Omule, te salut! Doctor Mihail aici! Și facem acest material în care elucidăm cele mai obraznice substanțe cancerigene pe care din păcate le consumăm destul de mult în ziua de astăzi. Și vreau să ținem cont de un aspect foarte important: oricare dintre substanțele enumerate, să zic, le consumi, importantă este cantitatea pe care tu o consumi. Și trebuie să fii extrem de sincer cu tine când îți faci propria ta evaluare, pentru pentru că efectul acestor substanțe de a fi cancerigene este cumulativ. Da? Deci dacă tu fumezi, să zicem, o țigară pe lună, da, efectul ei cancerigen o să fie mai mic. Dacă tu fumezi un pachet în fiecare zi, efectul cancerigen se va acumula. Dacă tu pe lângă acea țigară adaugi alcool, efectul se cumulează. Cu cât consumi mai mult alcool, cu atât se va acumula mai mult efectul acelui alcool. Și asta este valabil pentru toate substanțele pe care o să le enumerăm. Cum am zis, am selectat cele mai obraznice substanțe care ne pot predispune la cancer. Unele dintre ele suntem siguri că ne predispun la cancer și o să le enumerăm. Opt din aceste substanțe le mâncăm, iar alte substanțe sunt cumva greu de ocolit, dar putem totuși să ocolim acele substanțe pe care le mâncăm. Lista o s-o avem la final. De ce facem acest material? Pentru că foarte multe persoane ne-au cerut acest material în urma materialului în care am explicat care sunt semnele unui cancer. Dacă n-ai văzut acel material, este musai să te duci la el și să-l vezi și să ții cont pentru toată viața ta de aceste semne, să le observi la tine și să le observi la cei dragi. Pentru că un semn pe care îl recunoști și care te duce la doctor poate să facă diferența între viață și moarte, după cum am povestit în acel material. 20 de milioane de persoane în fiecare an pe acest pământ sunt diagnosticate cu o formă de cancer. În fiecare an, 20 de milioane de persoane. Și în fiecare an, aproape 10 milioane de persoane mor din cauza cancerului. Și o să vedem după ce trecem prin lista de la final cu toate aceste cancerigene, cât de simplu e de înțeles de ce se întâmplă acest lucru, de ce această rată a cancerului crește atât de mult și o să ne dăm seama cum putem din greșeală să cumulăm efectul cancerigen a tuturor acestor substanțe despre care o să vorbim.
Înainte de a vorbi despre acele substanțe, haideți să vedem ce ce e un cancerigen. Acum e e ceva foarte simplu de înțeles. Este practic o substanță care poate poate să fie un agent fizic, biologic sau chimic care îți poate induce riscul de a face cancer, care îți îți creează cancer, îți naște cancer în corp. Cancerigen, da, deci generează un cancer în corp. Dar lucrurile nu erau atât de evidente chiar mai puțin de 300 de ani. Acum vreo 250 de ani în urmă, oamenii nu știau ce este cancerul. Oamenii nu știau ce sunt substanțele cancerigene până când în anul 1775, da, deci acum 250 de de ani, un doctor pe care îl cheamă Sir Percival Pott, un chirurg britanic a început să observe un lucru doar la anumiți adulți dintr-o anumită pătură socială. Da, acei adulți, el fiind chirurg, acei adulți se adresau lui, începeau să dezvolte niște ulcerații pe corp. Întâi un ulcer, da, ca o arsură care ulcerează, care face puroi și care nu trece, care nu se vindecă cu nimic. După care acele bube progresau și acele persoane făceau adenopatii, ganglionii de pe corp se umflau la acele persoane și din păcate acele persoane mureau. Și ce a observat el este că majoritatea acestor pacienți care se prezentau la el, foarte mulți adulți, în copilărie erau curățători de coșuri de fum. Da, știu, sună ciudat în ziua de astăzi, dar în Anglia celor vremuri, da, în Anglia care se industrializase, casele erau încălzite cu acele șeminee, da, în care ardeau lemne și care practic scoteau fum pe un coș de fum, da, pe pe acoperiș. Iar acele coșuri de fum erau foarte greu de de curățat. În ziua de astăzi avem tot felul de ustensile care curăță acele coșuri de fum, dar în Anglia celor vremuri nu existau aceste ustensile și cel mai facil mod prin care puteai să cureți un coș de fum de toată funinginea și tot gudronul care se acumulau în coșul de fum era să folosești copiii. Așa că adulții își luau copiii și vedem aceste cadre cu copilași care au de la trei ani în sus. Acest copilaș de exemplu care merge cu scara în mână și vedem că este tot negru de funingine, are trei ani, e un băiețel de trei ani. Acești copilași mergeau cu tații lor, se urcau pe acoperiș și erau legați cu o sfoară și erau lăsați jos pe coșul de fum și acolo curățau acele coșuri de fum. E un scenariu groaznic în care trăiau acei copii. Mulți dintre ei mureau pentru că erau scăpați în coșul de fum, pentru că erau fie cădeau pe acel coș de fum și erau pur și simplu sufocați de toată funinginea care cădea peste ei. Dar cei care supraviețuiau și trăiau mai departe, majoritatea dintre ei dezvoltau o formă de cancer de piele, fie la câțiva ani, fie la zeci de ani după acea expunere. Și acest Sir Percival Pott este acest chirurg britanic care și-a dat seama de această asociere, a făcut