Un studiu arată ceva ce mulți simțim intuitiv, dar nu puteam explica științific până acum: creierul nu are aceeași capacitate de reacție și de învățare pe parcursul zilei. Aceleași informații, aceiași stimuli, pot fi procesați complet diferit dimineața sau seara. Diferența nu ține de voință sau motivație, ci de biologia creierului.
Cercetarea arată că excitabilitatea și plasticitatea neuronală sunt guvernate de ritmurile circadiene și de molecule precum adenozina, o substanță-cheie care leagă metabolismul, somnul și activitatea neuronală.
Ce este adenozina și de ce contează
Adenozina este o moleculă care se acumulează în creier pe parcursul stării de veghe. Cu cât stăm treji mai mult, cu atât nivelul adenozinei crește, iar efectul este bine cunoscut: apare senzația de oboseală și nevoia de somn.
Rolul ei nu se oprește însă aici. Adenozina acționează direct asupra neuronilor, reglând reactivitatea acestora. Practic, ea funcționează ca un buton de volum al creierului, reducând sau crescând reactivitatea neuronală în funcție de momentul zilei.
Ce au descoperit cercetătorii
O echipă de la Universitatea Tohoku, din Japonia, a studiat direct activitatea neuronală folosind optogenetica, o tehnică extrem de precisă care permite activarea neuronilor cu ajutorul luminii. Cercetătorii au stimulat aceleași circuite din cortexul vizual al șobolanilor și au observat reacțiile neuronale la diferite momente ale zilei. Rezultatul a fost surprinzător de clar: stimuli identici produceau răspunsuri diferite în funcție de oră.
La răsărit, activitatea neuronală era diminuată. La apus, aceiași neuroni răspundeau mult mai puternic. Pentru șobolani, care sunt animale nocturne, răsăritul corespunde finalului perioadei active și începutului somnului, moment în care adenozina este la nivel maxim.
Când cercetătorii au blocat acțiunea adenozinei, neuronii au devenit din nou foarte reactivi chiar și la răsărit. Asta a confirmat rolul direct al acestei molecule în reglarea excitabilității creierului.
Plasticitatea creierului nu urmează aceeași regulă
Partea cu adevărat interesantă a apărut atunci când echipa a analizat plasticitatea neuronală, adică capacitatea creierului de a se modifica și de a învăța. Aceasta este strâns legată de un mecanism numit potențare pe termen lung, baza celulară a memoriei și învățării.
Contrar așteptărilor, potențialul de plasticitate nu a fost maxim la apus, când neuronii erau cei mai activi, ci la răsărit. Chiar dacă nivelul de oboseală era ridicat, creierul era mai pregătit să-și modifice conexiunile. Asta sugerează că excitabilitatea și capacitatea de învățare nu sunt același lucru. Un creier foarte activ nu este neapărat și cel mai adaptabil.
Ce înseamnă asta pentru noi
Deși studiul a fost realizat pe șobolani, principiile sunt relevante și pentru oameni, care sunt activi mai ales ziua. La noi, ritmul este inversat, iar datele sugerează că fereastra optimă pentru învățare și consolidarea memoriei ar putea fi în perioada crepusculară, înainte de culcare.
Cu alte cuvinte, seara nu este neapărat un moment prost pentru studiu, așa cum se crede frecvent. Din contră, pentru anumite tipuri de învățare, creierul poate fi mai pregătit să fixeze informațiile, seara, în timp ce activitățile care necesită concentrare maximă pot fi făcute cu eficiență mai bună, dimineața.
Concluzie
Aceste descoperiri pot avea aplicații reale în educație, recuperare neurologică și terapie. Dacă știm când creierul este cel mai receptiv la schimbare, putem optimiza:
- momentele de învățare
- programele de reabilitare după accidente vasculare sau traumatisme
- terapiile bazate pe stimulare cerebrală
Creierul nu funcționează la fel toată ziua. Nu este o mașină, ci un sistem biologic profund legat de somn, metabolism și ritmurile naturale ale corpului.
Întreabă-l pe dr. Mihail
Pune o întrebare legată de conținutul articolului și află ce recomandări are Dr. Mihail pentru problema ta.
