Salut! Sunt dr. Mihail și astăzi abordăm o problemă de sănătate orală adesea trecută cu vederea, dar care în ultima vreme a devenit o prioritate în rutina mea de îngrijire personală. După numeroase discuții cu medici stomatologi și în urma documentării amănunțite, am devenit din ce în ce mai conștient de importanța crucială a menținerii unei igiene orale riguroase. Acest lucru se traduce printr-un obicei zilnic pe care mă concentrez să-l însușesc pe deplin: spălarea dinților dimineața și seara, timp de cel puțin două minute, completată de utilizarea dușului bucal pentru a curăța spațiile interdentare. Scopul este ca fiecare suprafață și fiecare spațiu din cavitatea orală să fie cât mai curate posibil în fiecare zi. În cele ce urmează, vă voi explica motivele din spatele acestei dedicări și de ce consider că este esențial ca fiecare dintre noi să adopte o rutină similară, alături de produsele potrivite pentru a o susține.
Unul dintre aspectele cel mai puțin apreciate în ceea ce privește sănătatea orală este reprezentat de tartru. Ne dorim, pe de o parte, să minimizăm depunerea acestuia și să îndepărtăm eficient placa bacteriană care se formează constant pe suprafața dinților. Pe de altă parte, este important să vizităm periodic medicul stomatolog pentru a elimina complet tartrul existent. Însă, chiar dacă apelăm la detartraj o dată la șase luni, obiectivul nostru ar trebui să fie reducerea la minimum a cantității de tartru care se depune între aceste vizite. Aceasta nu este doar o chestiune de estetică, deși un zâmbet curat și sănătos contribuie semnificativ la încrederea în sine. Problema principală constă în faptul că tartrul, sau placa dentară mineralizată, poate fi un precursor al inflamației și al bolii parodontale.
Când auzim de boala parodontală, adesea ne gândim că este o afecțiune localizată la nivelul dinților și gingiilor. Totuși, este crucial să înțelegem că vorbim despre inflamație sistemică. În viața de zi cu zi, ne străduim să adoptăm obiceiuri care reduc inflamația în organism. Stilul de viață, nivelul de stres, consumul de alimente procesate, mediul poluat în care trăim – toți acești factori contribuie la inflamație. Dar nu trebuie să uităm că și tartrul, împreună cu placa bacteriană, reprezintă o cauză principală a inflamației. Vestea bună este că mici obiceiuri zilnice pot avea un impact semnificativ în reducerea acestei inflamații.
Așadar, să explorăm împreună povestea fascinantă a modului în care sănătatea orală influențează întregul nostru corp. Inflamația cauzată de placa bacteriană și tartru nu se limitează doar la sfera bolii parodontale și la cavitatea orală. Dacă avem tartru și inflamație la nivelul gurii, efectele nu sunt izolate aici. Studiile demonstrează că această inflamație cronică orală generează un răspuns imun prelungit la stimulii nocivi și poate avea efecte adverse pe termen lung asupra întregului organism.
Inflamația cronică este un factor de risc bine documentat pentru o serie de afecțiuni serioase, inclusiv bolile de inimă, diabetul și bolile neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer. Mecanismele prin care inflamația orală contribuie la aceste afecțiuni sunt complexe și interconectate.
De exemplu, bacteriile prezente în cavitatea orală nu doar că provoacă deteriorarea țesuturilor locale, conducând la gingivită și boală parodontală, dar pot pătrunde și în circulația sangvină. Odată ajunse în fluxul sanguin, aceste bacterii pot participa la procesul de ateroscleroză, o afecțiune caracterizată prin depunerea de plăci de grăsime, colesterol și alte substanțe pe pereții arterelor. Această îngustare a arterelor poate duce la hipertensiune arterială, accident vascular cerebral și infarct miocardic. Bacteriile orale pot induce un răspuns inflamator și în alte părți ale corpului, accelerând procesele patologice în condiții precum diabetul și boala Alzheimer.
Legătura dintre sănătatea orală și diabet este deosebit de interesantă, fiind bidirecțională. Pe de o parte, inflamația din cavitatea orală poate influența controlul glicemic, făcând mai dificilă menținerea nivelului de zahăr din sânge în limite normale. Pe de altă parte, diabetul necontrolat poate exacerba problemele orale, slăbind sistemul imunitar și făcând gingiile mai susceptibile la infecții și inflamații. Acest ciclu vicios afectează negativ sănătatea generală.