această asociere că toți pacienții lui care făceau cancer de piele în copilărie erau curățători de coșuri de fum, majoritatea copii și și-a dat seama că e posibil să fie o cauză în acele cancere. Și atunci și-a dat seama că funinginea și gudronul sunt cancerigene. Adică el este prima persoană din istorie, primul medic care a arătat că dacă îți pui funingine și gudron pe piele foarte mult timp, atunci e foarte probabil să faci cancer de piele în viața adultă. Deci la mult timp după ce te-ai expus. Din păcate însă a durat 100 de ani pentru ca în 1800 175 să fie adoptată o lege în Anglia care interzice utilizarea copiilor sub 10 ani. Dacă deci la 11 ani era ok, dar sub 10 ani nu puteai să folosești copiii pentru a curăța coșurile de fum. Și a mai durat încă 100 de ani pentru ca această practică să fie complet interzisă. Deci 200 de ani de la descoperirea unui cancerigen până la interzicerea lui. Nu știu dacă vă sună cunoscut, dar asta se întâmplă și în zilele noastre. Da, fumatul este absolut clar cancerigen. El nu este interzis. Probabil că e greu să interzici așa ceva. Probabil că oamenii o să facă contrabandă, o să-și facă singuri țigări, dar reglementarea fumatului este atât de greu de făcut. Pentru cei care au nu știu sub 30 de ani, poate nu știu asta, dar acum cred că 15 ani, nu știu exact în urmă cu cât timp încă se fuma pe terase. Nu nu pe terase, în restaurante. Da, deci acum 15 ani probabil plus sau minus te duceai în restaurant și oamenii fumau. Tu te duceai cu copiii tăi să mănânci și la masa de alături oamenii fumau țigară. Da, cu toate că este cancerigenă, cu toate că în 1950 s-a demonstrat că fumul de țigară este cancerigen. Da, deci din 1950 la 60 de ani mai târziu în România și în multe alte state încă se fuma în restaurante. Atenție, fac o paranteză la acest video și nu știu, scrieți-mi în comentarii dacă și vouă vi se pare absurd. Eventual chiar scrieți-ne în ce locuri ați văzut asta, dar chiar și în ziua de astăzi cu toate legile pe care le avem, există în București cel puțin, este plin plin de terase care sunt terase, atenție, sunt terase pentru că sunt în afara restaurantului. Da, și pentru că au geam și o prelată deasupra. Dar aceste terase de cele mai multe ori sunt efectiv ca niște clădiri, sunt efectiv ca niște clădiri din sticlă. Da? Deci e terasă, dar este împrejmuită de sticlă. Da? Deci de panouri de sticlă care stau etanș închise și deasupra o prelată. Și dacă plouă sau e un pic frig, prelata e complet închisă și face din acea terasă efectiv o cameră închisă. Este o cameră închisă cu un mic gemuleț deschis undeva. Dar pentru că este terasă și pentru că legea îți permite să fumezi pe terasă, terasele alea sunt pline de oameni care fumează fie trabuc, fie țigară obișnuită. Și vii cu copilul tău în restaurant, te așezi liniștit la masă să mănânci sau și fără copil, vii tu singur și mănânci și vine cineva la masă și fumează. Scrieți-mi dacă vi se pare normal acest lucru. Vi se pare normal ca la 75 de ani de când s-a descoperit că fumatul este cancerigen, noi să fim încă expuși prin aceste ocolișuri ale legii la acest cancerigen. Dar iată că la descoperirea faptului că funinginea și gudronul din acele coșuri de fum erau cancerigene, le-a mai luat încă 200 de ani oamenilor să interzică această practică. Dar atunci s-a descoperit prima dată primul cancerigen. Ulterior, cum am zis, în 1950 niște epidemiologi britanici au realizat studii care au demonstrat clar legătura între fum și cancerul pulmonar. Iar ulterior în anii 1970 și 1980 s-au descoperit anumite virusuri care pot cauza cancer, cum este HPV-ul, dar s-au descoperit și bacterii care pot cauza cancerul și aici putem să împărțim cancerigenii în trei mari categorii: cancerigeni chimici, deci sunt substanțe chimice pe care le putem mânca sau le putem pune pe corp și care creează mutații ale ADN-ului și transformă o celulă da, normală într-o celulă canceroasă. Celula canceroasă are două proprietăți de bază. Prima proprietate de bază a unei celule canceroase este că ea nu mai ține cont de semnalele corpului care îi spun cât să trăiască și cât să se dividă. Ea le ignoră complet și începe să se dividă anarhic. Deci ea crește fără să se oprească. Asta e prima caracteristică a unei celule canceroase. A doua caracteristică a unei celule canceroase este că ea are capacitatea de a se metastaza. Da? Tu ai de exemplu un ficat, ai celule hepatice care nu pleacă de acolo. Ție nu-ți crește un ficat în gât, ție nu-ți crește un ficat în colon, ție nu-ți crește un ficat în plămân. Ei, celula canceroasă nu mai ține cont de asta. Ea are capacitatea asta extraordinară de a pleca din locul ei original și de a crește oriunde se cantonează ea. Deci de aceea un cancer poate să-ți crească în ficat, de exemplu, dar după aceea poate metastaza și în plămâni și în creier și așa mai departe. Revenind, cancerigeni există trei categorii de cancerigeni în funcție de natura lor: cancerigeni chimici, da, care sunt substanțe chimice, spre exemplu hidrocarburile aromatice policiclice