Cafeaua la ibric îți poate crește colesterolul? Ce arată studiile.

Cafeaua e un subiect important pe care îl studiez de ceva timp, iar o întrebare care vine des e dacă trebuie să renunți la ea atunci când ai colesterolul mare. Răspunsul ține în primul rând de felul în care îți faci cafeaua, pentru că în uleiul din boabe există 2 substanțe, cafestolul și kahweolul, care cresc colesterolul LDL, iar unele metode de preparare le lasă să ajungă în ceașcă, pe când altele le opresc aproape complet. Cafeaua la ibric, pe care multe familii din România o fac de generații, stă din păcate destul de sus în clasamentul următor.

Pe scurt

• Cafestolul și kahweolul, 2 grăsimi din uleiul boabelor de cafea, cresc colesterolul LDL, iar filtrul de hârtie le reține aproape pe toate.
• Cel mai mult urcă colesterolul cafeaua fiartă, cea la ibric și cea la presă, mai puțin espresso-ul și moka, iar cafeaua filtrată prin hârtie și cea instant practic deloc.
• La 5-6 cești tari de cafea la presă pe zi, LDL-ul a crescut cu 9-14% într-un studiu randomizat de 6 luni, iar efectul a dispărut după oprire.
• Dacă ai LDL-ul mare, hipercolesterolemie familială sau iei statine, eu aș trece pe cafea filtrată și aș păstra ibricul pentru ocazii.
• Cafeaua filtrată, băută cu măsură, se asociază cu o mortalitate mai mică decât lipsa cafelei.

De unde vine problema: uleiul din boabe

Boabele de cafea conțin în jur de 1% (din greutate) cafestol și kahweol. Apa fierbinte le extrage, iar filtrul de hârtie le reține, ceea ce explică, după cercetătorii olandezi Rob Urgert și Martijn Katan, de ce cafeaua filtrată nu afectează colesterolul, în timp ce cafeaua fiartă, cea la presă și cea turcească îl cresc.

Dintre cele 2, cafestolul face aproape toată treaba. La 10 bărbați sănătoși care au luat timp de 28 de zile 61-64 mg de cafestol pur pe zi, LDL-ul a crescut în medie cu 22 mg/dL, iar kahweolul a mai adăugat puțin.

La ibric mai contează zațul fin care plutește în ceașcă, între 2 și 5 g pe litru în cafeaua turcească și în cea fiartă, față de 1,5 g pe litru la presă. Când 7 voluntari au mâncat 8 g de zaț fin pe zi timp de 3 săptămâni, colesterolul total le-a crescut cu 0,65 mmol/L (aproximativ 25 mg/dL) față de grupul de control.

Ce face cafestolul în corp

Într-un studiu pe șoareci din 2007, cafestolul a activat 2 receptori din nucleul celulelor, FXR și PXR, și a scăzut în ficat activitatea enzimei CYP7A1, cea care pornește transformarea colesterolului în acizi biliari, iar o parte din semnal venea din intestin, printr-un hormon numit FGF15. Dacă ficatul folosește mai puțin colesterol ca să facă bilă, rămâne mai mult în sânge.

La oameni, tabloul e mai complicat. La voluntarii care au primit 5 săptămâni ulei de cafea cu 69 mg de cafestol pe zi, colesterolul total a crescut cu pănă la 23%, dar markerul din sânge al sintezei de acizi biliari nu a scăzut, ba chiar a crescut. Cafeaua la presă crește și activitatea CETP, o proteină care mută colesterolul între lipoproteine. Eu aș spune că efectul pe LDL la om e sigur, iar calea exactă e încă discutată.

Cât crește colesterolul, de fapt

Într-un studiu randomizat publicat în 1989 în New England Journal of Medicine, pe 107 tineri cu colesterol normal, 4-6 cești pe zi de cafea fiartă au crescut în 9 săptămâni colesterolul total cu 0,48 mmol/L (aproximativ 19 mg/dL) față de cafeaua filtrată, adică în medie cu 10%, iar cafeaua filtrată nu a făcut nicio diferență față de lipsa cafelei.

În 1996, în BMJ, 46 de adulți sănătoși au băut timp de 24 de săptămâni câte 5-6 cești tari pe zi (0,9 litri) de cafea la presă sau de cafea filtrată. La presă, LDL-ul a crescut cu 9-14%, iar la final era cu 0,26 mmol/L (aproximativ 10 mg/dL) peste grupul cu filtru. ALT-ul a urcat inițial cu până la 80% și a depășit limita normală la 8 dintre cei 22 de oameni, iar toate aceste creșteri au dispărut după oprire.