Ce înseamnă toate acestea pentru noi, în viața de zi cu zi? Înseamnă că menținerea unei bune igiene orale și combaterea tartrului nu sunt doar pași pentru un zâmbet estetic și sănătos, ci reprezintă acțiuni esențiale pentru sănătatea noastră generală. Vizitele regulate la stomatolog, detartrajul periodic efectuat de un profesionist, și o spălare corectă a dinților acasă sunt fundamentale. În plus, alegerea și utilizarea unei paste de dinți eficiente joacă un rol crucial în această ecuație.
În acest punct, aș dori să menționez și să mulțumesc partenerilor care susțin acest material educațional. Este vorba despre pasta de dinți Colgate Anti-Tartar. Această pastă nu este doar denumită anti-tartru; eficacitatea sa se datorează anumitor elemente din compoziția sa, pe care le vom discuta în detaliu la finalul acestui material. Aceste elemente ajută la încetinirea formării tartrului și la distrugerea anumitor bacterii din cavitatea orală. Motivul pentru care le mulțumesc pentru sprijin nu se limitează doar la contribuția financiară care face posibilă această educație. Personal, am decis să folosesc exclusiv această pastă de dinți, atât dimineața, cât și seara, tocmai pentru a preveni și mai eficient acumularea tartrului și pentru a combate placa bacteriană care se formează zilnic în gura noastră. Pentru a înțelege pe deplin beneficiile și mecanismele implicate, vă invit să rămâneți alături de noi până la finalul acestui material.
Înainte de a trece la ilustrațiile vizuale, haideți să ne creăm o imagine mentală despre ce este tartrul, pentru a-l înțelege mai bine. Imaginați-vă tartrul ca pe un oraș care se construiește treptat pe suprafața dinților voștri. Acest oraș își are originea în placa dentară, o peliculă bacteriană invizibilă care trăiește pe dinții noștri. Dacă nu intervenim pentru a îndepărta această placă bacteriană în mod regulat, saliva noastră va veni și va mineraliza această placă. Deci, dacă nu o eliminăm zilnic și permitem bacteriilor să persiste, în special în timpul nopții – de unde și recomandarea de a ne spăla pe dinți seara, fără a mai consuma alimente după aceea – tartrul se va forma. Procesul este similar cu cel al unui râu care curge peste roci, depunând minerale pe suprafața lor. În timp, pe dinți se formează structuri mineralizate care, împreună cu placa bacteriană, contribuie la apariția inflamației.
Placa dentară este, practic, o comunitate complexă și plină de viață, alcătuită din miliarde de bacterii, proteine și resturi alimentare care se acumulează pe suprafața dinților, în special la marginea gingiilor. Așa cum un oraș începe cu câteva structuri și se extinde, la fel și placa dentară, dacă nu este îndepărtată prin periaj și utilizarea aței dentare, începe să se calcifice și se transformă în tartru. Tartrul este o substanță dură, aderentă, care se fixează ferm pe dinți și sub linia gingiilor.
Observând un dinte îngălbenit, de fapt, ceea ce vedem este acumularea acestei plăci dentare, în special în zona de contact cu gingia. Dacă am îndepărta gingia, am observa cum această placă se extinde în sus, până sub nivelul gingiei. Această placă dentară și tartrul, fixându-se practic pe dinte, între gingie și dinte, contribuie semnificativ la inflamația gingivală. Putem observa cu ușurință că gingiile afectate sunt inflamate, prezentând roșeață și tumefiere.
Ce se întâmplă atunci când avem o gingie cronic inflamată? Pe de o parte, gingia se retrage. Acesta este unul dintre efectele adverse care se produc în cavitatea orală. Retracția gingivală lasă dintele din ce în ce mai expus, mai descoperit și, în consecință, mai firav. În timp, acest proces poate duce la mobilitatea dentară și, în cele din urmă, la pierderea dinților.
Pe de altă parte, trebuie să ne gândim la o gingie inflamată ca la o rană deschisă, o rană cu care ne obișnuim să trăim. Dacă am avea o rană, de exemplu, în gât, cum se întâmplă adesea în cazul unei răceli, nu am simți doar durere locală. Ne-am simți răciți, indispuși, am putea face febră ca răspuns imun acut al organismului, energia noastră ar fi scăzută. Aceasta este o inflamație acută. Acum, să ne imaginăm această inflamație nu la nivelul gâtului, ci la nivelul gingiilor. Diferența este că, de cele mai multe ori, nu este o inflamație acută care să ne dea febră și starea generală de rău asociată unei răceli. În schimb, este o inflamație cronică, tăcută, care acționează în timp, ușor, puțin câte puțin.