din fumul ăla de țigară care se fumează în toate terasele închise ermetic din București, amini aromatice folosite în un în în unii coloranți și azbestul care e folosit sau a fost folosit în construcții, dar din păcate sunt încă multe persoane care sunt expuse la azbest pentru că sunt clădiri care încă conțin azbest. Există cancerigeni fizici, da, aceștia acești cancerigeni includ agenți fizici care pot duce la cancer prin daune directe asupra ADN-ului. Și când vorbim despre acești cancerigeni fizici nu trebuie să incurcăm cu cei chimici, vorbim despre radiații ionizante, cum sunt razele X. Dacă îți faci în fiecare zi câte o tomografie e posibil să riști să faci un cancer. Dacă îți faci la cerere din când în când la indicația medicului, pardon, sau îți faci acea radiografie simplă o dată pe an, riscul este unul minim, aproape insesizabil. Și radiațiile ultraviolete, da, radiațiile ultraviolete da prin expunerea excesivă la soare riscăm să facem cancer și radiația ultravioletă este un cancerigen fizic. Și există și cancerigeni biologici. Da, cum am spus, există virusuri, cum este virusul HPV. Anumite tulpini de virus HPV te predispun foarte mult la a face cancer de col uterin, de aceea se testează pacientele pentru HPV, de aceea se recomandă vaccinul anti-HPV pentru a reduce riscul de a face cancer. Există bacterii, da, ca și cancerigeni biologici care îți dau un risc de a face cancer, cum este bacteria Helicobacter pylori care stă în stomac și undeva între 30 și 40% dintre europeni au această bacterie. Sunt diverse specii de bacterii, dar ea este clar cancerigenă. Și există anumiți paraziți care pot să să ducă la cancer. Și aceste cancerigene acționează în diferite tipuri. Există în funcție de modul lor de acțiune cancerigeni locali. Spre exemplu, există anumite uleiuri minerale care cauzează cancer de piele. Da? Când am citit asta și eu m-am mirat, dar da, aceste uleiuri minerale sunt produse derivate din petrol și sunt foarte des utilizate în industrii precum industria cosmetică, mecanică sau alimentară. Și da, există produse cosmetice care nu sunt testate dermatologic, care sunt făcute din niște terțe părți necontrolate și poți să te pricopsești, hidratează, dar ea să aibă și uleiuri minerale derivate din petrol care sunt cancerigene. Deci astea sunt cancerigene locale. Spre exemplu, acea funingine, da, pe care la care erau expuși acei copii care curățau coșurile de fum, acea funingine era un cancerigen local care acționa concret pe piele și ducea la riscul de a face cancer de piele. Există cancerigeni organotropi. Adică sunt orientați spre un anumit organ. Spre exemplu, azbest. Da? Dacă ești expus la azbest, singurul cancer pe care poți să-l faci este cancerul pulmonar. În comparație, de exemplu, fumul de țigară sau fumatul este un cancerigen general. El nu mai este nici organotrop, nici local, este general pentru că atunci când fumezi riști să faci cancer de colon, de sân, de plămân, de ficat, de stomac, de vezică urinară și lista asta continuă. Aproape poți să faci orice cancer de la fumat. Și există cancerigeni genotoxici, sunt cancerigeni care dăunează direct ADN-ului. Există cancerigeni epigenetici, naturali, cei care se găsesc în mod normal în mediu. Spre exemplu, în natură există cancerigeni naturali care se cheamă aflatoxine și ele se găsesc în mucegaiuri. O să vedem unde anume în mucegaiuri, în ce alimente se pot ascunde acele mucegaiuri. Și există bineînțeles cancerigeni artificiali care sunt făcuți de mână umană. Și acum hai să vorbim despre această listă. Da? A a Organizației Mondiale a Sănătății care este bine făcută, este mereu evaluată și reevaluată, este foarte foarte des prost înțeleasă. Practic lista aceasta care este făcută de Agenția Internațională de Cercetare în Cancer, este o agenție care ține de Organizația Mondială a Sănătății. Ceea ce face lista asta sau ceea ce face această agenție este să caute toate substanțele posibile pe care le putem cerceta, să vadă ce dovezi există pentru acele substanțe și să le clasifice în cele patru grupe, de fapt sunt trei grupe și patru clasificări. Grupa numărul unu este formată din substanțe care sunt în mod cert cancerigene. Adică avem în mod cert date suficient de multe pe un număr suficient de mare de oameni că tutunul da, că fumatul este cancerigen. Da? Ăsta este primul exemplu. Există substanțe care sunt probabil cancerigene pentru oameni. Există studii pe oameni, dar pe loturi mici și cumva ne dăm seama deja că cel mai probabil sunt cancerigene, dar n-avem certitudinea celor din grupul 1. Da? Deci grupul unu este clar cancerigen. Există grupul 2A care este probabil cancerigen. Există grupul 2B care este posibil cancerigen. Da? Eu cumva listele astea sunt denumirile astea sunt cumva vagi, dar dacă te gândești la ele sunt destul de bine făcute. Deci ai grupul unu clar cancerigen, grupul 2A probabil cancerigen, grupul doi B e posibil cancerigen, pe acolo e posibil să fie cancerigen și grupul trei este neclasificat, substanțe neclasificate. Și vreau