Vorbim despre șase lucruri ascunse care pot duce la anxietate. Dacă ai din când în când acea stare de neliniște, de teamă difuză, nu e o teamă concentrată, ți-e frică de examen sau ți-e frică de cineva, ți-e frică să fii dat afară de la locul de muncă, dar e o teamă difuză, ai o stare de neliniște, dar nu ți-o poți explica. E însoțită cu palpitații, cu gânduri îngrijorătoare. Asta înseamnă că e posibil să suferi de anxietate. Și de multe ori oamenii asociază anxietatea cu stresul psihologic. Stresul psihologic poate fi o cauză majoră, da, este de fapt o cauză majoră a anxietății, dar există multe alte cauze biologice care fie imită anxietatea, se simt ca și anxietate sau provoacă anxietatea. Așa că despre ele vorbim chiar acum și începem cu prima cauză biologică pentru anxietate și acesta este hipertiroidismul.
În esență, hipertiroidismul este atunci când tiroida intră în modul turbo, face prea mulți hormoni tiroidieni și asta pe tine te agită. Legătura dintre tiroidă și minte este următoarea: tiroida are un impact uriaș asupra metabolismului, asupra ritmului inimii, a temperaturii corpului și a stării tale psihice. Hipertiroidism, când faci prea mulți hormoni tiroidieni, hipertiroidismul poate să ducă la atacuri de panică și în 75% dintre pacienți hipertiroidismul duce la anxietate. Acuma, simptomele fizice pe care le ai în hipertiroidism sunt ritm cardiac accelerat, bate inima tare, tremur, transpirații fără efort, înainte scădere în greutate. Simptomele psihice includ iritabilitate și insomnii. Deci, dacă le ai pe toate astea și starea ta de neliniște este însoțită de aceste simptome, e foarte posibil să fie hipertiroidism.
Ce faci? Te duci la medic. Ce face medicul? Îți testează un hormon care se cheamă TSH. E un hormon care biciuie tiroida să producă hormoni tiroidieni. Dacă TSH-ul e sub limite normale, e posibil ca hormonii tiroidieni să fie prea sus și asta să ducă la aceste manifestări de neliniște constantă, nervozitate, imposibilitatea de a sta locului. Ce soluții poate să îți dea medicul dacă ai hipertiroidism? Sunt medicamente, există iod radioactiv, există soluții chirurgicale, există adjuvant betablocante pentru palpitații și pentru tremur. În principiu, e atât de important să descoperi acest hipertiroidism, care, apropo, e însoțit și de o scădere clară în greutate pe care tu nu ți-ai dorit-o neapărat sau pentru care n-ai făcut ceva. Poate ești supraponderal, vrei să slăbești și deodată cu agitația asta, fără să îți schimbi dieta sau modul în care sau activitate fizică, tu scazi în greutate. Aparent, inițial te bucuri, dar acea scădere în greutate în cazul hipertiroidismului are și alte efecte adverse pe care tu nu ți le dorești. Deci prima cauză posibilă este hipertiroidismul.
A doua cauză posibilă pentru o anxietate, stare de neliniște, stare de frică difuză, este deficitul anumitor micronutrienți și vorbim despre vitamina B12 și magneziu. Acuma, vitamina B12 este esențială pentru sistemul nervos și mecanismul este cumva, are mai multe etape. Da, deci nu ai lipsă de B12 și deodată ai anxietate. Dar B12-le acesta, el participă la formarea tecii de mielină, este o teacă care protejează nervii. Când nu mai ai B12, nervii pot să sufere o mică degradare. Pe de altă parte, B12 ajută la sinteza anumitor neurotransmițători, serotonină și dopamină. N-ai suficient B12, e posibil să nu ai acești neurotransmițători cât trebuie. Și un alt mecanism este acela reglat de homocisteină. Homocisteina este un aminoacid care apare în mod natural în organismul nostru și când avem B12 suficient, acel B12 îl transformă în alte elemente esențiale pentru noi. Când avem deficit însă de B12 sau avem o modificare genetică care ne predispune la a face multă homocisteină pe care trebuie s-o combatem cu mult B12 și alte B-uri, atunci se acumulează homocisteina în sânge și apare deteriorarea vaselor de sânge, afectarea sistemului nervos și inflamație în plus. Toate astea indirect pot să ducă la un sistem nervos surescitat care răspunde exagerat la stimulii din jur și duce la anxietate.
