Cocaina este unul din cele mai folosite droguri în lumea asta, când vorbim despre droguri interzise. Producția și traficul de cocaină au generat conflicte violente, instabilitate politică în țările producătoare și au condus la crize de sănătate publică în țările consumatoare de cocaină. Efectul este atât de puternic încât te sperie și îți dai seama că e bine să nu te apropii niciodată de această substanță. Poate chiar cauza moarte subită prin stop cardiac la prima folosire de cocaină.
Salutare oameni buni, eu sunt Doctor Mihail și astăzi avem un subiect interesant. Vorbim despre cocaină. O să vorbim despre istoria cocainei, ce este cocaina, la ce este folosită, care sunt efectele ei devastatoare pentru corp, pentru viața ta socială, pentru sănătatea ta psihică și în final o să vorbim despre cum poți să scapi de dependența de cocaină și care sunt noile metode care urmează să fie propuse și care par să fie foarte eficiente.
De ce este necesară această discuție?
Cred că este o discuție importantă, pentru că cocaina este unul din cele mai folosite droguri în lumea asta, când vorbim despre droguri interzise. În România, de exemplu, se află pe locul 3 după drogurile așa numite legale, adică substanțe noi care încă nu sunt reglementate, care apar pe piață; acestea par să fie primele ca și opțiune a tinerilor. A doua substanță interzisă în România este cannabisul și cocaina este pe locul 3. O să ajungem și la statistica din România, dar hai să începem cu această cocaină și de unde vine ea.
De unde vine Cocaina?
Cocaina este derivată din planta de coca, care este nativă din regiunile muntoase ale Americii de Sud, cum ar fi Peru, Bolivia și Columbia. Cultura acestor frunze de coca are o istorie lungă și complexă în aceste regiuni, fiind încorporată în tradițiile religioase și în medicina populară. Concret, oamenii din aceste regiuni au folosit această frunză de coca pentru energie, pentru a trece de starea de oboseală, pentru tot felul de ritualuri religioase și plantele astea erau folosite ori prin mestecarea frunzei de coca, sau prin mâncarea ei, sau prin diverse ceaiuri făcute din frunza de coca.
Este important însă de remarcat că frunzele de coca mestecate în mod tradițional conțin doar o fracțiune din cocaină, comparativ cu drogul rafinat și nu au același grad de risc pentru sănătate sau dependență. În ciuda acestei utilizări tradiționale, extracția și rafinarea alcaloizilor din frunzele de coca pentru a produce cocaină pentru vânzare pe piețele internaționale au dus la grave probleme sociale și de sănătate, după cum o să vedem imediat.
Producția și traficul de cocaină au generat conflicte violente, instabilitate politică în țările producătoare și au condus la crize de sănătate publică în țările consumatoare de cocaină. Ce ar trebui să remarcăm este că atunci când cineva cumpără un gram de cocaină, el pe lângă faptul că își face lui un foarte mare rău, el contribuie la toată această criminalitate, la sclavii care lucrează în aceste plantații de cocaină, la aceste grupări militarizate, infracționale, care conduc aceste plantații de cocaină și la tot traficul care practic este în strânsă legătură cu tot ce înseamnă criminalitate, trafic de carne vie și așa mai departe. Este un aspect de care trebuie să ținem cont atunci când, poate, alegem să cumpărăm un gram de cocaină. Tu participi concret cu banii tăi la toată această infracționalitate.
Ce este Cocaina? / Istoria Cocainei
Cocaina este, de fapt, un anestezic local puternic și a fost larg utilizat în procedurile medicale la începutul secolului XX. Deși a fost în mare parte înlocuită acum de alte anestezice, este încă folosită ocazional pentru anumite proceduri de ORL și oftalmologie.
Ca și istorie, și aici e o parte interesantă, în Statele Unite ale Americii, chirurgul William Stewart Halsted este deseori amintit ca fiind unul dintre primii care a experimentat cu cocaina și, din păcate, a ajuns să devină dependent. Halsted a descoperit blocada nervoasă, care este un tip de anestezie, în timp ce experimenta cu cocaina. Practic, el fiind chirurg, încerca să găsească o modalitate de a face anestezie. Iar anestezicele de care dispunea atunci nu erau foarte eficiente. Și ce a descoperit el este că cocaina este un puternic anestezic.