să vă dau câteva exemple. În grupul unu, adică clar cancerigen avem fumul de țigară, avem radiația solară, da, deci dacă stai la soare în mod clar te expui la radiații cancerigene, avem consumul de alcool, o să ajungem și acolo și avem inclusiv carnea procesată. Carnea roșie procesată, ajungem și acolo. În grupul 2A, adică este probabil cancerigen pentru oameni și aici se și menționează că avem dovezi limitate de cancer în oameni, dar avem suficiente dovezi că aceste substanțe induc cancer în animale. Deci dacă expui animalele la aceste substanțe, clar ele au un risc mai mare de a face cancer. Atenție, în grupul 2A găsim emisii din prăjeală. Da? Adică dacă tu prăjești mâncarea acasă și zici: „Ok, am poftă de o friptură prăjită acum în casă, dar eu îmi feresc copilașii de prăjeală, n-o să le dau la copilașii mei prăjeală, le dau carne fiartă, dar eu mănânc un șnițel prăjit.” Tu din păcate îi expui pe acei copii, pe copiii tăi, pe toți oamenii care stau în acea casă la substanțe care sunt probabil cancerigene pentru oameni. Da? Deci ceea ce iese prin acea prăjeală, ce se evaporă în aer este probabil cancerigen. E foarte bine să aerisești bine casa după ce ai făcut asta. Atenție din nou, nu vreau să sperii pe nimeni. Dacă îți prăjești o friptură o dată pe lună și aerisești bine, copiii tăi n-o să pățească nimic. Dacă îți prăjești în fiecare zi cartofi prăjiți, șnițel, nu aerisești bine casa, n-ai un purificator ca lumea în camera în care faci asta, e posibil să faci rău oamenilor care locuiesc în acea casă. Apoi probabil cancerigen din aceeași listă și nu este o o substanță, este o activitate, sunt lucrul în ture. Deci lucrul în ture, dacă muncești în ture, dacă ești paznic de exemplu și muncești astăzi ziua, dai stai două zile acasă, muncești noaptea și tot așa, lucrul în ture este probabil cancerigen. Avem materiale în care am explicat de ce practic este un foarte mare dezechilibru pentru corpul tău. Corpul uman nu este făcut să lucreze în ture și atunci când muncești în ture te predispui la acest risc. Ce înseamnă asta? Înseamnă că trebuie să limitezi anii în care muncești în ture. Da? Există există multe meserii care necesită lucru în ture. Vorbim despre polițiști, despre pompieri, despre medici, despre oamenii care lucrează în benzinării, despre toate serviciile astea care trebuie să stea deschise și noaptea. Dar ideal este să-ți limitezi aportul tău la la să zic binele societății la măcar câțiva ani, măcar 10 ani în care lucrezi în ture și după aia închei lucrul în ture pentru că e probabil cancerigen. Atenție, probabil cancerigen pentru oameni este să lucrezi ca frizer sau bărbier. De ce? Pentru că probabil frizerii și bărbierii se expun la tot felul de substanțe. Una este să-ți dai tu cu un spray din acesta fixativ în păr o dată la trei zile, alta este să ai 10 clienți pe care pe toți 10 îi dai cu spray, mai ai și alți trei colegi care dau alți 10 clienți cu spray de păr și cu tot felul de substanțe care sunt volatile pe care tu le le respiri și practic toată ziua tu stai și lucrezi în acel mediu care este în mod cert toxic din punctul meu de vedere. Un salon de de tuns, de bărbierit, de hairstyling ar trebui să aibă probabil că trei purificatoare în fiecare cameră care să tureze la maxim cu geamurile deschise pentru ca oamenii care lucrează acolo să fie safe. Și ajungem la grupul 2B. Atenție, asta nu este încă lista noastră pe care am compus-o pentru acest material de substanțe cancerigene pe care trebuie să le evităm acuma. Încă suntem la această listă a Organizației Mondiale a Sănătății, a Agenției Internaționale de Cercetare în Cancer unde vedem că la grupul 2B, adică posibil cancerigene, avem benzina și eșapament de mașină și mai avem și murăturile spre exemplu și aloe vera. Acuma murăturile se pare că pot să conțină anumite substanțe cancerigene, dar din nou în risc este cineva care probabil că mănâncă un borcan de murături în fiecare zi. Și grupul trei este conține substanțe pe care nu le-am studiat încă, care au rezultate inadecvate în oameni, au rezultate inadecvate în animale, adică nu știm de exemplu dacă ceaiul, cafeaua, dacă câmpurile statice magnetice, dacă lumina fluorescentă și alte substanțe sunt cancerigene. Deci despre ele nu putem să spunem nimic în momentul ăsta. Și din nou trebuie să înțelegem că toate aceste substanțe sunt cancerigene, dar dar sau adică am zis sunt probabil cancerigene, posibil cancerigene, dar contează foarte mult cât de mult te expui la ele. Da? E o mare diferență între cineva care fumează o țigară pe an și cineva care fumează un pachet pe zi. E o mare diferență între cineva care se coafează o dată dimineața, da? Și ți-ai dat cu spray în păr. E bine să leviți pe cât posibil, nu este tocmai sănătos, este toxic pentru plămânii tăi. Dar dacă ți-ai dat cu fixativ în păr, da? Și cât stai în baie după ce te-ai dat cu fixativ mai stai trei patru minute și ai plecat. Da? Și acele gaze se așează, se evaporă, se aerisesc. Dar e o diferență între între tine dacă faci asta și un frizer