Și mai există încă un microelement esențial pentru starea noastră de bine. Este de fapt un mineral antistres și mulți îl promovează ca pe un mineral care te scapă de stres. În mod cert, dacă ai stres la locul de muncă, n-o să scapi de acest stres cu magneziu, pentru că despre el e vorba. Dar cert este că multe persoane care suferă de anxietate sau au foarte mult stres consumă magneziu, iar magneziul puțin duce la un deficit de secreție a anumitor receptori care au nevoie de magneziu. Și acești receptori se cheamă, acești neurotransmițători, pardon, se cheamă NMDA și GABA. Sunt neurotransmițători care ne dau o stare de calmare versus o stare de excitare. Deci modularea acestor NMDA și GABA e extrem de importantă pentru a te ancora în realitate. Da, că realitatea înseamnă că e normal să-ți fie frică când trebuie să-ți fie frică, dar e normal să nu-ți fie frică când ești liniștit. Iar anxietatea este o dereglare între acești neurotransmițători care reglează calmarea versus excitarea. Un alt rol pe care îl are magneziul este reglarea axei hipotalamus-pituitară-adrenală, care e o axă care e responsabilă de reacția ta la stres. Da, deci dacă axa asta este dereglată, în mod cert sau posibil să poți să ajungi la hiperexcitabilitate neuronală care rezultă în anxietate, nervozitate, insomnie.
Acuma, cine este predispus la aceste deficite? Vorbim despre persoane vegetariene. Da, veganii de regulă au lipsă de B12. Trebuie să aibă un aport prin suplimente de B12. Persoane care au gastrită atrofică, operații pe stomac și pe intestine, persoane vârstnice sau utilizatorii de metformin și antiacide. Iar când vorbim despre deficit de magneziu, sunt persoane care nu mănâncă verdețuri, nuci, semințe, cereale integrale cu magneziu adăugat, pentru că fix astea sunt plantele și alimentele în general care conțin B12. Dacă nu le mănânci, îți faci analiză și ai deficit de magneziu, e bine să iei magneziu. Sau dacă nu mănânci alimente care au B12, adică proteine de origine animală, atunci trebuie să-ți suplimentezi acel B12. Deci ce trebuie să faci pentru a exclude acest deficit este să-ți faci analize de B12 și alte B-uri disponibile. Dacă nu mănânci alimente care au magneziu, să suplimentezi cu magneziu și, bineînțeles, să umbli și pe la viața ta personală. Dacă ai un exces de stres, să știi că 44% dintre persoanele cu stres cronic au pe analize deficit de magneziu și, practic, cum ziceam, stresul duce la epuizarea de magneziu, iar puțin magneziu te predispune la mai mult stres și intri în acest cerc vicios.
Și apropo de cerc vicios, mergem la punctul trei. A treia cauză destul de importantă, din ce în ce mai des întâlnită, a anxietății, a acestei senzații de neliniște este disbioza intestinală, despre care am vorbit o grămadă, și anume microbii tăi intestinali nu mai sunt ceea ce trebuie, sunt afectați și legătura dintre microbiom și sănătatea creierului este una foarte strânsă. Pe de o parte, intestinul comunică cu creierul prin nervul vag, pe de cealaltă parte, prin mediatori chimici, iar dezechilibrul microbiomului duce la inflamație și alterarea producției de neurotransmițători. Bacteriile din intestin produc doi neurotransmițători cheie în starea ta de bine: GABA, care are un efect calmant, și serotonina, care te duce la acea senzație de fericire. Mecanismul este destul de complicat pentru că serotonina din intestin nu ajunge direct în creier, dar influențează alte mecanisme din creier care produc și ele la rândul lor serotonină. Flora dezechilibrată o să ducă la scăderea acestor neurotransmițători. Deci nu ai, nu te simți bine, ai o stare de anxietate accentuată. Iar bacteriile rele din intestin, care se formează într-o proporție mai mare atunci când ai disbioză, duc la inflamație, citochine proinflamatorii și afectarea chimică cerebrală. Deci concret, intestinul nu e sănătos, nici creierul n-o să fie sănătos și asta poate să ducă la anxietate.