Ce făcea el prin această blocadă nervoasă și el a descoperit acest tip de anestezie, este faptul că noi putem, în ziua de astăzi folosim, bineînțeles, alte anestezice, să anesteziem o parte a corpului folosind blocada nervoasă. Spre exemplu, rahianestezia este anestezia prin care tu amorțești jumătate din corp, introducând un anestezic local în măduva spinării. Sau, dacă te duci la un chirurg care îți face o unghie încarnată, el o să-ți facă anestezie în partea laterală a osului degetului, într-o parte și în alta, și astfel o să-ți amorțească nervul care deservește sensibilitatea degetului. Astfel, degetul tău o să amorțească. Și asta este descoperit de Halsted folosind cocaina ca anestezic.
Halsted este considerat unul dintre fondatorii chirurgiei moderne în Statele Unite și este recunoscut pentru o serie de contribuții importante la acest domeniu. Concret, el a făcut foarte multe descoperiri pe care le folosim și în ziua de astăzi. Spre exemplu, Halsted și-a dat seama că atunci când ieșea dintr-o operație și nu se spăla pe mâini și intra în altă operație, pacienții lui nu supraviețuiau. Astfel, Halsted a introdus această tehnică de sterilizare a instrumentelor, de asepsie. Chirurgii practic, chirurgii din subordinea lui se spălau, erau primii din lume care se spălau pe mâini atunci când intrau în operație și au observat că rezultatele lor sunt mult mai bune.
El este primul care a implementat conceptul de rezidențiat chirurgical pentru formarea medicilor. De asemenea, a fost primul care a realizat o mastectomie radicală pentru cancerul de sân. Procedură care a fost standard de aur pentru acest tip de cancer pentru o foarte lungă perioadă de timp și inclusiv noi am învățat în facultatea de medicină procedura Halsted pentru operația cancerului de sân. Practic, e o operație radicală în care era eliminat cancerul de sân cu tot cu sânul, cu mușchiul pectoral și cu ganglionii care deserveau sânul din axilă. Tot el a descoperit suturile și ligaturile resorbabile. Este primul care a folosit fire care se resorb în corp și nu rămân acolo ca și corp străin.
Și se pare, cu toate că n-ar trebui în niciun caz să romantizăm folosirea cocainei, se pare că foarte mult din succesul lui, cu toate că era un om genial, tot ce făcea în nopțile nedormite și toată munca depusă au fost făcute sub efectul ocazional al acestei cocaine pe care el o consuma. Cu toate astea, Halsted a avut o viață grea în care s-a luptat cu dependența și în mărturiile sale afirmă că dacă ar fi știut vreodată la ce suferință îl vor supune aceste droguri nu ar fi recurs niciodată la ele.
Cocaina în România
Acum hai să ne întoarcem în România acestor timpuri. Lucrurile nu stau foarte rău comparativ cu alte țări europene. Cu toate astea, cifrele la noi sunt destul de mari. Potrivit raportului european privind drogurile din 2021, utilizarea cocainei a crescut la noi în țară cu o rată de prevalență de aproximativ 1,6% din populația adultă. 1,6% din 100 de adulți în România consumă cocaină. 6% dintre adulți consumă droguri în general în momentul de față și până la 10% din români au încercat în viața lor un anumit tip de drog. Și cum ziceam, drogurile cele mai consumate în ordinea lor sunt drogurile așa zise legale, adică substanțele noi care nu sunt încă reglementate, apoi cannabis-ul și apoi cocaina. Practic, cocaina este al treilea cel mai utilizat drog din România.
Sub ce forme se consumă Cocaina?
Cocaina vine în două forme principale. Cocaină sub formă de pulbere, care este adesea aspirată pe nas sau injectată, sau crack, care este de obicei fumat. Crack-ul, denumit astfel datorită sunetului de trosnit când este încălzit, este o formă mai potentă a drogului și mai periculoasă cu efecte imediate mai puternice. Concret, cocaina o poți priza pe nas sub formă de praf sau praful acela îl poți pune într-o folie care se încălzește cu bricheta, face un vapor care este inhalat ulterior cu un pai. Iar efectul lui este mai puternic și mai devastator pentru că el lovește mult mai puternic în sistemul tău dopaminergic și efectul pe care îl are este mai puternic, bineînțeles, și mai devastator. Adică devii mult mai dependent, ți-e mult mai greu să scapi de el și este, să zic, cea mai nasoală formă de a consuma cocaină.
De ce este Cocaina atât de adictivă?