sau un hairstylist care stă opt ore în acel salon și timp de opt ore el doar asta respiră pentru că și el și colegii lui toți spray-iază clienții la final de tunsoare de tuns și respiră doar asta. Deci e foarte mare diferență. Și acum hai să vorbim despre aceste substanțe care sunt majoritatea clasificate în acea listă și sunt lucruri pe care le trecem cu vederea și pe care riscăm să le consumăm în fiecare zi. Și pe primul loc, pe locul zero să zicem, este fumatul. Dar este cât se poate de evident. Acesta este cel mai mare cancerigen și pentru că conține sute de substanțe cancerigene într-un singur fum de țigară și pentru că ne dă o dependență atât de mare încât practicăm asta atât de des. O persoană care fumează de regulă fumează 10 20 de țigări pe zi și tu bagi încontinuu câte 100 de cancerigeni în tine la fiecare fum de țigară de 10 de 20 de ori pe zi toată viața. Deci fumatul este pe locul zero. Dacă vrei să să să reduci riscul tău de a face cancer cu până la 80%, dacă renunți la fumat reușești asta. Deci cel mai bun lucru pe care poate să-l facă o persoană care fumează, da, cel mai bun lucru. Dacă ar fi să comparăm și sportul și somnul și mâncarea sănătoasă și lipsa de stres și mutat pe o insulă și deci dacă ar fi să comparăm toate lucrurile, să punem toate lucrurile pe care o persoană fumătoare le-ar putea face, cel mai bun lucru pe care l-ar putea face pentru ea este să se lase de fumat. Da, deci nu există absolut nimic mai bun. Poate să fie sedentară, poate să mănânce cipsuri, poate să se streseze. Cel mai rău lucru pe care poți să-l faci pentru tine este să fumezi și cel mai bun lucru pe care poți să-l faci pentru tine este să te lași de acel fumat. Acuma pe locul unu ca substanță cancerigenă pe care o consumăm zilnic fără să ne dăm seama de asta este carnea procesată. Ea este în grupa unu a acestei agenții de cercetare în cancer a Organizației Mondiale a Sănătății. Deci este avem dovezi foarte clare că acea carne procesată, șuncă, șunculiță, caizer afumat, salam de Sibiu, crenvuști afumați, toată carnea asta procesată, da, acea vitrină din supermarket unde te întreabă doamna ce-ți taie, unde ai acele acele mezeluri cu prețuri pe ele, aia e vitrina cancerigenă. Deci dacă vrei să dacă ar fi să să facem la fel cum facem la țigări, da, pe țigări pe pachetul de țigări scrie atenție fumatul ucide, fumatul duce la cancer, fumatul duce la AVC, ar fi să respectăm aceleași reguli în toată industria. Vitrina aia cu mezeluri din supermarket este vitrina cancerigenă. Așa ar trebui s-o denumim. Deasupra ei să scriem vitrină cancerigenă și să scriem șuncă cancerigenă de Praga, să scriem crenvuști cancerigeni cu 80% carne de pui, să scriem salam de Sibiu cancerigen pentru că carnea asta este în mod cert cancerigenă. Acum depinde cât mănânci. Și mie îmi place, ador să mănânc un cren crenvuști cu muștar, este delicios și mănânc un crenvuști cu muștar probabil că o dată la patru cinci luni, de cele mai multe ori când călătoresc și merg într-un hotel unde la mic dejun văd un cren și nu mă pot abține. În rest nu există așa ceva în frigiderul meu, nu cumpărăm așa ceva. Deci e absolut esențial să eviți consumul constant de carne procesată, mezeluri, crenvuști, cârnați. E bine să nu ai așa ceva. Dacă mănânci asta și ajungi să-ți faci din asta un obicei, ajungi aproximativ ca un fumător. Cum un fumător fumează un pachet pe zi, așa și tu mănânci câțiva crenvuști pe zi. Atenție însă, da, la diferența dintre cele două, probabil că o țigară e echivalentă, e foarte greu să faci astfel de comparație, dar probabil că o țigară este echivalentă cu undeva la patru cinci crenvuști. Da? Fumezi o țigară, răul pe care ți-l faci este asemănător cu patru cinci crenvuști. Dar gândește-te că un fumător care fumează 20 de țigări pe zi este echivalent cu un mâncăcios care mănâncă vreo 80 de crenvuști care din păcate la țigară este cel mai mare, da? Pentru că fumăm mult și cumulăm factorii de risc. În schimb la crenvuști într-adevăr mănânci doi crenvuști pe zi, dar dacă face asta în fiecare zi te predispui la acest risc de cancer. Deci am stabilit numărul unu carne procesată. Raionul de mezeluri ar trebui să fie denumit sau redenumit raionul cancerigen sau sub fiecare tip de șuncă să scrie atenție consumul de șuncă procesată te predispune la un risc de cancer de colon. Da? Și te poate duce în acea statistică de 20 de milioane de oameni care în fiecare an primesc la doctor diagnosticul de cancer. Dar gândiți-vă să facem așa o pauză din toată această enumerare pentru că ne gândim la riscul de cancer ca la ceva așa care pe noi n-o să ne atingă. Da? Dar totuși gândiți-vă că în mod real în fiecare an 20 de milioane de oameni stau în fața unui doctor și doctorul se uită pe o fișă și le zice: „Bun, am făcut investigațiile și din păcate aveți cancer.” 