acele noxe pe care tu le inspiri și sedentarismul la care te expui în fiecare zi, asta îți strică inima. Ce poți să faci? Poți să te gândești din nou, pe viitor, poate să te muți lângă locul tău de muncă sau să-ți muți locul de muncă mai aproape de casa ta, dacă se poate. Doi la mână, dacă nu poți să faci asta, să faci pauze totuși, în care să te miști, să nu stai o oră în mașină. Mergi jumate de oră, ieși la o cafea, oprește-te la o benzinărie, bea o cafea, bagă-te înapoi în mașină, continuă-ți drumul. Trei la mână, este foarte important să ai filtre bune în mașină și atunci când stai în acel trafic să apeși pe butonul de recirculare a aerului, care va recircula aerul în mașină, astfel încât n-o să respiri toate acele noxe. Când ajungi pe un drum mai liber, îți deschizi geamurile, cureți aerul din mașină, le-ai închis din nou, te-ai oprit în trafic, te-ai blocat, apeși pe butonul de recirculare. Și fă ceva care totuși să te distreze, să te destreseze. Nu știu, bucură-te de faptul că ai acea oră în mașină și astfel poți să asculți podcasturi sau orice alt podcast, sau poți să-ți iei o carte pe care s-o asculți sau să iei muzică clasică de care să te bucuri. Fă ceva ce te destresează, astfel încât să scazi acea tensiune din mașină și să diminuezi din acest factor de risc.

Refuzul vaccinurilor esențiale

Și acum, ăsta este foarte interesant și e posibil să împărțim oamenii în două tabere și să ne luăm un pic de hate, pe care ni-l asumăm, pentru că eu sunt medic, sunt educator de sănătate și citesc știința pe care o cred. Un alt factor de risc pentru boala de inimă este să fii antivaccinist. Poftim? Dacă ești antivaccinist, ai un risc mai mare de a face boală de inimă. Și îți dau aici un exemplu care este dintr-un studiu. Dacă îți place știința și crezi știința, crezi că oamenii care își dedică viața uitându-se la microscop, scriind studii și făcând bine oamenilor, aceiași oameni care te tratează pe tine când te duci la spital și el zice: „Ok, răcit, trebuie să-ți dau un paracetamol”, dacă tu crezi că acei oameni sunt bine intenționați și când scriu aceste studii scriu adevăr și nu vine Big Farma să-i plătească, așa cum cred eu că sunt bine intenționați, atunci acest studiu poate să te convingă. Și el zice așa, că rezultatele au arătat că persoanele care au primit vaccinul antigripal au experimentat o reducere cu 24% a riscului de a dezvolta evenimente cardiovasculare acute în decursul de un an. Acest efect protector a fost și mai semnificativ în rândul persoanelor fără antecedente de boli cardiovasculare. Adică, dacă tu n-ai nicio boală de inimă, ești complet sănătos, ești super șmecher și îți faci vaccinul antigripal, reduci riscul de boală cardiovasculară cu 24%.

Și hai să ne gândim logic, de ce se întâmplă asta? Pentru că boala de inimă este creată în principal de inflamație cronică în corp. De exemplu, dacă ai obezitate, ai o inflamație cronică în corp care îți afectează inima și sistemul cardiovascular. Dacă mănânci prăjit, mănânci prostii, mănânci junk food ultra-procesate, ești sedentar, fumezi, toate astea adaugă la această pătură de inflamație cronică. Dar pe lângă inflamația cronică, există și inflamația acută, care se pare că ne afectează la fel de mult, scurt, dar mult mai puternic decât inflamația cronică. Și ce se întâmplă când iei o gripă, când faci o gripă, când iei virusul gripal? Păi, ai o inflamație acută în corp. De asta te doare capul, că ai inflamație în corp. De asta nu poți să te miști și te dor mușchii, pentru că totul este inflamat. De asta faci febră, pentru că ăla e un semn al inflamației în corpul tău. Totul este inflamat. Și atunci, persoanele care nu fac vaccin antigripal fac forme de gripă mai puternice, mai acute, care îi țin la pat și care îi țin în acea inflamație o perioadă mai lungă de timp. În schimb, persoanele care fac vaccinul antigripal, chiar dacă fac gripă, fac o formă mai ușoară. Și atenție, asta este valabil și mai valabil la persoanele în vârstă, pentru că seniorii, atunci când fac o gripă, riscul lor de deces este foarte mare din cauza acelei gripe, pentru că un corp slăbit cu inflamație puternică chiar poate să fie acel trigger care declanșează boala cardiovasculară.