Cocaina este foarte adictivă datorită impactului său asupra căilor de recompensă din creier. Cocaina crește nivelul de dopamină, un neurotransmițător asociat cu plăcerea și recompensa, ceea ce duce la sentimente intense de euforie care ulterior trec și consumatorul își dorește din nou să le repete. Asta face, practic, consumul de cocaină să fie mereu repetitiv. Ai tras o doză în 20 de minute, 30 de minute, vrei o doză și mai mare, după aia vrei o doză și mai mare, ceea ce duce la foarte multe efecte adverse și poate să ducă inclusiv la deces.
Cum funcționează Cocaina?
Starea de bine provocată de cocaină este de foarte scurtă durată, de obicei durând de la 15 până la 30 de minute, ceea ce duce la consum excesiv în încercarea de a prelungi acest efect.
Să vedem cum funcționează însă această cocaină. Când o persoană prizează cocaină, aceasta ajunge pe mucoasele nazale, se absoarbe în fluxul sangvin și ajunge în sânge. În mod normal, un neuron eliberează dopamină. Neuronul presinaptic conține dopamină, iar cel postsinaptic are receptori pentru dopamină. În momentul în care tu ai cea mai mică bucurie, nu știu, bei o cafea sau găsești o chestie mișto, sau te uiți la un film, orice lucru mărunt faci care îți place o să secrete puțină dopamină. Această dopamină rămâne pentru scurtă durată între neuroni și se fixează la următorul neuron pe care îl excită. Asta durează puțin pentru că dopamina este imediat reabsorbită de receptorii de recaptare a dopaminei; practic, fiecare neurotransmițător pe care îl avem în creier este secretat și, ulterior, reabsorbit pentru a fi refolosit.
Acești neurotransmițători sunt resurse limitate. Dacă noi am secreta prea mult, pur și simplu n-am mai fi ajuns acum, în ziua de astăzi, ceea ce suntem. Să presupunem că o persoană, nu știu, un om în preistorie merge prin pădure și îi este foame și găsește un măr. În momentul în care el găsește mărul, el secretă foarte multă dopamină. Dopamina aia îi dă motivația de a culege mărul, de a mânca, dar, imediat după ce mănâncă mărul, acea dopamină se reabsoarbe și el este din nou în căutare. Dacă el ar rămâne permanent cu acea bucurie, el ar rămâne în pădure și ar muri de foame bucurându-se, practic, de acest efect constant al dopaminei.
Ceea ce se întâmplă, însă, atunci când ajung moleculele de cocaină, ele blochează receptorii de recaptare a dopaminei și, atunci, fiecare lucru mărunt o să secrete în exces dopamină care rămâne acolo pe perioada cât cocaina funcționează, adică cele 15-30 de minute (în alte studii se raportează un efect de aproape 60 de minute). Această dopamină este toată eliberată. Tu nu mai ai rezerve de dopamină pentru că ea toată plutește, colcăie în tine și activează toți neuronii din căile dopaminergice. Asta este una din explicațiile pentru care efectul este atât de puternic.
Practic, oamenii care experimentează cu cocaină descriu stări care nu se compară cu absolut nimic. Citeam un comentariu scris de un utilizator de cocaină, mă rog, un urmăritor, când îmi făceam documentarea pentru acest material. Era un băiat care spunea că a folosit cocaina o singură dată în viață și în momentul în care a prizat cocaina, spune el, senzația a fost atât de nemaipomenită, a fost atât de puternică. Era o bucurie atât de mare și atât de naturală încât a avut puterea să-și dea seama că acest lucru este extrem de periculos. Și o să înțelegem imediat ce compune această substanță și ce duce, de fapt, la această adicție exagerată pe care oamenii care prizează cocaină o au față de cocaină. Și vorbim despre oameni care au un statut financiar bun, bineînțeles, pentru că cocaina costă mult, oameni care au prieteni, care au familie, care au, aparent, tot ce le trebuie, dar ajung mulți dintre ei să fie dependenți de cocaină și mulți dintre ei ajung să piardă tot, din păcate.
