În noiembrie, când se face întuneric pe la 5 după-amiaza, mulți oameni spun că n-au chef de nimic și dau vina pe vreme. De multe ori chiar asta e, doar că pentru unii e o boală care revine în fiecare iarnă și se tratează destul de simplu.
Pe scurt
- Depresia de iarnă revine an de an în aceeași perioadă și dispare primăvara.
- Lumina de 10.000 de lux, dimineața, cam 30 de minute, are cele mai bune dovezi, iar efectul clar apare după 2 săptămâni.
- Vitamina D luată preventiv nu a schimbat starea de spirit în studiile mari.
Ce este tulburarea afectivă sezonieră
Tulburarea afectivă sezonieră e o depresie adevărată, care pornește toamna sau iarna și dispare primăvara. Se deosebește de depresia obișnuită pentru că dormi mult mai mult, ai poftă mare de dulce și de pâine și pui kilograme, ca și cum corpul tău ar intra în hibernare.
O meta-analiză coreeană din 2025, pe 24 de studii și 32.866 de oameni, a găsit forma completă la 5 oameni din 100 și o formă mai ușoară la aproximativ 9 din 100, ambele mai frecvente, cu cât locuiești mai departe de ecuator. Forma ușoară e cam ceea ce numim indispoziția sau melancolia de toamnă: ești mai lent și mai morocănos, dar îți faci treburile. Dacă nu mai poți funcționa, dacă nimic nu-ți mai face plăcere și povestea se repetă în fiecare iarnă, eu nu aș mai da vina doar pe vremea de afară.
Lumina, soluția cu cele mai bune dovezi
Lumina naturală de dimineață ajută creierul să își regleze ceasul biologic, cel care ne spune când să fim treji și când să dormim. Iarna, zilele sunt mai scurte, iar dacă ne petrecem aproape tot timpul între casă și birou, primim mult mai puțină lumină naturală.
În studiul canadian Can-SAD, 96 de pacienți au urmat timp de 8 săptămâni unul dintre aceste două tratamente: fie 30 de minute de lumină puternică, de 10.000 de lux, în fiecare dimineață, fie fluoxetină, un medicament antidepresiv. Pentru comparație, fiecare grup a primit și un tratament placebo. Rezultatul? Aproximativ 67% dintre participanții din ambele grupuri au răspuns la tratament, iar terapia cu lumină a început să își facă efectul puțin mai repede, încă din prima săptămână.
O meta-analiză din 2026, care a reunit 17 studii și 634 de participanți, a analizat cât de repede apar beneficiile. Îmbunătățirile clare au devenit vizibile după aproximativ două săptămâni, dar la o săptămână după oprirea terapiei efectul nu mai era demonstrat clar. Studiile au avut și limite, inclusiv numărul mic de participanți, așa că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Ce înseamnă asta pentru tine? Dacă după 3-4 zile nu simți nicio schimbare, nu înseamnă că terapia nu funcționează. Iar dacă te ajută, poate fi necesar să o continui pe parcursul sezonului rece, conform recomandării medicului.
Ce lampă alegi
Caută o lampă special concepută pentru terapia cu lumină, care oferă 10.000 de lux la distanța la care o vei folosi. Verifică în specificații la câți centimetri se obține această intensitate, pentru că lumina scade pe măsură ce te îndepărtezi. Alege o lampă cu lumină albă, care filtrează radiațiile UV. O poți așeza puțin lateral, în timp ce îți bei cafeaua sau citești, fără să privești direct în ea.
Terapia este în general bine tolerată, dar uneori poate provoca dureri de cap, greață sau disconfort ocular. Dacă ai tulburare bipolară, discută cu medicul înainte să o începi, deoarece lumina puternică poate declanșa episoade de hipomanie sau manie. Cere sfatul medicului și dacă ai anumite boli oculare sau iei medicamente care cresc sensibilitatea la lumină.