Meta-analiza din 2001, pe 14 studii randomizate, a găsit o relație doză-efect, cu creșteri mai mari la cafeaua fiartă și la cei cu grăsimi deja crescute în sânge și foarte mici la cafeaua filtrată. Cea din 2012, pe 12 studii și 1.017 participanți, a găsit în medie, după aproximativ 45 de zile, un LDL mai mare cu 5,4 mg/dL, mai ales la cafeaua nefiltrată.

Clasamentul în funcție de metoda de preparare

Ordinea ține cont de cât cafestol ajunge în ceașcă și de efectul măsurat pe colesterol. Cantitățile pe ceașcă, în mare parte dintr-o analiză de laborator din 1997, variază cu boabele, cu prăjirea și cu mărimea ceștii, așa că eu le-aș citi ca ordine de mărime.

1. Cafeaua fiartă. Cafeaua măcinată fierbe direct în apă și se bea nefiltrată, cu 7,2 mg de cafestol pe ceașcă. Un studiu suedez din 2025 a măsurat 939 mg pe litru în ea și 12 mg pe litru în cafeaua filtrată prin hârtie, iar trecută printr-un filtru de pânză, cafeaua fiartă a coborât la 28 mg pe litru.
2. Cafeaua la ibric (turcească, grecească) Stă foarte aproape de prima, cu 5,3 mg de cafestol pe ceașcă, la care se adaugă zațul fin. În Serbia, la 319 bărbați vârstnici, 2 ceșcuțe de cafea turcească pe zi se asociau cu un colesterol total mai mare cu 8,2% decât la cei fără cafea, și după ce autorii au ținut cont de fumat, vârstă, greutate și alcool. Un studiu pilot randomizat din 2026, pe 40 de tinere cu 3 ceșcuțe pe zi timp de 4 săptămâni, a găsit și el o creștere a LDL, încă neconfirmată în studii mai mari.
3. Cafeaua la presa franceză. Sita metalică lasă să treacă uleiul și o parte din particule, iar studiul suedez a găsit în jur de 90 mg de cafestol pe litru, mult sub cafeaua fiartă, dar de câteva ori peste cea filtrată.
4. Espresso, moka și, probabil, capsulele. Un espresso are în jur de 1 mg de cafestol, puțin mai ales pentru că ceașca e mică, iar cercetătorii olandezi pun și moka la un nivel intermediar. În studiul Tromsø, pe 21.083 de norvegieni, 3-5 espresso-uri pe zi s-au asociat cu un colesterol total mai mare cu 0,16 mmol/L la bărbați (aproximativ 6 mg/dL) și cu 0,09 mmol/L la femei (aproximativ 3,5 mg/dL). În cafeaua de la aparatele automate de la locul de muncă, studiul suedez a găsit o mediană de 176 mg de cafestol pe litru, de aproape 15 ori peste cafeaua filtrată. Pentru capsule nu am găsit în PubMed măsurători din ceașcă, dar funcționează ca un espresso, prin presiune și fără hârtie, așa că eu le-aș pune aici până apar date.
5. Cafeaua filtrată prin hârtie și cafeaua instant. Analiza din 1997 a găsit cantități neglijabile în amândouă. În Tromsø, cafeaua filtrată s-a asociat cu o diferență doar la femeile care beau 6 sau mai multe cești pe zi, de 0,11 mmol/L (aproximativ 4 mg/dL), iar cafeaua instant nu a arătat o relație clară cu doza.

La decofeinizată, cofeina nu pare să fie problema, pentru că luată separat, în pastile, nu a modificat lipidele la 69 de tineri, iar trecerea la decofeinizată a dat rezultate amestecate în 2 studii randomizate. Eu aș judeca-o tot după metoda de preparare.

De ce ar trebui să te intereseze

Dacă ai LDL-ul în regulă și bei o cafea la ibric, pe zi, eu nu aș face din asta o problemă. Când LDL-ul e deja mare, ambele meta-analize au găsit un efect mai puternic al cafelei, iar Urgert și Katan recomandau încă din 1996 ca oamenii cu risc cardiovascular crescut care beau multă cafea să aleagă o altă metodă de preparare.

În hipercolesterolemia familială, unde LDL-ul e mare de la naștere din cauza unei variante genetice, fiecare mg/dL în plus se adună ani la rând. Nu am găsit studii despre cafea făcute special pe acești pacienți, dar eu, în locul lor, aș bea doar cafea filtrată.