Efectul cocainei, care se fixează de receptorii de recaptare a dopaminei, există și la nivelul receptorilor de recaptare a serotoninei. Serotonina este un hormon de bine. Un exemplu al serotoninei, dacă vreți să-l pictăm așa și să-l înțelegem, este să-ți imaginezi că ești acasă, undeva, poate la țară, sau într-o casă imaginară de vacanță, la munte, și ai un foc în șemineu și partenerul tău de viață a gătit cina și a pregătit cina, a pus-o pe masă, poate ai ajutat partenerul să facă acea cină. Ești cu prietenii, ești cu un câine de-al tău, acolo, pe care îl mângâi și starea asta de bine, de apartenență, de liniște și de siguranță este efectul serotoninei. În momentul în care consumi cocaină, cocaina se fixează și de receptorii de recaptare a serotoninei, adică orice stare de bine o să fie amplificată și exagerată.
Pe lângă asta, cocaina se fixează și de receptorii de recaptare a epinefrinei, adică adrenalina din creier care îți dă energie. Deci putem să înțelegem că ceea ce știm până acum este că atunci când prizezi cocaină pentru 15 sau 30 de minute, ai un efect exacerbat de bucurie, pentru că colcăi de dopamină nenatural în creier, ai un efect exagerat de bine și de apartenență pentru că ai un exces de serotonină în creier și ai o energie care te face să te miști, să vorbești, să ai logoree și să faci tot felul de lucruri, chiar și să te implici în comportamente periculoase pentru că ai foarte multă adrenalină și nu poți să stai locului. Aceștia sunt cei trei neurotransmițători care au efect în momentul în care cineva prizează cocaină.
Problema însă e în felul următor: imediat după ce ai acest efect exagerat de bucurie, de motivație, de energie, de stare de bine, de bucurie exagerată pe care cred că poți să-ți o imaginezi în felul următor. Imaginează-ți bucuria pe care o ai când bei o ceașcă de cafea, după aia bucuria pe care o ai când te întâlnești cu un om pe stradă pe care îl cunoști, după aia bucuria pe care o ai nu știu, să îți cumperi o carte sau whatever, bucuria pe care o ai când mănânci ceva și încearcă să comprimi toată acea bucurie într-o singură secundă și imaginează-ți că secunda aia se repetă la nesfârșit în alea 15 minute și se tot amplifică. E ceva ce este descris ca fiind extrem de nenatural și nemaiîntâlnit în nicio altă circumstanță.
Problema este că efectul imediat pe care îl ai după consum este acea cădere în depresie care ține câteva zile pentru că în următoarele zile tu ești secat de dopamină, tu nu mai ai dopamină pe care să o folosești pentru că ai folosit-o pe toată, ai luat-o în credit în noaptea aia în care ai consumat cocaină. Un alt efect pe care îl are, care este și el devastator pentru creier și pentru neurocircuite, este că atunci când corpul sau creierul este sub efectul cocainei și are prea multă dopamină, creierul încearcă să se adapteze. Creierul zice: „Wow, am prea multă dopamină aici și mă bucur prea tare, o să mor dacă mă bucur atât de tare. Ia hai să nu mă mai bucur la dopamina asta.” Și atunci creierul se adaptează la prea multă dopamină, prea multă serotonină, prea multă adrenalină ca să te protejeze. În momentul în care tu a doua zi revii la nivelul normal de dopamină, creierul e deja adaptat, ștacheta este mai sus. Tu, cu un nivel normal de dopamină, serotonină, adrenalină, o să te simți prost. Și asta face oamenii practic să se simtă mizerabil după ce consumă acest drog și să-l caute din nou ca să se simtă din nou mai bine. Și astfel funcționează practic orice dependență și orice drog.
Ce se întâmplă la nivel local când consumi cocaină?
În interiorul cavității nazale avem foarte multă mucoasă care căptușește practic cavitatea nazală și merge până în nazofaringe, ca să umecteze aerul, să-l filtreze, să-l încălzească pentru ca aerul inspirat, când ajunge în plămân, să fie bine umectat, încălzit și filtrat. În momentul în care tu inhalezi cocaină, toată mucoasa este căptușită de cocaină care începe să fie absorbită la acest nivel. Corpul însă reacționează pentru că cocaina este și un iritant, este și anestezic. Corpul reacționează printr-o vasoconstricție și secreție de mucus. De aceea, după mai multe prize, nasul unui consumator de cocaină o să fie plin de mucus căptușit și absorbția o să fie din ce în ce mai grea. Va trebui el să consume mai mult și mai mult ca să atingă efectul pe care l-a avut prima dată, la prima priză.
