Bicarbonat pentru arsuri în capul pieptului: ce face de fapt și ce riscuri are

10.11.2026 · 6 min.
de
Bicarbonat pentru arsuri în capul pieptului: ce face de fapt și ce riscuri are

Am făcut de curând un reel despre bicarbonatul de sodiu pentru arsuri, iar subiectul a interesat foarte mulți oameni, pentru că bicarbonatul se găsește în aproape orice bucătărie. Mie mi se pare că merită o discuție mai lungă, cu studiile pe masă, pentru că lingurița aia de bicarbonat chiar stinge arsura, doar că are și o parte despre care se vorbește mai puțin.

Pe scurt

  • Bicarbonatul calmează arsura repede, dar o face pentru puțin timp, pentru că stomacul continuă să producă acid.
  • Luat des sau mult deodată, poate da alcaloză, sodiu mare în sânge și, foarte rar, ruptură de stomac.
  • Dacă arsurile revin săptămânal ai nevoie de alte schimbari mai eficiente și fără riscuri.

Cum stinge bicarbonatul arsura

Bicarbonatul de sodiu e o bază, iar în stomac reacționează cu acidul clorhidric și rezultă sare, apă și dioxid de carbon (de aici râgâitul de după). Arsura se calmează repede pentru că acidul e neutralizat, doar că bicarbonatul nu oprește producția de acid, așa că efectul trece, dar arsura se poate întoarce. Ghidul american de reflux pune antiacidele la tratamentul luat la nevoie, pentru alinare, fără să rezolve cauza.

Despre acidul „rebound”, adică stomacul care face și mai mult acid după ce l-ai neutralizat, se vorbește des. Sincer, nu am găsit un studiu bun care să-l fi măsurat după bicarbonat, așa că nu l-aș pune pe primul loc între riscuri.

Ce riscuri are

Numele spune deja o parte, pentru că e o sare de sodiu, iar la cine are tensiune mare, insuficiență cardiacă sau boală de rinichi sodiul în plus contează, mai ales când lingurița de bicarbonat devine un obicei.

O analiză din 2026 a adunat 78 de cazuri de intoxicație cu bicarbonat. Cine îl lua zilnic, perioade lungi, a ajuns mai ales la alcaloză metabolică severă (sângele devine prea alcalin) și la tulburări ale sărurilor din sânge, iar cine a luat foarte mult deodată a avut uneori ruptură de stomac, cu mortalitate mare. Cazul descris de autori e al unui bărbat sănătos de 30 și ceva de ani care lua 60 g pe zi de 2 luni și a ajuns la spital cu sodiul la 162 mEq/L. Ruptura rămâne foarte rară, doar că mecanismul e ușor de înțeles: dioxidul de carbon se formează chiar în stomac și îl întinde și mai tare.

Când arsurile sunt boala de reflux

Definiția de la Montreal, votată de 44 de experți din 18 țări, spune că boala de reflux gastroesofagian există atunci când conținutul stomacului urcă înapoi și dă simptome supărătoare sau complicații. Contează deci cât de mult te deranjează, iar endoscopia nu e obligatorie pentru diagnostic.

O meta-analiză pe 460.984 de oameni a găsit că, la cei care au arsuri sau regurgitații cel puțin o dată pe săptămână, prevalența e de 13,3% (de la 2,5% în China la 51,2% în Grecia). Refluxul a fost mai frecvent după 50 de ani, la fumători, la cei care iau antiinflamatoare sau aspirină și la oamenii cu obezitate.

Ce funcționează, cu dovezi

  • Scăderea în greutate: În Nurses’ Health Study, la 10.545 de femei, riscul de arsuri frecvente a crescut odată cu indicele de masă corporală, chiar și la cele cu greutate normală, iar o creștere a indicelui cu peste 3,5 puncte a venit cu șanse de 2,8 ori mai mari, față de cele care nu s-au îngrășat. În cohorta norvegiană HUNT, pe 29.610 oameni, cine a slăbit cu peste 3,5 puncte de indice a avut cam de 2 ori mai multe șanse să scape de simptome (la cei fără tratament luat săptămânal). Sunt asocieri, doar că ghidul american recomandă ferm slăbitul.
  • Ultima masă cu 2-3 ore înainte de culcare: Recomandarea e în ghid, cu dovezi slabe, iar sub 3 ore între masă și somn s-au văzut mai multe simptome.
  • Capul patului mai ridicat, cu înălțătoare sub picioarele de la cap sau cu o pernă-pană, pentru arsurile de noapte (aici există și studii randomizate), iar dormitul pe partea dreaptă crește refluxul față de partea stângă.
  • Mese mai mici: Dovezi slabe, doar că nu costă nimic să încerci.
  • Antiacidele și alginatele din farmacie, ocazional, pentru o arsură din când în când. Dacă ajungi la ele des, mergi la medic, care poate încerca un tratament de 8 săptămâni cu un inhibitor de pompă de protoni.

Când să mergi la medic

Cu înghițit greu, slăbit fără să vrei, vărsături (mai ales cu sânge), scaun negru sau anemie, ghidul recomandă endoscopie cât mai repede. La fel de serios trebuie abordate arsurile apărute pentru prima dată după 50-60 de ani. De asemenea, dacă arsurile apar de peste 2 ori pe săptămână le discuți cu medicul, chiar dacă bicarbonatul încă te ajută.

Dacă ții bicarbonatul în dulap pentru arsuri, scrie-mi de câte ori pe săptămână recurgi la el.

Surse

  • Vakil N et al. The Montreal definition and classification of gastroesophageal reflux disease: a global evidence-based consensus. American Journal of Gastroenterology, 2006. Consens Delphi după o recenzie sistematică. N=44 de experți din 18 țări. DOI: 10.1111/j.1572-0241.2006.00630.x
  • Eusebi LH et al. Global prevalence of, and risk factors for, gastro-oesophageal reflux symptoms: a meta-analysis. Gut, 2018. Recenzie sistematică și meta-analiză, 102 studii, 108 populații. N=460.984. DOI: 10.1136/gutjnl-2016-313589
  • Jacobson BC et al. Body-mass index and symptoms of gastroesophageal reflux in women. New England Journal of Medicine, 2006. Studiu transversal în cohorta Nurses’ Health Study (asociere). N=10.545. DOI: 10.1056/NEJMoa054391
  • Ness-Jensen E et al. Weight loss and reduction in gastroesophageal reflux. A prospective population-based cohort study: the HUNT study. American Journal of Gastroenterology, 2013. Studiu de cohortă prospectiv (asociere). N=29.610. DOI: 10.1038/ajg.2012.466
  • Katz PO et al. ACG Clinical Guideline for the Diagnosis and Management of Gastroesophageal Reflux Disease. American Journal of Gastroenterology, 2022. Ghid de practică (GRADE). N nu se aplică. DOI: 10.14309/ajg.0000000000001538
  • Inokuchi R et al. Severe metabolic alkalosis and hypernatremia induced by excessive sodium bicarbonate intake: A case report and literature review. American Journal of Emergency Medicine, 2026. Caz clinic și recenzie sistematică a cazurilor publicate. N=78 de cazuri. DOI: 10.1016/j.ajem.2026.01.014

Întreabă-l pe dr. Mihail

Pune o întrebare legată de conținutul articolului și află ce recomandări are Dr. Mihail pentru problema ta.