Dacă iei statine, nu am găsit studii directe, dar 4-6 cești pe zi de cafea nefiltrată au crescut colesterolul cu aproximativ 10% în studiile de mai sus, așa că, dacă nu ajungi la ținta de LDL, spune-i medicului și cum îți faci cafeaua. La fel, un ALT ușor crescut fără o cauză clară merită discutat cu medicul dacă bei multă cafea la presă sau la ibric.

Beneficiile consumului de cafea

Un studiu norvegian a urmărit 508.747 de oameni în medie 20 de ani. Față de cei fără cafea, cei care beau cafea filtrată au avut un risc de deces din orice cauză cu 15% mai mic, la ambele sexe, iar cafeaua nefiltrată a ieșit la mijloc (practic fără diferență la bărbați, cu 9% mai puțin la femei). După 60 de ani, la bărbații cu cafea nefiltrată, riscul de deces cardiovascular a fost cu 19% mai mare decât fără cafea, la limita semnificației statistice.

O analiză umbrelă publicată în BMJ în 2017, care a adunat 218 meta-analize, a găsit cea mai mare scădere a riscului la 3-4 cești pe zi, cu o mortalitate generală mai mică cu 17% și una cardiovasculară mai mică cu 19% față de lipsa cafelei, iar sarcina a rămas excepția, cu asocieri nefavorabile la consum mare. În UK Biobank, la 449.563 de oameni urmăriți 12,5 ani, 2-3 cești pe zi s-au asociat cu o mortalitate mai mică cu 27% la cafeaua măcinată, cu 11% la cea instant și cu 14% la cea decofeinizată.

Sunt studii observaționale, iar cei care beau cafea pot fi diferiți și din alte motive, dar rezultatele merg constant în aceeași direcție, așa că eu văd cafeaua filtrată, băută cu măsură, mai degrabă ca pe un lucru bun.

Ce să faci concret

• Dacă ai LDL-ul mare, hipercolesterolemie familială sau iei statine, treci pe cafea filtrată prin hârtie. Unele aparate vin cu filtru permanent din plasă, dar eu aș folosi hârtie, pentru că pentru ea avem cele mai multe date.
• Dacă nu vrei să renunți la ibric, păstrează-l pentru o ceașcă pe zi sau pentru weekend, lasă zațul să se depună și nu bea ultima înghițitură.
• Poți turna cafeaua de la ibric sau de la presă printr-un filtru de hârtie înainte s-o bei. Pierzi caimacul, dar cea mai mare parte din cafestol rămâne în filtru.
• Numără și espresso-urile de la aparatul de la birou, mai ales dacă bei 3-5 pe zi.
• După ce schimbi metoda, refă profilul lipidic peste 2-3 luni, ca să vezi cât a contat la tine.

Concluzie

Efectul cafelei pe colesterol vine din uleiul boabelor, iar filtrul de hârtie îl oprește aproape în întregime. Cafeaua fiartă, cea la ibric și cea de la presă cresc puțin LDL-ul, espresso-ul și moka mai puțin, iar cafeaua filtrată, deloc. Dacă analizele tale sunt bune, nu ai motive să-ți schimbi obiceiurile, iar dacă LDL-ul e mare, schimbarea metodei de preparare mi se pare una dintre cele mai ușoare intervenții, pentru că îți păstrezi cafeaua și lași ibricul pentru zilele speciale.