Un alt lucru care se întâmplă, cum am zis, este o extrem de mare constricție nazală, pentru că această cocaină produce constricție nazală și local, dar și în corpul întreg, după cum o să vedem. Și asta poate să ducă în timp la niște efecte extrem de nasoale.
Există documentări despre leziuni ale septului nazal la consumatori cronici. Un consumator cronic poate fi o persoană care consumă constant cocaină, o dată la câteva zile sau o dată pe săptămână, de câțiva ani. În astfel de cazuri, septul nazal poate fi efectiv distrus, dizolvat de cocaină. Inflamațiile rezultate sunt încercarea corpului de a compensa și de a vindeca leziunea, ceea ce duce la obturarea aproape completă a cavității nazale, lăsând foarte puține spații pentru respirație. Aceste leziuni sunt de cele mai multe ori ireversibile. Septul nazal, din păcate, nu se mai vindecă. Singura soluție este montarea unei proteze care stă foarte prost, care poate să cadă, care e iritantă. Bineînțeles, inflamația se retrage după renunțarea la cocaină, dar acesta este concret efectul cocainei la consum cronic. Și oasele feței pot să înceapă să se topească, ducând la osteomielită facială. Practic, în centrul feței se formează o mare gaură, o gaură care te predispune la infecții recurente și cu care, mă rog, e foarte greu și foarte incomod să trăiești.
Și pentru că acest efect vasoconstrictor nu se întâlnește doar la nivel nazal, cum am zis, cocaina este inhalată, ajunge prin nas în capilarele tale și în sistemul tău circulator. Fiecare țesut în care va ajunge cocaina, pe lângă efectul pe care persoana care prizează îl caută în creier, această cocaină ajunge și la nivel renal și acolo provoacă vasoconstricție. Sunt foarte des raportate cazuri de consumatori cronici de cocaină (atenție, consumator cronic înseamnă să consumi o dată pe săptămână, te duci la o petrecere o dată pe săptămână și tragi niște cocaină pe nas și ți se pare că te simți bine următoarele zile și că ești ok) care ajung la probleme renale. La nivelul renal face aceeași vasoconstricție care poate să ducă la insuficiență renală, adică tu poți să pierzi un rinichi și dacă îl pierzi și pe următorul ajungi să faci dializă pentru că nu mai ai rinichi.
Consumul de cocaină poate să ducă la necroză de miocard. Cocaina poate provoca daune significative la nivelul inimii, inclusiv infarctul miocardic sau moartea țesutului inimii din cauza lipsei de oxigen, cunoscută sub numele de necroză de miocard. Concret, cocaina ajunge și la nivelul miocardului și provoacă vasoconstricție acolo. Această vasoconstricție cronică este practic infarctizarea miocardului la nivel microscopic dar care, repetată constant, poate să transforme mușchiul inimii în niște fibre nefuncționale și asta practic deteriorează în timp inima respectivă. Sunt foarte multe cazuri documentate de consumatori cronici de cocaină care fac infarct. Acel infarct nu se face deodată datorită unei sau din cauza unei supradoze (se poate întâmpla și asta), dar de multe ori ceea ce se întâmplă este că inima aceea ajunge la o insuficiență din cauza acestor necroze la care ajungi prin consum cronic.
Pe lângă asta, consumul de cocaină are multe riscuri grave pentru sănătate, inclusiv boli de inimă, accidente vasculare cerebrale și daune neurologice severe. Poate chiar cauza moarte subită prin stop cardiac la prima folosire de cocaină. Foarte mare atenție, pentru că tinerii de regulă sunt curioși și pot ajunge în niște circumstanțe sau niște situații în care li se oferă o linie și zic: „Ok, eu sunt destul de puternic, pot să încerc asta, vreau să încerc, am auzit că așa e bine să încerci de toate în viața asta” și să tragă prima linie de cocaină. Chiar și la prima linie de cocaină sunt cazuri raportate de moarte subită. Corpul acela nu este pregătit pentru furtuna care urmează: prea multă dopamină, serotonină și adrenalină, plus efectul de vasoconstricție pe care-l are acea linie de cocaină poate să ducă, din păcate, la un tânăr care face asta pentru prima dată, la o moarte subită.