Deci, să fii vaccinat antigripal este un factor de protecție pentru boala de inimă. Să nu fii vaccinat este un risc pentru boala de inimă. Se pare că același lucru este valabil și la vaccinul anti-COVID. Se pare că atunci când îți faci vaccinul anti-COVID, într-adevăr, vaccinul îți dă un pic de inflamație în corp, inclusiv în inimă, dar atunci când faci COVID fără să fii vaccinat, inflamația se duce mult mai sus. Și atunci, să fii vaccinat în general, să fii vaccinat pentru lucrurile pentru care medicul îți recomandă să te vaccinezi, este un factor de protecție împotriva bolii cardiovasculare. Să fii nevaccinat sau antivaccinist este un factor de risc despre care nu știai, dar acuma știi. Da, deci să nu te vaccinezi sau nu neapărat să fii antivaccinist, să fii pur și simplu nepăsător cu sănătatea ta, să știi că e bine să te vaccinezi pentru lucrurile pentru care ai indicație, repet, și tu să nu te vaccinezi, este un factor de risc pentru boala cardiovasculară.

Bacteriile din gură. Problemele danturii

Mergem mai departe și vedem că anumite bacterii care intră în fluxul sangvin din gură sunt un factor de risc pentru boala de inimă. Despre asta am mai vorbit, probabil că pentru unii nu este ceva nou, dar pentru alții poate fi ceva nou. Dacă nu te speli pe dinți, concret, dacă nu te speli constant pe dinți și nu te duci constant la medicul stomatolog, da, pentru că mulți oameni se spălă pe dinți, dar nu se duc la stomatolog o dată la șase luni și apare tartrul. Dacă n-ai fost de mult la stomatolog, n-ai fost doi, trei, patru ani, este foarte posibil ca atunci când te duci la baie și deschizi gura larg să vezi o pojghiță maronie. Ăla este tartrul. Atenție, oameni buni, dacă vezi pojghița aia maronie și te prost dispune așa, da, sau ți se face un pic așa, ți se face un pic lehamite așa că ai o pojghiță maronie în gură între dinți și gingie, e foarte posibil să-ți vină ideea foarte proastă s-o îndepărtezi. N-ai cum, ai nevoie de scule speciale pentru a îndepărta acel tartru. Dacă în schimb îți iei un ac sau un cuțit sau ceva, tot ce o să faci este să-ți faci mai rău, că n-o să dai jos toată pojghița, în schimb o să-ți lezezi gingia, o să accelerezi practic acea infecție să intre în fluxul sangvin, iar ăsta este un factor de risc pentru boala cardiovasculară. Să ai parodontoză, să ai tartru, să nu ai o igienă orală bună este un factor de risc important pentru boala de inimă.

Izolarea socială. Singurătatea

Mergem la punctul șase și vorbim despre un alt factor de risc pentru boală de inimă, care este singurătatea și izolarea socială. Am mai vorbit despre asta și într-un alt material, dar e important de înțeles că izolarea socială crește riscul bolilor cardiovasculare cu până la 30%, influențând negativ sistemul imunitar și nivelul de stres. Oamenii care trăiesc singuri, care nu au prieteni, care nu au rude cu care să vorbească, care se însingurează, care se izolează social, sunt oameni cărora imunitatea le scade, stresul le crește, chiar dacă ei poate nu resimt acel stres ca pe un stres acut sau cronic în viața de zi cu zi, când mergi la muncă, când ai multe lucruri de făcut. Dar stresul acela persistă și asta îți afectează, cum ziceam, imunitatea și boala cardiovasculară. E foarte important să cauți oameni cu care să te conectezi, poate oameni la fel ca tine, care sunt singuri și poate nu mai vor să fie singuri. Să cauți grupuri de sprijin, să cauți grupuri de voluntariat, să faci ceva care să presupună să te întâlnești cu oameni, chiar și necunoscuți, cărora să le zici: „Bună ziua, domnul, ce faceți?”. Foarte important.