Surse

• Urgert R, Katan MB. The cholesterol-raising factor from coffee beans. Annual Review of Nutrition, 1997. Articol de sinteză. DOI: 10.1146/annurev.nutr.17.1.305
• Urgert R, Katan MB. The cholesterol-raising factor from coffee beans. Journal of the Royal Society of Medicine, 1996. Articol de sinteză. DOI: 10.1177/014107689608901107
• Urgert R et al. Separate effects of the coffee diterpenes cafestol and kahweol on serum lipids and liver aminotransferases. The American Journal of Clinical Nutrition, 1997. Studiu randomizat, dublu-orb, încrucișat. N=10. DOI: 10.1093/ajcn/65.2.519
• Urgert R, Schulz AG, Katan MB. Effects of cafestol and kahweol from coffee grounds on serum lipids and serum liver enzymes in humans. The American Journal of Clinical Nutrition, 1995. N=14 (7 pe grup), plus un studiu încrucișat cu N=15. DOI: 10.1093/ajcn/61.1.149
• Ricketts ML et al. The cholesterol-raising factor from coffee beans, cafestol, as an agonist ligand for the farnesoid and pregnane X receptors. Molecular Endocrinology, 2007. Studiu experimental pe șoareci. DOI: 10.1210/me.2007-0133
• Boekschoten MV et al. Coffee oil consumption increases plasma levels of 7alpha-hydroxy-4-cholesten-3-one in humans. The Journal of Nutrition, 2005. N=38 în prima perioadă, 31 în a doua. DOI: 10.1093/jn/135.4.785
• De Roos B et al. Consumption of French-press coffee raises cholesteryl ester transfer protein activity levels before LDL cholesterol in normolipidaemic subjects. Journal of Internal Medicine, 2000. N=46. DOI: 10.1046/j.1365-2796.2000.00728.x
• Bak AA, Grobbee DE. The effect on serum cholesterol levels of coffee brewed by filtering or boiling. The New England Journal of Medicine, 1989. Studiu randomizat. N=107. DOI: 10.1056/NEJM198911233212103
• Urgert R et al. Comparison of effect of cafetière and filtered coffee on serum concentrations of liver aminotransferases and lipids: six month randomised controlled trial. BMJ, 1996. N=46. DOI: 10.1136/bmj.313.7069.1362
• Jee SH et al. Coffee consumption and serum lipids: a meta-analysis of randomized controlled clinical trials. American Journal of Epidemiology, 2001. N=14 studii randomizate. DOI: 10.1093/aje/153.4.353
• Cai L et al. The effect of coffee consumption on serum lipids: a meta-analysis of randomized controlled trials. European Journal of Clinical Nutrition, 2012. N=12 studii, 1.017 participanți. DOI: 10.1038/ejcn.2012.68
• Gross G, Jaccaud E, Huggett AC. Analysis of the content of the diterpenes cafestol and kahweol in coffee brews. Food and Chemical Toxicology, 1997. Analiză de laborator a preparatelor de cafea. DOI: 10.1016/s0278-6915(96)00123-8
• Orrje E et al. Cafestol and kahweol concentrations in workplace machine coffee compared with conventional brewing methods. Nutrition, Metabolism and Cardiovascular Diseases, 2025. Analiză de laborator: 11 aparate de cafea de la locul de muncă, 3 aparate cu concentrat lichid, 5 cafele filtrate prin hârtie și alte preparate. DOI: 10.1016/j.numecd.2025.103933
• Jansen DF et al. Coffee consumption, alcohol use, and cigarette smoking as determinants of serum total and HDL cholesterol in two Serbian cohorts of the Seven Countries Study. Arteriosclerosis, Thrombosis, and Vascular Biology, 1995. N=319. DOI nelistat în PubMed, PMID 7583557: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7583557/
• Elsahoryi NA, Alhaj OA. Short-Term Turkish Coffee Consumption Elevates Cardiovascular Risk Markers, Decreases Leptin Levels, and Impairs Sleep Quality in Healthy Young Women: A Pilot Randomized Controlled Trial. International Journal for Vitamin and Nutrition Research, 2026. N=40. DOI: 10.31083/IJVNR46713
• Urgert R, de Groot CP. Consumption of unfiltered coffee brews in elderly Europeans. European Journal of Clinical Nutrition, 1996. N=962. DOI nelistat în PubMed, PMID 8841789: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8841789/
• Svatun ÅL et al. Association between espresso coffee and serum total cholesterol: the Tromsø Study 2015-2016. Open Heart, 2022. N=21.083. DOI: 10.1136/openhrt-2021-001946
• Bak AA, Grobbee DE. Caffeine, blood pressure, and serum lipids. The American Journal of Clinical Nutrition, 1991. Studiu randomizat, dublu-orb. N=69. DOI: 10.1093/ajcn/53.4.971
• Superko HR et al. Caffeinated and decaffeinated coffee effects on plasma lipoprotein cholesterol, apolipoproteins, and lipase activity: a controlled, randomized trial. The American Journal of Clinical Nutrition, 1991. N=181. DOI: 10.1093/ajcn/54.3.599
• Wahrburg U et al. Effects of two kinds of decaffeinated coffee on serum lipid profiles in healthy young adults. European Journal of Clinical Nutrition, 1994. N=119. DOI nelistat în PubMed, PMID 8194502: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8194502/
• Tverdal A et al. Coffee consumption and mortality from cardiovascular diseases and total mortality: Does the brewing method matter? European Journal of Preventive Cardiology, 2020. N=508.747. DOI: 10.1177/2047487320914443
• Poole R et al. Coffee consumption and health: umbrella review of meta-analyses of multiple health outcomes. BMJ, 2017. N=201 meta-analize observaționale și 17 meta-analize de intervenție. DOI: 10.1136/bmj.j5024
• Chieng D et al. The impact of coffee subtypes on incident cardiovascular disease, arrhythmias, and mortality: long-term outcomes from the UK Biobank. European Journal of Preventive Cardiology, 2022. N=449.563. DOI: 10.1093/eurjpc/zwac189