Ce se mai întâmplă foarte des este că această cocaină este des asociată cu băuturile alcoolice care vor masca efectul puternic al cocainei. În plus, ceea ce e foarte interesant și foarte puțini oameni știu, amestecarea de cocaină cu alcool duce la un alt produs de metabolizare. Practic, ficatul tău ia cocaina și alcoolul și face din ele un alt produs care are un nume, se numește cocaetilenă, care rezistă mai mult timp în sânge, este mult mai cardiotoxică, adică toxică pentru inimă, și în unele studii crește riscul de moarte subită din cauza consumului cu până la 25 de ori. Adică riscul unei persoane care consumă cocaină combinat cu alcool este de 25 de ori mai mare decât riscul unei persoane care consumă doar cocaină, din cauza acestei substanțe care se formează, cum am zis, din cocaină și alcool. Și se pare că are un efect mult mai mare asupra acumulării de dopamină, dar nu mai are un efect atât de mare asupra serotoninei și adrenalinei. Deci o persoană care o să consume cocaină și cu alcool în același timp nu se va simți la fel de în siguranță pentru că nu o să oprească atât de multă serotonină, nu o să mai fie atât de energică pentru că nu o să aibă efect asupra adrenalinei, dar o să aibă mult mai multă dopamină, adică o să aibă acea stare de euforie și de motivație caracteristică acestui consum.
Alte afecțiuni provocate de Cocaină
În plus față de problemele menționate, abuzul de cocaină poate provoca o serie de alte probleme de sănătate, inclusiv tulburări de anxietate, tulburări de somn, probleme digestive, tulburări de dispoziție și chiar și psihozie. Pe termen scurt, oamenii experimentează blocaj de mandibulă și maxilar, excitabilitate, sete exagerată, comportament riscant, logoree și ideație, sângerări nazale, izolare socială, pierdere în greutate și schimbări de comportament.
Adulteranți
Un alt lucru la care nu ai cum să fii atent de fapt, pentru că nu ai cum să îl previi, dar la care se expune orice consumător de droguri, se referă la adulteranți, adică substanțele cu care orice drog poate să fie îndoit. Cocaina de pe stradă este adesea tăiată cu diverși adulteranți pentru a crește profitul. Acestea pot varia de la substanțe inofensive, cum ar fi bicarbonatul de sodiu, la cele periculoase, cum ar fi fentanilul, un opioid puternic care poate duce la supradoză accidentală.
Concret, persoanele care vând cocaină, tu nu le poți bănui de bune intenții, corect? Acele persoane vor să facă profit și fac profit în pofida oricăror scrupule morale sau bune intenții. Sunt persoane care sunt în stare să omoare, să sclavească alți oameni, să facă trafic de persoane, trafic de carne și practic sunt niște animale care tot ce vor este să facă bani. Acele persoane, în momentul în care primesc cocaină și vor să vândă mai multă cocaină, o pot îndoi cu alte substanțe. Dacă el însă îndoie, să zic, cocaina pe care tu o primești cu bicarbonat de sodiu, ea o să aibă un efect mai mic și e posibil ca tu să nu mai cumperi de la el. Așa că ei vor căuta alte substanțe mai ieftine, cum ar fi fentanilul, și o să-ți pună și alte droguri în acea cocaină. Persoana care va cumpăra acea cocaină și va crede că prizează cocaină, de fapt poate să prizeze alte 5-6 droguri care în combinație pot fi din păcate fatale.
Recapitulare
Ce am înțeles până acum este că există un consum în creștere de cocaină în România. Am înțeles cum funcționează ea în creier și cât de nenatural este acest răspuns al creierului; foarte mulți oameni confirmă că efectul este atât de puternic încât te sperie și îți dai seama că e bine să nu te apropii niciodată de această substanță. Am discutat cum acționează cocaina la nivelul creierului și acesta este doar un mecanism pe care îl știm, doar unul dintre ele. Am discutat mecanismul prin care ajungem la dependență și am discutat și ce alte organe sunt afectate de consumul cronic de cocaină.
Și cred că principalul lucru la care trebuie să te gândești atunci când ți se oferă o priză, te duci la club și spune cineva: „Hai cu mine până la baie că am ceva”, primul lucru la care trebuie să te gândești, dincolo de sănătatea ta, dincolo de implicațiile, să zic globale, a faptului că tu participi la această rețea globală infracțională militarizată, pe lângă asta, lucrul la care ar trebui să te gândești în primul rând este faptul că e dovedit științific și nu cred că există persoană care consumă cocaină și care e ok cu familia, care este ok social, care este ok psihic, care este ok cu prietenii. Toate lucrurile astea încep să se piardă de la prima doză pe care o iei și ele se pierd cu fiecare doză cu care tu continui.