Efortul intens brusc

Un alt factor de risc pentru boala de inimă este activitatea fizică intensă, bruscă, fără pregătire adecvată. Ce înseamnă asta? Să faci sport, bineînțeles, este foarte important, e foarte bine să faci sport, dar dacă tu nu ai o pregătire fizică adecvată și stai în stație și sau nu mergi spre stație și vine autobuzul și deodată fugi ca nebunul, ăsta este un șoc prea mare pentru inima ta. Nu ai făcut o încălzire, nu ți-ai adaptat căldura corpului, nu s-a ajuns la o vasodilatare în mușchii pe care urmează să-i folosești, ci fugi deodată foarte repede. Asta poate să facă rău inimii tale. Este foarte periculos, de fapt, dacă n-ai o pregătire fizică să faci deodată, brusc, activitate fizică intensă. Sau ești un om sedentar care stă toată ziua pe canapea, pe scaunul din mașină, pe scaunul de la birou și deodată ninge și îți vine ideea să cureți toată curtea deodată, da, să te duci și să arunci cu lopata zăpada aia timp de o oră. Un astfel de efort intens, fără o pregătire, fără un control, fără o supraveghere, poate să fie acut periculos pentru inima ta. Și de multe ori se întâmplă ca aceste persoane super sedentare care deodată fac un efort brusc să-și afecteze inima până la un eventual infarct, atunci, în timpul efortului.

Sforăitul și apneea în somn

Un alt factor de risc pentru inimă despre care mulți oameni nu știu este sforăitul sau apneea în somn. În principiu, dacă sforăi, de regulă, sforăitul este asociat cu boala de inimă. Cu cât este mai acut acel sforăit, cu cât senzația de sufocare în timpul nopții este mai mare, cu atât ajungi la o hipertensiune arterială în timpul somnului, cu atât ajungi la o scădere a saturației de oxigen din timpul nopții. Această hipoxie, da, scăderea saturației de oxigen din corp, duce și ea la o inflamație a țesutului, inclusiv a țesutului cardiac, iar asta, întâmplându-se în fiecare noapte, este un factor de risc important pentru boala cardiovasculară. Mergi la medic, mergi la ORL-ist, verifică-te și rezolvă această problemă.

Menopauză și scăderea nivelului de estrogen

Acum, un alt factor de risc important pentru boala cardiovasculară pe care, din păcate, n-ai cum să-l schimbi este menopauza timpurie, adică să ieși la menopauză înainte de 40 de ani. În alte tratate este trecută vârsta de 46 de ani, dar să faci menopauză înainte de, să zicem, între 40 și 46 de ani e considerată menopauză timpurie. Pentru că odată cu scăderea nivelului de estrogen, care vine odată cu menopauza, scade și efectul protector al acelui estrogen pentru inimă, pentru că estrogenul este un hormon antiinflamator, el scade inflamația din corp, astfel încât femeile fertile au un nivel scăzut de inflamație, pentru că au acel estrogen în corp, mai mult decât are un bărbat. Ce se întâmplă în această situație? Odată cu scăderea acestui nivel de estrogen, inflamația și riscul cardiovascular se egalează cu cel al bărbatului. Și ce înseamnă asta? Înseamnă că nu poți să faci mare lucru în privința instalării acestei menopauze, dar există terapie de substituție hormonală. Asta înseamnă că mergi la un medic ginecolog specializat în substituție hormonală, care îți poate prescrie o schemă care să reducă acel estrogen nu deodată, brusc, ci treptat, până la o vârstă de 50-55 de ani. Poți, în același timp, să forjezi prevenția, da, să dormi mult mai bine, să nu te mai stresezi, să ai grijă de corpul tău, știind că nu mai ai această protecție a estrogenului.

Poluarea aerului

Mergem mai departe la un alt factor de risc destul de cunoscut, dar nu de toată lumea, și anume poluarea aerului. Și ăsta este un factor de risc important pentru boala de inimă. Ce înseamnă poluare? Și ceea ce se întâmplă afară, dar de multe ori poluarea cea mai mare este la noi în casă, pentru că ținem geamurile închise și nu aerisim casa, pentru că avem tot felul de obiecte de mobilier sau vopseluri care sunt toxice, pe care le respirăm încontinuu, pentru că gătim și nu aerisim ce se întâmplă în casă, sau pentru că trăim în oraș, deschidem geamurile larg să aerisim ceea ce avem în casă și facem un schimb care nu e tocmai benefic, pentru că scoatem dioxidul de carbon din casă, iar înapoi de afară intră oxigen și cu particule fine poluante de la mașini și de la construcții, cum se întâmplă în București, și alte substanțe toxice. Ce poți să faci este să îți instalezi o aplicație de monitorizare a calității aerului. Poți să vezi cum este aerul la tine sau lângă tine. Este verde? Deschizi geamurile larg, aerisești. Este galben în permanență sau se duce în portocaliu, roșu? Ia-ți filtre de aer pentru casă. Aceste purificatoare cu filtru HEPA, care captează acești poluanți, și lasă-l să circule. Și practic e un aparat pe care îl plătești o dată, filtrul trebuie să-l schimbi o dată pe an, dar el îți menține aerul curat în casă. Și asta înseamnă mai puțini poluanți, mai puțină inflamație în corp cauzată de acești poluanți. Deci, iată că poți să faci și aici ceva. Ideal e să te muți la pădure, dar cine se poate muta la pădure?