20 de milioane pe an. Deci în fiecare an de 20 de milioane de ori un doctor stă în fața unui alt om și spune: „Îmi pare rău, ai cancer.” Da? Și cancerul ăsta de cele mai multe ori este provocat de lucrurile astea. Da? Este destul de rar să faci un cancer pentru că ai o infecție despre care nu știi sau pentru că ai o genă care îți codifică acel cancer. De cele mai multe ori lucrurile astea pe care le enumerăm acum sunt cele care cumulat unele peste altele și pesticide și afumături și prăjeală și mai departe despre ce o să vorbim acum, toate lucrurile astea adunate au strâns suficient de mult cât să provoace un cancer. Deci lucrurile astea nu sunt niște lucruri cu care să glumim sau la care să zicem „Da, lasă că e ok.” Nu e e absolut esențial să te gândești că atunci când fumezi că tu cu fiecare fum cu fiecare inhalare îți induci acel risc de a face cancer. Cu fiecare fum în plus tu adaugi da, în această loterie adaugi șanse mari în plus. Da? Sau un risc mare în plus ca și tu la un moment dat în viața ta să stai în fața unui doctor care să zică: „Îmi pare rău, ai cancer. Hai să vedem ce putem să facem să-l tăiem din tine ori să dăm otravă chimioterapie care să otrăvească cancerul și poate n-o să te otrăvească pe tine.” Atât de serioase sunt lucrurile. Scuze pentru paranteza asta și hai să continuăm. Deci am zis carnea procesată e pe primul loc și este în grupa unu clar cancerigenă. Pe locul doi aș spune carnea roșie. Carnea roșie are beneficiile sale, are proteine, are creatină, e ok să mănânci o carne roșie bine făcută, dar din nou carnea roșie trebuie mâncată mai rar. Există suficiente dovezi care să claseze carnea roșie în grupa 2A, adică probabil cancerigen pentru oameni. Și aici vorbim despre porc, vită, miel și așa mai departe. Dacă mănânci în fiecare zi porc, mănânci în fiecare zi carne roșie, combini carnea aia roșie, de exemplu, mănânci la prânz o friptură de porc, dar dimineața ai mâncat doi cren și seara îți faci un sandviș cu șuncă, tu deja deja ai cumulat carne procesată cu carne roșie în fiecare zi ai un risc crescut de a face cancer. Pe locul trei la substanțe cancerigene este alcoolul. Da? Indiferent de tipul de alcool. Da? Oamenii întreabă ce e mai bine să beau, vodcă sau vin roșu sau bere? În toate băuturile alcoolice formula chimică a alcoolului este aceeași. Indiferent dacă bei bere, vin, vodcă, whisky, indiferent dacă bei nașul sau dacă bei spirt Mona. Da? Indiferent pe care paste le bei, alcoolul din ele este același. Da? Modul de fabricație, ce este pe lângă, ce polifenoli mai sunt acolo, ce coloranți, ce arome, alte lucruri, dar alcoolul are aceeași formulă chimică. Și acel alcool până să fie metabolizat se transformă într-un cancerigen care circulă în corpul tău. Din nou, probabil că există o cantitate safe de alcool, o cantitate pe care corpul tău poate s-o stingă imediat fără să-ți facă rău și acea cantitate probabil că este undeva la un pahar de vin pe săptămână, maxim două pahare de vin pe săptămână. Deja exagerăm la două pahare de vin pe săptămână. Probabil că un pahar de vin pe săptămână este ok și de regulă oamenii care se duc în zona de un pahar de vin pe săptămână renunță de tot. Dar te duci la onomastică și îți iei un pahar de prosecco pe care îl savurezi acolo cu prietenii o dată pe săptămână, este ok. Dar consumat zilnic, alcoolul este cancerigen. Reluăm. O persoană care dimineața și seara mănâncă carne procesată, la prânz a făcut o friptură de porc și a mai băut două beri, deja combină trei substanțe cancerigene care se suprapun una peste alta. Pe locul patru, și o să vă mire asta, este peștele sărat sau peștele afumat. Da? În acel în acea listă făcută de IARC a OMS-ului e precizat că este pește chinezesc. Din nou, ce este? Ce înseamnă asta? E e vorba de acel pește care este prezervat în conservă sau este afumat și este așa la folie cum se vinde și la noi în supermarketuri. E în stil chinezesc se probabil că vrea să zică la acele populația acei oameni care mănâncă constant zilnic așa ceva. În China sunt foarte mulți oameni care prezervă peștele prin sărarea lui și mănâncă zilnic pește sărat și el este pe lista unu de substanțe cancerigene. Deci este pe în grupul unu, este clar cancerigen. Asta înseamnă că și acel somon afumat pe care tu ți-l cumperi din magazin este cancerigen. Este clar cunoscut și este clasificat pe în lista în grupul unu ca fiind în mod cert cancerigen pentru oameni. Ce înseamnă asta? Că dacă te duci la hotel din nou și la mic dejun au niște somon afumat și-ți pui niște somon afumat și faci asta o dată pe lună, probabil că nu se va întâmpla nimic. Dar dacă tu din de multe ori din rațiuni de sănătate pentru că somonul este scump și da, somonul ăla făcut la cuptor are grăsimi foarte benefice, dar dacă tu îți cumperi somon afumat sau somon sărat și-l mănânci zilnic pentru că tu crezi că este sănătos, da, are Omega 3, da, are proteine super de calitate, are aminoacizi de calitate, dar este clasificat ca fiind cancerigen. Pentru că atunci când îl expui la sare ceva se întâmplă în ADN-ul celulelor din acea carne și ea suferă niște mutații și devine cancerigenă. Iar atunci când afumi acea carne sau afumi acel somon, tu practic îl îmbezi de substanțe cancerigene. Am povestit