Ăsta este motivul pentru care e bine să nu începi niciodată și cred că ăsta e primul motiv la care ar trebui să te gândești dacă în momentul ăsta te afli într-o situație în care ți se pare că doar te joci, că din când în când te duci la câte un party și tragi din când în când și te simți bine și după aia te recuperezi. Dacă faci asta din când în când, adică o dată la săptămână, o dată la două săptămâni, ești considerat consumator cronic de cocaină. Cum ziceam, motivul acesta al prietenilor, al familiei și al sănătății tale psihice trebuie să fie primul motiv pentru care ai vrea să renunți și ai vrea să începi să faci asta.
Cum scapi de dependența de Cocaină?
Există câteva soluții și una dintre ele pare să fie extrem de promițătoare.
În primul rând, e bine să îți recunoști problema. Primul pas în rezolvarea oricărei dependențe este de a recunoaște că există o problemă și de a lua decizia de a face ceva în legătură cu asta. Adică, ideea că „nu, merg din când în când la câte un party și toți prietenii mei fac asta, deci e normal să fac asta” înseamnă ascunderea problemei sub preș. Dacă te afli într-o astfel de situație, pur și simplu recunoaște: „Ok, am această problemă și înseamnă că vreau să renunț la această problemă ca să salvez lucrurile despre care am vorbit.”
Al doilea pas pe care poți să-l faci este să vorbești cu cineva despre asta. Și probabil că este extrem de complicat într-o țară ca România să vorbești despre un comportament ilegal. Nu-mi dau seama dacă poți să vorbești asta cu medicul tău. Probabil că poți să vorbești asta cu medicul tău. Și dacă o faci în siguranță, dacă ai încredere în medicul tău, îi poți recunoaște asta. Poți să zici: „Uite, eu din când în când fac asta. Hai să vedem dacă există soluții pentru mine.”
Un alt lucru pe care poți să-l faci este să vorbești cu un psihoterapeut. Pentru că acel psihoterapeut poate să te întrebe și să caute motivele principale pentru care tu rămâi în această dependență.
Un alt lucru care este din păcate inevitabil, dacă vrei să renunți la consumul unui drog, oricare ar fi el, cel mai important este să schimbi acel mediu în care ajungi la acel consum. În studii s-a dovedit că este extrem de greu să rămâi în același cerc în care ai început un comportament și să renunți la acel comportament. Spre exemplu, după războiul din Vietnam, în care soldaților de pe front li se dădea heroină, soldații care s-au întors acasă au renunțat ușor la acea heroină, chiar dacă este un drog extrem de adictiv. Ei au renunțat la heroină pentru că ei n-au mai fost în mediul în care consumau heroină. În schimb, oamenii care consumă acasă heroină nu reușesc să renunțe pentru că se întâlnesc cu aceiași prieteni și cu aceleași cercuri care duc implicit la acel consum. Concret, dacă tu reușești să realizezi că ai o problemă, presupunându-se că te afli într-o astfel de situație în care consumi cocaină și faci acest lucru ieșind cu anumiți oameni, cea mai bună soluție de a renunța la acel consum, la acea adicție, este să nu te mai vezi cu acei oameni. Oricât timp este nevoie, fie pentru o lună, fie pentru două, fie pentru șase, fie pentru un an. Până în momentul în care poți să fii sigur că nu o să mai faci asta și poți să te întorci acolo în siguranță.
Terapia cu psihedelice
Iar cel mai promițător tratament pare să fie în momentul de față, culmea, terapia cu psihedelice, care teoretic sunt și ele niște droguri. Sunt practic niște droguri psihedelice care ceea ce fac este să-ți deschidă mintea la noi lecții.
Bun, și cum funcționează ele? Concret, în cazul cocainei sunt foarte mulți oameni care confirmă că au făcut, în țări în care este legal, terapie cu psilocibină. În România nu este legală această substanță, dar sunt țări precum Australia, Statele Unite, Canada, UK, dacă nu mă înșel, în care terapia cu psilocibină este legală și se face cu un psihoterapeut. Psilocibina este substanța psihedelică din ciuperci. Sunt niște ciuperci speciale; în Amsterdam, de exemplu, se vând ciuperci cu psilocibină și este legală.
