Pancreasul este unul dintre organele cel mai greu accesibile din corp. Nu îl poți palpa la un control obișnuit, este ascuns în profunzimea abdomenului și nici ecografia abdominală nu reușește întotdeauna să îl vadă complet. Iar această poziție explică o parte din problema cancerului pancreatic: o tumoră poate crește o perioadă fără să dea simptome clare.
De aceea, cancerul pancreatic rămâne unul dintre cancerele cu prognosticul cel mai dificil. Datele actuale ale American Cancer Society, arată o supraviețuire relativă la 5 ani de aproximativ 13% pentru toate stadiile combinate. Dar diferența este enormă în funcție de momentul diagnosticului: când boala este încă localizată la pancreas, supraviețuirea la 5 ani ajunge la aproximativ 44%, comparativ cu aproximativ 3% atunci când există metastaze la distanță.
Cu alte cuvinte, problema nu este doar că avem de-a face cu un cancer agresiv. Problema este și că, de multe ori, îl descoperim târziu.
De ce pancreasul este greu de investigat?
Imaginează-ți abdomenul ca pe o cameră în care unele organe sunt în față, iar altele sunt ascunse în spatele mobilierului.
Pancreasul este printre cele ascunse, situat în spatele stomacului. Capul pancreasului se află lângă duoden și căile biliare, iar corpul și coada se întind spre partea stângă a abdomenului.
Din cauza acestei poziții, o formațiune pancreatică mică nu poate fi simțită din exterior și poate să nu provoace simptome imediat.
În plus, simptomele timpurii, atunci când există, sunt de obicei nespecifice: lipsa poftei de mâncare, greață, disconfort abdominal, oboseală, scădere în greutate sau o durere care poate iradia spre spate. Sunt lucruri pe care le poți pune ușor pe seama stresului, alimentației, coloanei sau unei perioade mai obositoare.
Tocmai de aceea contează combinația simptomelor, persistența lor și contextul în care apar.
Icterul
Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă este icterul, adică îngălbenirea pielii și a albului ochilor.
O tumoră localizată în capul pancreasului poate comprima canalul biliar comun. Bila nu se mai poate elimina normal în intestin, iar bilirubina începe să se acumuleze în sânge.
Pe lângă pielea și ochii galbeni, poți observa că urina devine mai închisă la culoare, scaunul poate deveni mai deschis, iar uneori apare și mâncărimea pielii.
Nu înseamnă că orice icter este cancer pancreatic, există numeroase alte cauze, dar icterul este un semnal de alarmă important.
Scăderea brusc în greutate
Scăderea în greutate este un alt simptom care poate apărea în cancerul pancreatic. Este vorba despre slăbirea bruscă, involuntară, fără dietă și fără să fi crescut intenționat activitatea fizică, mai ales dacă este însoțită de lipsa poftei de mâncare, oboseală sau simptome digestive.
Cancerul poate modifica metabolismul organismului și poate reduce apetitul. În plus, pancreasul are un rol esențial în digestie: produce enzime care ne ajută să descompunem grăsimile, proteinele și carbohidrații.
Dacă funcția pancreatică este afectată suficient, digestia poate deveni mai puțin eficientă și poate contribui la pierderea în greutate.
Diabetul
Există o relație între diabet și cancerul pancreatic. Diabetul de lungă durată este asociat cu un risc mai mare de cancer pancreatic, dar, în același timp, cancerul pancreatic însuși poate contribui la apariția diabetului.
De aceea, cercetătorii studiază tot mai atent diabetul nou apărut după vârsta de aproximativ 50 de ani ca posibil semnal pentru identificarea unui grup cu risc mai mare.
Un studiu recent care a analizat aproape 100.000 de femei de cel puțin 50 de ani cu diabet nou diagnosticat a găsit cancer pancreatic în următorii trei ani la aproximativ 0,6% dintre ele. Riscul era mai mare odată cu vârsta și atunci când diabetul progresa rapid.
Dacă faci diabet după 50 de ani, nu înseamnă că ai cancer pancreatic. Dar dacă diabetul apare neașteptat la o persoană fără profilul obișnuit de risc, mai ales împreună cu scădere inexplicabilă în greutate, simptome digestive, icter sau alte modificări noi, situația merită discutată cu medicul.
Scaunul deschis la culoare
Mai există un semn despre care se vorbește mai rar. Dacă bila nu mai ajunge normal în intestin din cauza obstrucției căilor biliare, scaunul își poate pierde culoarea obișnuită și poate deveni foarte deschis.
Separat, atunci când pancreasul nu mai produce sau nu mai livrează suficiente enzime digestive, grăsimile pot să nu mai fie digerate corespunzător.
Poate apărea steatoreea: scaun voluminos, gras, uneori lucios, urât mirositor, dificil de îndepărtat și care poate pluti.
Durerea de spate
Durerea de spate este extrem de frecventă, iar în marea majoritate a cazurilor, nu înseamnă cancer pancreatic.
Totuși, pancreasul se află în spatele abdomenului, aproape de structurile posterioare, iar cancerul pancreatic poate provoca durere în partea superioară a abdomenului care iradiază către spate.
Nu trebuie ignorată atunci când este o durere nouă, persistentă și inexplicabilă, mai ales dacă apare împreună cu slăbire, pierderea apetitului, icter sau alte simptome noi.
Cum depistăm?
Ecografia este o investigație excelentă pentru multe probleme abdominale. Este rapidă, nu iradiază și este foarte accesibilă. Dar pancreasul poate fi dificil de vizualizat ecografic.
Gazele din stomac și intestin pot împiedica ultrasunetele, iar anumite regiuni ale pancreasului pot rămâne insuficient evaluate. De aceea, dacă există o suspiciune clinică reală de tumoră pancreatică, medicul poate recomanda investigații mai performante.
Una dintre cele mai importante este CT cu substanță de contrast (tomografia computerizată) realizată după un protocol dedicat pancreasului, care permite evaluarea formațiunii, a raportului cu vasele de sânge și a eventualei răspândiri a bolii.
În funcție de situație, pot fi necesare și RMN sau endoscopie, o investigație în care sonda de ecografie este introdusă endoscopic foarte aproape de pancreas și care permite inclusiv recoltarea unei probe atunci când este necesar.
Factori de risc în cancerul pancreatic
Nu putem preveni toate cazurile de cancer pancreatic și există factori pe care nu îi putem modifica, precum vârsta sau anumite condiții genetice. Dar există și factori de risc pe care îi putem influența:
- Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori modificabili.
- Obezitatea este, de asemenea, asociată cu un risc crescut.
- Diabetul și pancreatita cronică sunt alte situații asociate cu un risc mai mare.
Iar dacă în familie există mai multe cazuri de cancer pancreatic sau o mutație genetică asociată unui risc crescut, discuția se schimbă.
Concluzii
Cancerul pancreatic este dificil tocmai pentru că nu dă simptome mult timp. Dar asta nu înseamnă că trebuie să trăim căutându-l la fiecare durere de spate sau la fiecare episod de balonare. Majoritatea acestor simptome au explicații mult mai frecvente și mai puțin grave.
În schimb, merită să mergem la medic pentru investigații atunci când apare o schimbare nouă, persistentă, bruscă și fără o explicație evidentă.
Întreabă-l pe dr. Mihail
Pune o întrebare legată de conținutul articolului și află ce recomandări are Dr. Mihail pentru problema ta.