puțin mai sus că atunci când expui oamenii din casă la prăjeală, deci doar la fumul de prăjit, mirosul de prăjit este cancerigen. La fel și acel somon care stă și se expune la acele produse cancerigene din fum, el devine și el cancerigen. Deci pe locul patru, peștele sărat sau afumat. Pe locul cinci, atenție și sunt clasate în grupa 2A, grupul 2A, adică probabil cancerigen, sunt băuturile foarte fierbinți, adică peste 65 de grade. Și există studii care arată că persoanele care beau ceai de exemplu și-l beau fierbinte, e zona aia când îl sorbi ceaiul ăla și el e fierbinte, dar ție îți place că te încălzește, există studii clare care arată că acele persoane care beau băuturi peste 65 de grade au un risc mult mai mare de a face cancer de esofag. Deci indiferent dacă îți bei cafeaua dimineața, că îți bei ceaiul de seară sau că mănânci ciorba aia de la prânz, ea trebuie să fie caldă, călduță, dar să nu fie fierbinte. Băuturile, cum ziceam, peste 65 de grade sunt cancerigene. Și acum hai să reluăm puțin traseul. Ai mâncat carne procesată, ai mâncat friptură de păr la prânz, seara ai mai mâncat niște șuncă, ai băut două beri, ai mâncat un somon afumat pentru că ți se pare că este bun și ciorba de la prânz era fierbinte. Iată câți câți factori pe care îi considerăm foarte foarte normali, da, de zi cu zi câți factori se suprapun. Pe locul șase aș pune cu precauție pentru că nu apare în lista Organizației Mondiale a Sănătății ca fiind cancerigen. Cu precauție aș pune de la mine putere băuturile carbogazoase dulci. Indiferent dacă sunt carbogazoase sau nu, dar de regulă pe astea le știm, Cola, Fanta, Sprite, Prigat, Mirinda, ia orice tip de băutură dulce. Iar riscul ei de a fi cancerigen e puțin mai greu de observat și de dovedit, de aceea probabil ele nu apar în acele liste de substanțe cancerigene. Aceste sucuri, dacă bei o dată pe lună, probabil că nu pățești nimic. Dar dacă consumi zilnic, consumul zilnic de sucuri dulci este clar dovedit că te duce la obezitate, iar obezitatea în sine este cancerigenă. Obezitatea este cancerigenă ducând la cancer de colon, de sân, de uter, de esofag, de pancreas și așa mai departe. Și pe lângă asta acele sucuri sunt niște bombe pentru microbiomul tău. Microbiomul tău nu e pregătit să primească atât de mult zahăr și atât de rapid. Da? Și acest zahăr îți irită faza microbiomul, încep să ai tot felul de pofte și l-aș clasifica ca fiind probabil cancerigene băuturile carbogazoase dulci. Pe locul șapte putem să vorbim despre orice tip de fast food. Fast food-ul este cancerigen. Este o mâncare cu foarte mulți aditivi, este o mâncare prezervată cu tot felul de substanțe chimice, e o mâncare de proastă calitate, da? Este o substanță e e o mâncare de masă procesată și este o mâncare de cele mai multe ori prăjită în uleiuri nesănătoase care se îmbibă și fac parte din acea mâncare. Deci mâncarea de fast tip fast food este în mod cert o mâncare cancerigenă, are substații cancerigene în ea. Și acuma imaginează-ți că tu ai mâncat toate substanțele de mai sus, dar le-ai mâncat acasă și crezi că ești sănătos și zici: „Hai că din din când în când pot să mănânc de o dată la două trei zile la Mac.” Nu. Asta este din nou cancerigen și se adaugă. Da? Ca pătură peste pătură se adaugă strat peste strat peste tot ce am povestit mai devreme. Pe locul opt putem să punem mâncarea prăjită. Mâncarea prăjită formează aceste HPA, hidrocarburi poriciclice aromatice. Și atenție, nu contează ce prăjești. Da? Poți să prăjești carne, dar poți să prăjești broccoli. Dacă prăjești broccoli, și acel broccoli o să devină cancerigen. Avem un video și despre prăjeală unde am explicat cum poți să faci prăjeala mai sănătoasă, dar despre asta e video pentru că știm că prăjeala e nesănătoasă și e cancerigenă. Dar avem un video repet, un material pe care o să-l punem în descrierea acestui acestui video în care explicăm cum poți să faci mâncarea mai mai prăjită mai puțin nocivă. Pe locul nouă putem să punem emisiile motoarelor diesel. Nu mai e o chestie pe care o mănânci, dar se pare că aceste emisii sunt posibil sau probabil cancerigene. Pe locul 10 ca și substanțe cancerigene putem să vorbim despre Helicobacter pylori care este o bacterie care e prezentă în 30 și până la 40% dintre europeni și e o bacterie care te predispune la cancer de stomac. Dacă ai în special gastrite, dacă te supără stomacul, dacă ai arsuri gastrice, dacă simți că nu e ok digestia ta, e foarte valoros să te duci la un medic, să dai un test din scaun să vezi dacă ai Helicobacter pylori prezent și să vezi care sunt metodele naturale sau medicamentoase pentru a trata acest Helicobacter pylori. Dacă vrei apropo material despre Helicobacter pylori, scrie asta jos în comentarii. Și pe locul 11 aș pune un virus ca să nu lăsăm să nu facem discriminare între bacterii cum e Helicobacter pylori și virusuri și la virusuri putem să punem clar HPV-ul. 11 substanțe dintre care opt substanțe consumăm și putem să consumăm zilnic fără să ne dăm seama. Repet, niciuna din substanțele