Această gingivită, această inflamație cronică a gingiilor, va determina organismul să trimită elemente de imunitate și de inflamație din zona afectată prin intermediul sistemului vascular. La nivelul gingiilor, avem o rețea bogată de vase de sânge. Gingiile sunt intens vascularizate în jurul dinților, sub dinți, spre rădăcina dinților. Aceste vase de sânge vor prelua elementele imune, elementele proinflamatorii, și uneori chiar bacterii și produșii acestora, trimițându-le prin sistemul circulator în tot corpul.
Unde ajung aceste elemente în corp? Practic, peste tot. Iar organele care vor fi afectate în mod special sunt cele mai active, cele care au un flux sanguin ridicat. Spre exemplu, aceste elemente de imunitate pot ajunge în creier și pot contribui la dezvoltarea bolii Alzheimer. Observăm un creier afectat, unde cortexul cerebral prezintă atrofie, adică o reducere a volumului.
Un alt sistem profund influențat de această inflamație cronică din corp, vorbim din nou despre o inflamație care durează ani sau chiar zeci de ani, este sistemul circulator, în special cel arterial. Aici putem observa o arteră care începe să se îngusteze. Această îngustare este cauzată de formarea plăcii de ateroscleroză. Ateroscleroza se dezvoltă sub stratul intern al arterei și crește progresiv, îngustând lumenul arterial. În această situație, crește riscul de infarct miocardic și de hipertensiune arterială, deoarece vasul de sânge nu se mai poate dilata corespunzător. Ateroscleroza are ca factor de risc major inflamația cronică din corp, inclusiv inflamația de la nivelul gingiilor.
De ce se formează această inflamație la nivelul gingiilor? Reluăm discuția despre placa dentară care se depune pe dinți și despre formarea tartrului. Aceste două elemente, împreună, pot conduce la inflamația cronică a gingiei. Această inflamație poate fi observată de un medic stomatolog în timpul unui examen oral, dar și tu poți să-ți dai seama dacă o ai. Adesea, în spatele dinților, poate fi observată placa și tartrul. Este important de reținut că tartrul este foarte dur și nu poate fi îndepărtat acasă cu instrumente improvizate, cum ar fi forfecuțele. Încercarea de a face acest lucru poate duce doar la lezarea gingiilor și la agravarea problemei. Tartrul aderă strâns la suprafața dintelui și necesită instrumente speciale și expertiza unui stomatolog pentru a fi îndepărtat eficient.
Așadar, revenim la motivele pentru care este esențial să ne spălăm pe dinți și la produsele pe care ar trebui să le folosim pentru a preveni formarea plăcii sau, mai corect spus, pentru a încetini formarea acesteia.
Pentru a înțelege de ce tartrul este atât de dur, trebuie să ne familiarizăm cu structura sa. Tartrul devine dur și dificil de îndepărtat deoarece se calcifică. În esență, mineralele prezente în salivă – și da, saliva noastră conține minerale care au rolul de a întări și remineraliza dinții – pot calcifica placa dentară, transformând-o în tartru. După cum am menționat anterior, este un proces similar cu cel prin care apa unui râu depune treptat minerale pe stânci, transformându-le în timp în formațiuni calcaroase impresionante. Același lucru se întâmplă când mineralele din saliva noastră cristalizează și transformă placa dentară moale într-un depozit dur, cunoscut sub numele de tartru.
Acest tartru, odată format, devine o platformă ideală pentru creșterea bacteriilor. Suprafața sa poroasă și neregulată oferă un mediu propice pentru aderarea și proliferarea bacteriilor, ceea ce poate duce la inflamație, inclusiv inflamație cronică, și la boli ale gingiilor, cum ar fi gingivita și parodontita.
Problema tartrului este una destul de serioasă, având în vedere că estimările sugerează că aproximativ 68% dintre adulți se confruntă cu probleme legate de tartru la un moment dat în viața lor. Această statistică subliniază prevalența ridicată a acestei afecțiuni. În plus, se estimează că peste 50% dintre cazurile de inflamație gingivală și boli ale gingiilor sunt exacerbate de prezența tartrului. Aceste cifre nu doar ilustrează cât de comun este tartrul, dar și impactul semnificativ pe care îl poate avea asupra sănătății orale și, implicit, asupra sănătății noastre generale.