Această psilocibină este o substanță psihedelică care face următorul lucru. Concret, se crede că noi în timpul copilăriei avem anumite momente de deschidere care se cheamă „social openings” sau deschideri sociale, în care creierul învață foarte multe lucruri din exterior. Învață să comunice cu oameni, învață să facă legături de atașament, se atașează de alți oameni, își alege anumite drumuri în viață, își formează anumite preconcepții și acolo se pot forma și traume. Acele traume se pot reeduca în copilărie pentru că tu ai aceste deschideri în care creierul învață și în aceste deschideri poți să umbli în creier ca într-o mașină a cărei motor s-a stricat și tu deschizi capota și umbli în acea mașină. Când ajungi la viața de adult, capota se închide și se sigilează complet pentru că așa ne protejăm noi, așa se protejează creierul nostru. Creierul nostru nu vrea să mai consume energie pentru aceste deschideri. Perioada copilăriei este foarte grea pentru oameni, e foarte solicitantă și pentru că nu mai vrei să ajungi acolo, creierul se închide complet și nu mai ai aceste deschideri.
Ce facem de multe ori este să mergem la un psihoterapeut timp de 3-4 ani și să săpăm în aceeași problemă. Problema rămâne acolo, dar la psihoterapie înveți să te comporți în contextul problemei pe care o ai. Înveți să preîntâmpini anumite situații neplăcute. Înveți să răspunzi la felul în care problema aia te sapă în interior.
Iar ceea ce face terapia cu psilocibină se pare este că îți dă încă o deschidere. Se face o singură dată, e o terapie care aparent, pe studii, nu dă dependență și nu are efecte adverse de care să te temi și se face asistat de către un psihoterapeut care întâi îți face o terapie în care îți face inducția și îți explică ce urmează să experimentezi în terapia cu psilocibină. După care, în a doua sesiune, care durează aproximativ 4 ore, se consumă acea psilocibină, iar pacientul experimentează această deschidere a creierului. Creierul e deschis și atunci acel psihoterapeut poate cumva să umble în acel creier și să ajungă la cauza problemei. Să ajungă la nevoia aceea de consum de cocaină. Să poată să explice pacientului său de ce acea cocaină îi face rău și pacientul înțelege de fapt de ce a ajuns să consume acea cocaină sau orice drog ar fi el. Își rezolvă problema respectivă și foarte mulți oameni se întorc din acest „trip”, să-i zicem, din această terapie cu psilocibină, terapie cu psihedelic, se întorc din această călătorie cu o nouă lecție și un număr incredibil de oameni se lasă de acel drog. Scapă de adicția de drog, scapă de adicția de alcool. În momentul de față, acest tip de terapie pare să fie ceva revoluționar.
În România, din păcate, nu este încă legal. Probabil că în momentul în care începe să se legalizeze astfel de terapie la nivelul Uniunii Europene, o să intrăm și noi în acest trend. Probabil că există acest tip de terapie în Olanda, unde psilocibina este legală. Și de ce nu, dacă ai o problemă reală, de ce să nu faci orice poți tu ca să o rezolvi? Să vorbești bineînțeles cu medicul tău, pentru că eu nu sunt aici să-ți fac astfel de recomandări, sunt aici doar să-ți arăt ce soluții există. Și dacă medicul tău crede că poți să faci asta, de ce nu, să cauți o astfel de terapie.
Oameni buni, acesta a fost materialul despre cocaină. A fost unul mai lung, dar am încercat să fac un material atotcuprinzător, care să rămână disponibil și orice persoană care se confruntă cu problema asta sau orice persoană care are un prieten sau o rudă sau un copil care se confruntă cu această problemă să găsească acest material și să vadă de fapt care este mecanismul, să-i arate persoanei respective care este mecanismul, de ce îi place atât de mult sau nu-i place, de ce se întoarce mereu la această adicție și neapărat să realizeze că trebuie să-și recunoască această problemă și să înceapă să caute soluții. Și probabil că în viitor, când citești acest material, vor exista și alte soluții despre care nu am vorbit aici.
Atenție! Dacă ai resurse sau recomandări pe care le pot folosi oamenii în România – centre speciale sau ONG-uri care se ocupă de aceste adicții și pot să se ocupe în siguranță de un pacient care are o astfel de adicție – te rog frumos, împărtășește această informație. O voi analiza și probabil, dacă este bună, o voi include în materialele viitoare sau o voi face disponibilă în alt mod.