astea consumată o dată din când în când la multe luni n-o să te ducă la cancer. Dar toate substanțele astea combinate, da? Carnea procesată da, dimineața seara, carne roșie la prânz, alcool două trei pahare seara, pește sărat, somon afumat că ți se pare că e sănătos, băuturi foarte fierbinți, mănânci ciorba aia de burtă foarte fierbinte că așa îți place, bei o Cola, bei o Fanta, da, te predispui la la obezitate, mănânci fast food o dată la câteva zile, îți permiți că în rest mănânci acasă și se pare că e sănătos. Mai prăjești niște mâncare, prăjești niște broccoli că ți se pare că e sănătos sau tragi legumele prin tigaie dar le prăjești mai mult, toate substanțele astea adunate sunt substanțe cancerigene. Și mai există bineînțeles și activitățile pe care le facem, toate substanțele cu care ne dăm în păr, substanțele cosmetice, te duci la frizer, stai într-un oraș poluat, ești stresat și stresul același scade suprimă imunitatea pentru că stresul secretă acest hormon cortizol iar cortizolul este imuno inhibitor, el îți inhibă pur și simplu imunitatea ta așa cum fac toți steroizii. Da? Noi de exemplu în medicina de transplant cât am lucrat pe secția de transplant cei opt ani de Fundeni în momentul în care transplantezi un ficat de exemplu pentru că asta făceam transplant am ficați le prescriem pacienților niște protocoale foarte stricte pe care le urmăream și le ajustam de imunoterapie și acea imunoterapie era o imunosupresie. Deci tu nu răspundeau la acea imunoterapie și făceau câte un rejet acut sau un rejet hiper acut, lucruri de care te ferești dar care se pot întâmpla. Atunci noi le dădeam în bolus Medrol, este un steroid pe care tu îl injectezi într-o cantitate mare, da? Și tu practic imunitatea ta reacționează, ea vrea să se lupte da, cu cu acel organ nou și tu îi dai Medrol și tu scazi foarte mult acel răspuns, îl calmezi. Da? Adormi sistemul tău imunitar. Și ăsta este unul dintre motivele pentru care pacienții care iau imunosupresie, care au transplant fac mult mai des cancer pentru că tu le suprimi imunitatea lor iar imunitatea ta este cea care se luptă inclusiv cu celulele noi canceroase care de abia apar și sunt înșfăcate de imunitate și omorâte de propria ta imunitate. Deci să fii imunodeprimat, să ai imunitatea suprimată este un factor de risc foarte mare pentru a face toate tipurile de can cancer. Și asta nu o face doar imunoterapia sau imunosupresia, asta o face și stresul cronic. Stresul cronic în care tu în fiecare zi ai cortizolul sus, te-ai trezit dimineața ai fumat o țigară, ești stresat, ai citit o știre, stai la scârbici o ăla și nu-ți place, țipă șeful la tine, vrei să pleci acasă, vii acasă te cerți cu nevasta, te țipă copiii, nu mai știi ce să faci, vrei să bei o bere, nu te lasă nimeni în pace, te culci stresat. Și uite așa zi după zi tu ai un corp care seamănă cu cu corpul unui pacient care are un organ transplantat și care îi primește imunosupresie. Stresul este imunosupresor și stresul este un factor favorizant pentru cancer și în special dacă vii pe deasupra și mănânci toate aceste produse pe care le-am descris mai devreme, din păcate te apropii de acele persoane care la un moment dat primesc un diagnostic care este groaznic. Da? De care se întâmplă ceea ce se întâmplă din ce în ce mai des. Deci țineți cont vă rog de aceste de aceste grupe de cancerigene, de aceste substanțe cancerigene și chiar dacă nu poți să renunți complet la ele, cu toate că sunt oameni care renunță complet la ele și nu mai beau niciodată alcool, nu mănâncă cren vuști niciodată, nu mănâncă mezeluri niciodată, mănâncă prăjeală foarte rar, nu fumează niciodată, da, chiar dacă nu poți să faci asta în modul ăsta radical, încearcă să o faci cât se poate de rar. Da? Încearcă să dormi bine, încearcă să-ți rezolvi stresul orice ar trebui să faci pentru asta, încearcă să faci spor să renunți la obe itate, dar încearcă să nu fumezi per primă și atunci probabil că te vei îndepărta de acele liste despre care am vorbit la început. Oameni buni, sper să să vă ajute lucrurile astea pe care le vedeți aici. Uitați-vă și la acest material, aici vorbim despre top cele mai importante semne pe care un cancer care deja a luat ființă într-un corp începe să le dea. Vorbim despre anumite tipuri de somnolență, vorbim despre anumite tipuri de scădere în greutate pe care nu ți le dorești și multe alte semne. Multe dintre ele sunt necunoscute, dar sunt semne pe care eu le-am văzut, toate aceste semne pe care le descriu aici sunt semne pe care eu le-am văzut în practica mea de opt nouă ani și în cei nouă ani în care am lucrat la Fundeni la într-o secție de transplant hepatic și de chirurgie oncologică, majoritatea pacienților noștri erau pacienți cu cancer și la toți acei pacienți am văzut o mare parte din aceste semne. Ideal este să descoperi un astfel de semn foarte rapid ca să poți să intervii rid și să poți să te vindeci de acel cancer. So, respectați vă rog lista pe care am descris-o mai devreme și spor la vizionat acest material. Pe curând!