În acest punct, probabil vă întrebați: „Bine, bine, dar ce putem face pentru a ne proteja de această problemă a plăcii dentare și a tartrului?”. În primul rând, este esențial să ne spălăm pe dinți. Dar nu este suficient doar să ne spălăm; trebuie să știm când este crucial să o facem și cum să o facem corect.
Bineînțeles, spălatul pe dinți dimineața este important pentru a îndepărta bacteriile și țesuturile moarte care s-au acumulat în timpul nopții și pentru a ne asigura o respirație proaspătă. Două minute de periaj dimineața sunt un obicei excelent. Însă, esențial este să ne spălăm pe dinți seara, tot timp de două minute, urmând o tehnică adecvată. După cum am menționat și am ilustrat anterior, tartrul se depune adesea în zona de contact dintre dinte și gingie. Acest lucru înseamnă că un periaj superficial ar putea să nu fie suficient pentru a îndepărta eficient placa bacteriană din această zonă critică. De aceea, spălatul pe dinți trebuie să se facă de sus în jos pentru dinții superiori și de jos în sus pentru dinții inferiori.
Pentru dinții de sus, trebuie să intrăm cu periuța într-un unghi de aproximativ 45 de grade între gingie și dinte și să efectuăm mișcări de periaj în jos. Similar, pentru dinții de jos, intrăm cu periuța la un unghi de 45 de grade și tragem în sus. Aceste mișcări trebuie efectuate pe toate suprafețele dinților, inclusiv pe suprafețele interioare. Spălatul pe dinți seara, timp de două minute, este un moment cheie în rutina noastră de igienă orală.
Pe lângă tehnica de periaj, este foarte importantă și pasta de dinți pe care o folosim. După cum am menționat, eu folosesc Colgate Anti-Tartar, o pastă de dinți care susține acest material educațional. După spălarea dinților timp de două minute, este recomandat să folosim un duș bucal sau ață dentară pentru a îndepărta resturile alimentare și placa bacteriană dintre dinți. Un aspect crucial este că, după ce am efectuat aceste proceduri de igienă orală seara, nu ar trebui să mai consumăm absolut nimic, cu excepția apei.
Dacă, după ce ne-am spălat pe dinți seara, bem un pahar de lapte, suc sau ceai îndulcit cu miere, bacteriile care au mai rămas în gură, chiar și în număr mic, vor începe să crească și să se hrănească cu carbohidrații și zaharurile din aceste băuturi. Deși bacteriile nu atacă direct smalțul dentar, în urma metabolizării zaharurilor, ele produc acid. Acesta este acidul care poate eroda smalțul protector al dinților noștri.
Smalțul dentar este compus dintr-o varietate de minerale, în principal fosfat și calciu, care sunt organizate într-o structură complexă. Legăturile dintre aceste minerale sunt extrem de puternice și contribuie la rezistența smalțului. Un pH alcalin în gură favorizează refacerea și remineralizarea acestor legături. După ce ne-am spălat pe dinți cu o pastă de dinți precum Colgate Anti-Tartar, care contribuie la un pH alcalin, începe procesul natural de remineralizare a smalțului din propria noastră salivă. Dacă însă consumăm alimente sau băuturi după spălare, pH-ul din gură scade, creând un mediu acid care favorizează demineralizarea.
Prin urmare, obiectivul nostru ar trebui să fie menținerea unui pH alcalin în gură cât mai mult timp posibil, iar cel mai bun moment pentru a face acest lucru este în timpul nopții, după ce ne-am spălat pe dinți și nu mai consumăm nimic. Totuși, este important de menționat că în timpul nopții secreția de salivă este redusă. Acesta este unul dintre motivele pentru care respirația pe gură în timpul somnului, adesea cauzată de nasul înfundat, este dăunătoare pentru dinții noștri. Gura trebuie să rămână închisă, iar dinții trebuie să fie înveliți în salivă pentru a susține procesul de remineralizare dentară.
Un element extrem de important pentru remineralizarea dinților este fluorul. Vreau să explic cum funcționează fluorul și de ce Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) din Statele Unite a declarat descoperirea fluorului și introducerea sa în apa potabilă drept una dintre cele mai mari realizări ale sănătății publice din secolul XX.
