Helicobacter pylori: bacteria pe care o poți avea ani întregi fără să știi

Există o bacterie care poate trăi în stomacul tău ani sau chiar zeci de ani fără să îți dai seama. Se numește Helicobacter pylori și este una dintre cele mai răspândite infecții cronice din lume. Estimările recente arată că aproximativ 43% din populația globului era infectată în perioada 2011-2022, cu diferențe foarte mari între țări și regiuni. 

Cei mai mulți nu au simptome. Și totuși, Helicobacter pylori este una dintre cele mai importante cauze cunoscute ale cancerului gastric. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) o clasifică drept carcinogen pentru om, Grupa 1 – adică există dovezi suficiente că poate provoca cancer la oameni. 

Cum reușește o bacterie să trăiască în stomac?

Mult timp s-a crezut că stomacul este un mediu mult prea acid pentru ca bacteriile să poată supraviețui acolo pe termen lung.

Helicobacter pylori are însă un avantaj, produce o enzimă numită urează.

Ureaza descompune ureea și generează, printre altele, amoniac. În felul acesta, bacteria poate crea în imediata sa apropiere un mediu mai puțin acid. Imaginează-ți că își construiește un inveliș chimic împotriva acidului gastric.

În plus, forma sa spiralată și flagelii îi permit să se deplaseze prin mucusul care acoperă mucoasa stomacului, unde condițiile sunt mai prietenoase decât în mijlocul conținutului gastric.

Odată instalată acolo, infecția poate persista foarte mult timp dacă nu este tratată. De fapt, infecția este dobândită frecvent încă din copilărie.

Ce reacție produce Helicobacter pylori?

La foarte mulți oameni nu apar simptome evidente, dar asta nu înseamnă că bacteria este complet inactivă. Infecția cu Helicobacter pylori produce gastrită cronică, adică o inflamație persistentă a mucoasei stomacului.

Iar de aici pot începe mai multe probleme, una dintre cele mai cunoscute fiind ulcerul. Astăzi știm că Helicobacter pylori, împreună cu utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene precum ibuprofenul sau aspirina, reprezintă cauze majore ale ulcerului gastric și duodenal.

Este interesant dacă ne gândim că, timp de foarte mulți ani, ulcerul a fost asociat în mentalul colectiv aproape exclusiv cu stresul, nervii sau mâncarea picantă. Stresul îți poate influența simptomele digestive, iar anumite alimente pot accentua disconfortul. 

Dar un ulcer nu apare pur și simplu pentru că ești prea stresat. Descoperirea rolului Helicobacter pylori a schimbat fundamental modul în care tratăm această boală.

Cum contribuie la apariția cancerului?

La unele persoane, inflamația cronică produsă de bacterie modifică treptat mucoasa stomacului. Pot apărea gastrită atrofică, metaplazie intestinală, displazie și, într-o proporție mică dintre persoanele infectate, în cele din urmă cancer.

Deci, dacă ai Helicobacter pylori, nu înseamnă neapărat că vei face cancer.

Marea majoritate a persoanelor infectate nu vor dezvolta cancer gastric. Dar la nivelul unei populații de miliarde de oameni, chiar și un risc individual relativ mic devine extrem de important.

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) estimează că aproximativ 89% dintre cancerele gastrice non-cardiale, cele care apar în partea principală a stomacului, nu la joncțiunea cu esofagul, pot fi atribuite infecției cu Helicobacter pylori. 

Dacă eliminăm bacteria, scade și riscul de cancer?

Pentru că, spre deosebire de mulți alți factori de risc pentru cancer, Helicobacter pylori este o infecție pe care o putem eradica.

O analiză mai mare, care a inclus atât studii randomizate, cât și cohorte, a găsit o reducere relativă a riscului de cancer gastric de aproximativ 44% după eradicarea cu succes a bacteriei. 

O altă meta-analiză actualizată, publicată în Gastroenterology în 2025, a reevaluat studiile privind eradicarea Helicobacter pylori tocmai din perspectiva prevenirii cancerului gastric. 

O reducere de 35-40% a riscului relativ nu înseamnă că fiecare persoană care ia tratamentul își reduce cu 40 de puncte procentuale probabilitatea de a face cancer. Riscul absolut al unei persoane depinde de vârstă, istoricul familial, regiunea în care trăiește, fumat, modificările deja existente în stomac și alți factori.

Eradicarea Helicobacter pylori reduce riscul ulterior de cancer gastric, dar nu îl face zero.

Cum afli dacă ai Helicobacter pylori?

Pentru multe persoane există două teste neinvazive foarte utile:

• Testul respirator cu uree este unul dintre ele. Primești o substanță care conține uree marcată, iar dacă Helicobacter pylori este prezentă, ureaza bacteriei o descompune. Produșii rezultați pot fi detectați ulterior în aerul pe care îl expiri. Practic, folosim chiar arma bacteriei (ureaza) ca să o găsim. 
• Testul antigenului Helicobacter pylori din scaun, care poate identifica o infecție activă.

Există și teste de sânge pentru anticorpi, dar acestea au o limită importantă: anticorpii pot rămâne pozitivi și după dispariția bacteriei. Prin urmare, un rezultat pozitiv nu ne spune întotdeauna dacă infecția este activă în prezent.

În anumite situații, medicul poate recomanda direct endoscopie digestivă superioară cu biopsii, mai ales dacă există simptome sau semne de alarmă ori dacă este nevoie să vedem direct mucoasa stomacului.

Cum se tratează?

Tratamentul modern combină de obicei medicamente care reduc aciditatea gastrică cu antibiotice și, în anumite scheme, bismut. Schema exactă depinde de regiune, rezistența bacteriană, alergii și antibioticele pe care persoana le-a mai luat.

Medicul decide planul de tratament. Nu lua antibiotice după o schemă găsită pe internet și nu folosi antibiotice rămase prin casă.

Ghidurile actuale recomandă confirmarea eradicării după tratament, de obicei prin test respirator, antigen fecal sau, când este indicat, teste bazate pe biopsie. American College of Gastroenterology din 2024 subliniază că dovada eradicării trebuie obținută la pacienții tratați. Scopul nu este doar să te simți mai bine, ci bacteria să nu mai fie acolo.

Cine ar trebui să se testeze?

Strategia de testare depinde inclusiv de vârstă, simptome, istoricul medical, istoricul familial și riscul de cancer gastric din populația respectivă. 

Dar există situații în care discuția despre Helicobacter pylori este în mod special importantă:

• Dacă ai sau ai avut ulcer gastric ori duodenal, bacteria trebuie luată în calcul.
• Dacă ai dispepsie persistentă, durere sau arsură în partea superioară a abdomenului, senzație de plenitudine după masă, sațietate foarte rapidă – medicul poate recomanda testarea, în funcție de vârstă și de prezența altor simptome.
• Istoricul familial de cancer gastric este, de asemenea, important.

Concluzii 

Helicobacter pylori este un exemplu extraordinar despre cât de mult se poate schimba medicina. În urmă cu câteva decenii, ulcerul era asociat în primul rând cu stresul și aciditatea. Astăzi știm că în multe cazuri în spatele lui există o bacterie.

Dacă ai probleme gastrice persistente, e important să consulți medicul și să urmezi recomandările specializate. Nu înseamnă că orice durere de stomac este Helicobacter. Nu înseamnă că orice persoană infectată va face ulcer. Și, mai ales, nu înseamnă că orice persoană infectată va face cancer.