De fapt, studiile, foarte multe dintre ele, arată că sindromul de colon iritabil este foarte corelat cu anxietatea. Multe persoane care au colon iritabil sunt anxioase și se pare că există o legătură foarte strânsă de cauzalitate, da, dintre cele două. Iar cercetările pe șoareci arată din nou că microbiomul influențează direct comportamentul. Sunt o grămadă de studii în care iei microbiom de la șoarece anxios, îl dai la șoarece sănătos și ăla devine anxios, sau invers, dacă iei microbiom de la șoarece care e sănătos și faci transplant la ăla anxios, ăla anxios nu mai are anxietate. Semnele disbiozei sunt balonarea, tranzit haotic, intoleranța alimentară, apare după antibiotice sau în diete bogate cu zahăr și corelația dintre problemele digestive și anxietate, cum am zis, este extrem de accentuată în studiile științifice. Soluțiile sunt alimente fermentate: iaurt, chefir, murături, kombucha, fibre prebiotice, legume, fructe, cereale. Astea sunt de bază. Dacă nu le ai pe astea, degeaba iei orice fel de suplimente. Dar există și suplimente probiotice și prebiotice. Apoi, reducerea consumului de zahăr și alimente ultraprocesate e cel mai bun lucru pe care îl poți face prin eliminarea acestui rău, evitarea antibioticelor inutile, gestionarea stresului, pentru că și stresul aici, axa este din nou dublă, pentru că stresul și el la rândul lui poate să provoace disbioză, cum disbioza poate să te ducă la stres. Deci hai să ne calmăm, să mâncăm sănătos și să reglăm acest tranzit, această floră microbiană.
Pe locul patru vorbim despre hipoglicemia reactivă. Hipoglicemia reactivă este o cauză frecventă a anxietății, care trece însă după administrarea de zahăr sau după ce mănânci ceva dulce. Tabloul clasic este următorul: ai mâncat ceva dulce. A trecut o oră, îți crește insulina, îți scade glicemia și atunci când te duci în hipoglicemie, corpul tău poate să reacționeze prin stres. De fapt, el reacționează prin stres pentru că activează o eliberare de cortizol și adrenalină care vor relua, vor recapta zahărul din mușchi și din grăsime și îl vor elibera în sânge și o să-ți dea din nou o stare normală. Concret, au predispoziție persoane supraponderale, rezistenți la insulină, persoane cu istoric familial de diabet, persoane cu sindrom de ovare polichistice și persoane care au diete bogate în zahăr. Dacă te regăsești printre aceste persoane, ai mâncat ceva dulce, de multe ori e foarte posibil ca în două ore să te apuce o anxietate. Iar diferența între această anxietate, care este hipoglicemia reactivă, și o anxietate persecutată de gândurile tale sau generată de creier direct este că atunci când mănânci zahăr, anxietatea cauzată de hipoglicemie trece. Da? Deci ai mâncat zahăr, îți trece. Ai mâncat zahăr și nu-ți trece, e posibil să fie altceva.
Și pe locul cinci vorbim despre consumul excesiv de cafea. Dar dacă bei prea multă cafea sau ești foarte sensibil la cafea, e posibil ca acea cafea, care practic blochează receptorii de adenozină, să aibă un efect de creștere a adrenalinei și asta duce la, practic, generează un răspuns de stres exagerat. Simptomele sunt de neliniște, nervozitate, palpitații și poate inclusiv declanșa atacuri de panică. Atenție la persoanele predispuse. Studiile arată că cinci cești de cafea băute una după alta pot provoca un atac de panică. Ce trebuie să faci este să te limitezi la 400 mg pe zi, undeva la patru cești, să vezi dacă ești sensibil sau nu, să-ți testezi. Deci, să vezi dacă ai această sensibilitate individuală și să înțelegi că există și această interacțiune periculoasă între cafeină și stres. Dacă bei cafea, dar ești și stresat de un examen, de un deadline, asta poate să amplifice intensitatea anxietății. Soluții: redu treptat cafeaua, evită cafeina după prânz, nu bea cafea pe stomacul gol, hidratează-te foarte bine și monitorizează această corelație, cafea și anxietate. Ca și alternative, bea ceai, bea orice altceva.