Înainte de introducerea fluorului, problemele dentare erau mult mai răspândite și severe. Oamenii își pierdeau dinții frecvent, iar cariile dentare erau o problemă obișnuită, în special la copii. Acest lucru se datora în parte consumului de alimente bogate în zahăr și lipsei de informații și produse eficiente pentru igiena orală. Bacteriile din gură metabolizau zaharurile, producând acid care demineraliza smalțul dentar.
Ceea ce s-a descoperit este că, atunci când gura are un pH alcalin, minerale precum calciul și fosfatul sunt atrase de smalț și participă la remineralizarea acestuia. Prezența fluorului, fie în apă, fie în pasta de dinți, ajută semnificativ acest proces de remineralizare. Fluorul reacționează cu smalțul dentar, formând o substanță nouă, numită fluoropatită. Fluoropatita este chiar mai rezistentă la acizi decât hidroxipatita originală, care este principalul component al smalțului dentar. Astfel, fluorul nu doar ajută la refacerea smalțului, ci și îl protejează împotriva atacurilor acide viitoare, provenite fie de la bacterii, fie din alimente.
Când smalțul nostru este erodat, bacteriile pot pătrunde în dentină, stratul de sub smalț, și pot începe să o distrugă. Acesta este procesul prin care se formează o carie dentară, creând o cavitate în smalț.
Acum, aș dori să explic ce se află în tubul de Colgate Total Anti-Tartar. Deși toate pastele de dinți pot părea similare la prima vedere – paste albe sau colorate cu diverse arome – compoziția lor chimică și ingredientele active determină eficacitatea lor. În principiu, ceea ce face ca această pastă să fie anti-tartru este prezența a doi compuși importanți, pe lângă fluorul pe care l-am discutat deja: oxidul de zinc și citratul de zinc.
Zincul este cunoscut pentru proprietățile sale antibacteriene. De-a lungul timpului, zincul a fost utilizat în chirurgie ca un compus antibacterian, iar același efect îl are și în cavitatea orală. O pastă de dinți care conține zinc, sub formă de oxid de zinc sau citrat de zinc, este mai eficientă în eliminarea bacteriilor din gură care produc acid. Astfel, dacă ne spălăm pe dinți seara corect, folosind tehnica adecvată, nu mai mâncăm nimic, și pasta noastră de dinți conține fluor pentru a întări smalțul și zinc pentru a combate bacteriile, iar apoi dormim cu gura închisă, riscul de a forma placă dentară și de a o transforma în tartru scade semnificativ.
Ceea ce ne ajută cu adevărat este această rutină consecventă, acest obicei de a ne îngriji corect dinții, alături de utilizarea unei paste de dinți adecvate, cum este cea pe care am ales-o.
Dar, pornind de la această pastă de dinți, să analizăm mai detaliat ce conține acest tub. Așa cum am menționat, deși la exterior poate părea o pastă albă obișnuită, compoziția sa este complexă și special formulată.
În primul rând, conține Fluorură de Sodiu. Acesta este ingredientul activ principal care ajută la prevenirea cariilor prin remineralizarea smalțului slăbit și protejează împotriva atacurilor acide ale bacteriilor. Fluorura de Sodiu este forma de fluor care contribuie la întărirea smalțului și la protecția împotriva acizilor.
Al doilea element important este Dioxidul de Siliciu hidratat. Acesta acționează ca un agent abraziv blând, ajutând la îndepărtarea plăcii dentare și la curățarea dinților fără a deteriora smalțul. Este important să curățăm smalțul cu un agent abraziv eficient, dar delicat, pentru a evita zgârieturile. De aceea, se recomandă utilizarea periuțelor de dinți cu peri moi sau cel mult medii, combinate cu o pastă de dinți care conține un astfel de agent abraziv.
Al treilea ingredient este Lauril Sulfatul de Sodiu. Acesta este un detergent care ajută la formarea spumei în timpul periajului. Spuma contribuie la îndepărtarea mai eficientă a particulelor de mâncare de pe dinți și de pe gingii.
Al patrulea element este Pirofosfatul de Calciu. Acesta este un alt agent abraziv care ajută la îndepărtarea depunerilor de tartru și a petelor de pe suprafața dinților, fără a afecta smalțul.