Mișcarea, de preferat afară
Într-un studiu finlandez pe 120 de angajați care lucrau în interior, între noiembrie și ianuarie, antrenamentul de 2-3 ori pe săptămână, 8 săptămâni, într-o sală luminată puternic a redus mai mult somnul prelungit și pofta de carbohidrați decât același antrenament la lumina obișnuită. Oamenii nu aveau depresie diagnosticată, deci erau mai aproape de melancolia de toamnă. Afară, chiar și când este înnorat, ai de regulă mult mai multă lumină decât în casă, așa că mie o plimbare rapidă la prânz mi se pare cel mai ieftin mod de a le avea pe amândouă.
Vitamina D: ce arată de fapt studiile
Iarna, avem mai puține ore de soare, iar organismul produce mai puțină vitamină D. De aici a apărut ideea că suplimentele cu vitamina D ar putea preveni sau ameliora depresia sezonieră. Doar că studiile nu au confirmat până acum acest beneficiu. Într-un studiu danez, 34 de angajați din spitale care aveau simptome depresive în sezonul rece au primit timp de trei luni vitamina D sau placebo. Cercetătorii nu au observat diferențe importante între grupuri, deși studiul a fost destul de mic.
Un studiu american mult mai mare, pe 18.353 de adulți de peste 50 de ani, a urmărit timp de peste cinci ani dacă administrarea zilnică a 2.000 UI de vitamina D poate preveni depresia. Rezultatul? Depresia a apărut la fel de des la cei care au luat vitamina D și la cei care au primit placebo. Acest studiu a analizat depresia în general, nu doar depresia sezonieră, dar rezultatele nu susțin folosirea vitaminei D ca metodă de prevenție. Asta nu înseamnă că vitamina D nu este importantă. Dacă analizele arată un deficit, acesta trebuie corectat. Dar suplimentele nu ar trebui să înlocuiască terapia cu lumină sau consultul de specialitate.
Când mergi la medic
- Dacă de câteva săptămâni nu mai ai chef de nimic și nu-ți mai faci treaba la muncă sau acasă.
- Dacă povestea se repetă iarnă de iarnă.
- Dacă ai tulburare bipolară, înainte să începi orice formă de terapie cu lumină.
- Dacă apar gânduri suicidare, suni la 112 sau mergi la urgențe în aceeași zi.
Surse
- Wu CJ, Phiri D, Jen HJ, Setyowati A, Chung MH. Light therapy in seasonal affective disorder: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled and crossover trials. Journal of Affective Disorders Reports, 2026. Meta-analiză, 17 studii randomizate și crossover. N=634. DOI: 10.1016/j.jadr.2025.101021
- Kim K et al. Global prevalence of seasonal affective disorder by latitude: a systematic review and meta-analysis. Journal of Affective Disorders, 2025. Meta-analiză, 24 de studii transversale. N=32.866. DOI: 10.1016/j.jad.2025.119807
- Lam RW et al. The Can-SAD study: a randomized controlled trial of the effectiveness of light therapy and fluoxetine in patients with winter seasonal affective disorder. American Journal of Psychiatry, 2006. Studiu randomizat dublu-orb. N=96. DOI: 10.1176/ajp.2006.163.5.805
- Partonen T et al. Randomized trial of physical exercise alone or combined with bright light on mood and health-related quality of life. Psychological Medicine, 1998. Studiu randomizat. N=120. DOI: 10.1017/s0033291798007491
- Frandsen TB et al. Vitamin D supplementation for treatment of seasonal affective symptoms in healthcare professionals: a double-blind randomised placebo-controlled trial. BMC Research Notes, 2014. Studiu randomizat dublu-orb. N=34. DOI: 10.1186/1756-0500-7-528
- Okereke OI et al. Effect of long-term vitamin D3 supplementation vs placebo on risk of depression or clinically relevant depressive symptoms and on change in mood scores. JAMA, 2020. Studiu randomizat (VITAL-DEP). N=18.353. DOI: 10.1001/jama.2020.10224
Întreabă-l pe dr. Mihail
Pune o întrebare legată de conținutul articolului și află ce recomandări are Dr. Mihail pentru problema ta.