Și vreau să punctez acum cauza numărul șase a anxietății, care este foarte interesantă și este psihogenă, este livrată de către creierul tău, dar mai exact și mai exact este cauzată de aceste telefoane pe care le avem la dispoziție și nu concret de ele, ci de lipsa a ceva și nu, nu ne lipsește magneziu, nu ne lipsește B12, ci ne lipsește, atenție, plictiseala. Creierul nostru este conceput să se expună la plictiseală și creierului nostru nu-i place plictiseala. E un studiu făcut în 2014, publicat în Science, în care oamenii au fost închiși experimental câte 15 minute într-o cameră în care stăteau pe un scaun și nu făceau nimic. N-aveau nimic ce să facă și efectiv nu suportau să stea 15 minute fără să facă nimic. Ulterior, în acel studiu, pe peretele camerei li s-a pus un buton pe care atunci când apăsai erai curentat și se pare că 67% dintre bărbați și 25% dintre femei au ales durerea, au ales să se curenteze în loc să stea și să nu facă nimic. Un participant s-a curentat chiar de 190 de ori. Atât de greu era să se plictisească.
Dar de ce este bună plictiseala? Pentru că atunci când tu te plictisești și n-ai un scop anume, nu ai un bec aprins în creier la care să te gândești și tot creierul să se concentreze la acel bec, ci tu pur și simplu nu ai nicio idee la care să te gândești, n-ai nimic ce să faci, pornește ceea ce se cheamă Default Mode Network. Este o rețea de bază a creierului care este o zonă de reflecție și procesare emoțională. Atunci când această rețea se activează, creierul începe să, începe să se gândească la cine ești tu, la ce rol ai în această viață, la care e scopul vieții, care este scopul tău și prin aceste întrebări, care de multe ori sunt inconfortabile, ajungi să-ți reconstruiești cumva anumite concepte, ajungi să te cunoști pe tine însuți, ajungi să fii mai calm cu tine însuți, iar asta duce la o serie mare de beneficii, te ancorează în viață. Îți găsești într-un fel sau altul un scop, un sens în existența ta. Aici te face să fii mult mai rezistent la plictiseala din familie sau plictiseală în alte zone. Te bucuri mult mai mult de viață reușind să te plictisești.
Dar ce facem noi atunci când ne plictisim? Când avem un mic moment în mașină de 30 de secunde la stop? Luăm telefonul și verificăm mesajele. Nu pentru că e ceva important acolo, ci pentru că nu suportăm plictiseala. Ce facem noi când avem o oră seara de stat pur și simplu la balcon și uitat la cer? Luăm telefonul și ne uităm la Instagram sau TikTok, nu pentru că e atât de important, ci pentru că nu suportăm acea plictiseală. Ce facem noi la sală sau când facem sport, ne punem podcasturi în urechi? Ce facem la semafor? Uită-te la orice semafor pe la care stau oameni care merg la muncă. Ei stau pe telefon pentru că nu suportă plictiseala. Da, plictiseala este greu de suportat, dar este atât de importantă și se pare că studiile încep să lege acest val mare de anxietate și depresie pe care îl avem în lume cu faptul că avem unelte care ne scapă ușor de plictiseală și asta este nasol. Și se pare că la fel cum putem să nu facem activitate fizică deloc, dar știm că ne face rău și începem cu efort să facem exerciții fizice, să alergăm, să mergem cu bicicleta și așa mai departe, la fel se pare că va trebui să începem să acceptăm plictiseala. Da, în momentul în care creierul nu mai procesează aceste întrebări mari, se pare că apare anxietate, depresie și un gol interior. Soluția este să ai plimbări fără telefon, mese fără dispozitive electrice, dormitor fără telefon, exerciții de plictiseală câte 15 minute pe zi, încearcă să stai fără stimulare externă. Mergi cu mașina fără radio, fă exerciții fizice fără podcast, stai la semafor și uită-te la oameni, plictisește-te. Iar beneficiile pot fi unele mult mai mari decât doar să scapi de anxietate.
So, iată cele șase cauze posibile pentru anxietate. Hipertiroidism: tiroida bubuie, îți dă hormoni care te duc la acea anxietate. Deficit de B12 sau de magneziu: dacă nu mănânci alimente care au magneziu sau nu mănânci alimente de origine animală. Disbioza intestinală: bagă, fratele meu, bagă fibre, bagă mâncare fermentată. Hipoglicemia reactivă: o rezolvi dacă nu mai mănânci… Da? Deci reduci zahărul și carbohidrații rafinați. Și da, ai grijă de ce mănânci. Consumul excesiv de cafea, simplu. Și lipsa de plictiseală. Bagă după acest material 15 minute de plictiseală și vezi în timp cum ajungi să te simți.