Al cincilea grup de ingrediente active sunt Oxidul de Zinc și Citratul de Zinc. Acești compuși de zinc acționează ca agenți antimicrobieni, reducând formarea plăcii bacteriene și a tartrului. Zincul ajută, de asemenea, la combaterea halenei, oferind un efect de prospețime de lungă durată. După cum am subliniat, alături de fluorură de sodiu, acești compuși de zinc sunt esențiali pentru eficacitatea pastei de dinți Colgate Anti-Tartar. Când ne spălăm pe dinți timp de două minute, acești compuși se amestecă cu saliva și acționează ca particule antimicrobiene, eliminând bacteriile din gură și contribuind la o igienă orală superioară. Un periaj rapid, de doar 20 de secunde, nu permite acestor particule să acționeze eficient.
Al șaselea element prezent în această pastă este Arginina. Acesta este un aminoacid care contribuie la neutralizarea acidului în cavitatea orală și poate ajuta la remineralizarea dinților. După cum am discutat, remineralizarea smalțului are loc într-un mediu alcalin. Arginina ajută la reducerea acidității și favorizează salivația alcalină, sprijinind astfel procesul de remineralizare.
Și, nu în ultimul rând, vorbim despre Pirofosfatul de Tetrasodiu. Acesta este utilizat ca agent de control al tartrului, ajutând la prevenirea formării cristalelor de tartru pe dinți prin îndepărtarea mineralelor care contribuie la formarea acestuia.
Aceasta este doar o parte din complexa formulă a pastei de dinți Colgate Anti-Tartar, și acesta este motivul pentru care am ales să o folosesc exclusiv. Pe lângă utilizarea acestei paste, respect și alte reguli esențiale: nu mai consum nimic după spălatul pe dinți seara, mă spăl timp de două minute cu mișcările corecte, utilizez dușul bucal sau ața dentară pentru a curăța între dinți, și permit timpului să acționeze peste noapte pentru ca dinții mei să se remineralizeze.
Aceleași principii sunt valabile și pe parcursul zilei. Deși nu este necesar să ne spălăm pe dinți după fiecare masă, este important să evităm gustările frecvente între mese, deoarece acestea pot duce la o creștere a acidității în gură și la demineralizarea smalțului. În schimb, în perioadele dintre mese, când avem o secreție salivară normală, saliva noastră alcalină poate contribui la remineralizarea smalțului, dacă nu intervenim cu alimente sau băuturi care scad pH-ul.
Este crucial de înțeles că, dacă avem deja o carie dentară, simpla spălare pe dinți și evitarea consumului de alimente nu vor rezolva problema. În acest caz, este necesară o vizită la medicul stomatolog. Ceea ce subliniez este că, pe lângă controalele stomatologice periodice, la fiecare șase luni, pentru evaluarea sănătății orale și îndepărtarea tartrului, rutina noastră de igienă orală de acasă este esențială.
În concluzie, prin alegerea corectă a produselor de îngrijire orală și adoptarea unei rutine solide de igienă, care necesită doar câteva minute în fiecare zi, putem reduce semnificativ riscul de inflamație cronică, care, după cum am văzut, poate avea efecte negative asupra întregului organism. Această inflamație poate afecta inima și arterele, favorizând ateroscleroza, și poate accelera instalarea unor boli neurodegenerative grave, cum ar fi Alzheimer.
Sănătatea orală este o fereastră către sănătatea noastră generală, iar acțiunile noastre zilnice pot face o diferență semnificativă. Dincolo de simpla spălare pe dinți, adoptarea unor obiceiuri corecte, începând cu un periaj adecvat dimineața și seara, cu un produs ales în cunoștință de cauză, bazat pe înțelegerea ingredientelor și a beneficiilor lor reale, reprezintă un prim pas crucial pentru îmbunătățirea sănătății noastre. Simplul fapt de a fi conștienți de importanța acestor obiceiuri și de a reuși să facem acest prim pas ne poate motiva să adoptăm și alte comportamente sănătoase, cum ar fi activitatea fizică regulată și o alimentație echilibrată, contribuind astfel la o calitate a vieții superioară.
Acesta a fost materialul de astăzi despre igiena orală, impactul inflamației cronice din gură asupra corpului și pașii mici și constanți pe care îi putem face pentru a preveni aceste probleme. Din nou, mulțumesc Colgate Total Anti-Tartru pentru sprijinul acordat acestui material!