Expunerea constantă la zgomot puternic

Un alt factor de risc pentru boala de inimă, factor de risc pe care puțini îl știu, este expunerea excesivă la zgomot. Expunere constantă la zgomot puternic, fie la locul de muncă, fie în mediul urban, poate crește tensiunea arterială și stresul, contribuind la riscul de boli cardiovasculare. Iată ce chestie! Ăsta e un factor de risc despre care puțini știau, dar este logic. Dacă încontinuu este zgomot, se pare că mintea noastră nu e obișnuită să fie mereu zgomot în jurul nostru. Și dacă este mereu zgomotul în jurul nostru, asta ne crește nivelul de stres, astfel crește tensiunea arterială, inima este un pic mai forjată decât ar trebui să fie și asta crește riscul de a face un infarct, de a face un AVC sau altă boală cardiovasculară.

Temperaturile extreme

Și factorul de risc numărul 12 este temperatura ambientală extremă, care e un factor de risc pentru boala de inimă. Expunerea frecventă la temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute poate pune presiune suplimentară asupra sistemului cardiovascular, crescând riscul de probleme cardiace, în special la persoanele vulnerabile.

Rezumat și Soluții

Și da, cam ăștia sunt factorii de risc despre care probabil că nu știai, dar acuma știi. Da, știi de ei. Și ce poți să faci în acest sens? Dacă ai lucru în ture de noapte, există materiale pe care poți să le consulți.

Ești într-o căsnicie nefericită? Nu vreau să te sfătuiesc să ieși din acea căsnicie, dar în special persoanele în vârstă sunt afectate de căsniciile nefericite. Când ești tânăr și ai o căsnicie nefericită, parcă corpul este mai rezistent. Persoanele în vârstă sunt mai afectate. Sau du-te la terapie de cuplu.

Stai mult în trafic? Am explicat ce poți să faci.

Ești antivaccinist? Îmi pare rău, n-am ce să-ți fac, dar măcar poți să știi. Uite, să zicem că hai să presupunem că ești antivaccinist sau nu vrei să te vaccinezi antigripal. Studiile spun că riscul tău de a face boală cardiovasculară este cu 24% mai mare, pentru că în timpul gripei îți crește inflamația în corp. Fii mult mai șmecher, fă mai mult sport, mănâncă mai multe salate, dormi mai mult, stai într-un mediu nepoluat ca să reduci acest risc.

Singurătatea și izolarea? Am explicat ce putem să facem.

În esență, dacă putem modifica acești factori de risc, hai să-i modificăm. Dacă nu-i putem modifica, putem să creștem puterea prevenției noastre. Să știm că acești factori există în viața noastră și să îi prevenim. Dar fii atent, dacă ai totuși întrebări la care nu ai primit răspuns, există o soluție. Poți folosi un instrument online pentru a găsi răspunsuri bazate pe materialele video și podcasturi anterioare. Atenție, informațiile găsite nu constituie recomandări medicale și trebuie să consulți mereu medicul tău.

Și cam atât. Ăsta a fost materialul de astăzi. Atenție la acești factori de risc. Dacă cunoști alți factori de risc sau dacă vrei un alt subiect pe care să-l abordăm, lasă un comentariu. Mulțumesc, pe curând, omule!

De interes pentru tine

Alimente esențiale pentru INIMA ta. Ce să mănânci.

Alimente esențiale pentru INIMA ta. Ce să mănânci.

În profunzime
Alimente esențiale pentru INIMA ta. Ce să mănânci.
TARTRUL: Inamicul ascuns al sănătății

TARTRUL: Inamicul ascuns al sănătății

În profunzime
TARTRUL: Inamicul ascuns al sănătății
Secretele unei inimi sanatoase | BOABE DE CUNOASTERE | cu Dr. Stefan Busnatu

Secretele unei inimi sanatoase | BOABE DE CUNOASTERE | cu Dr. Stefan Busnatu

Boabe de cunoaștere
Secretele unei inimi sanatoase | BOABE DE CUNOASTERE | cu Dr. Stefan Busnatu