Ce este stresul?
Stresul este sentimentul pe care toți îl experimentăm atunci când trecem prin situații tensionate. De fapt, în situațiile limită, stresul poate fi chiar benefic – cum ar fi în competiții sau atunci când vorbim în public. Problema apare atunci când stresul este activat prea des sau pentru perioade prea lungi. În astfel de cazuri, el activează sistemul primitiv de „fugă sau luptă,” ceea ce duce la modificări în întregul organism.
Când te simți în pericol, hipotalamusul reacționează și trimite impulsuri nervoase către glandele suprarenale. Acestea încep să secrete epinefrină, norepinefrină și cortizol – un hormon care pregătește organismul să acționeze. Cortizolul este util în situații limită, ajutând creierul să folosească mai eficient glucoza. Totuși, secreția excesivă de cortizol pe termen lung poate avea efecte negative, cum ar fi:
- Pierderea legăturilor sinaptice dintre neuroni.
- Scăderea numărului de celule noi din hipocamp, ceea ce îngreunează învățarea și accesarea amintirilor.
- Creșterea poftei de mâncare.
În plus, glandele suprarenale secretă și adrenalină (detalii aici), care:
- Crește tensiunea arterială (mai multe informații).
- Accelerează pulsul și îngreunează respirația.
- Contractă vasele de sânge, direcționând sângele către mușchi.
- Inhibă secreția de insulină.
Pe lângă bine-cunoscuții „fluturi din stomac” pe care îi simțim când suntem stresați, adrenalina poate perturba contracțiile naturale ale stomacului, ceea ce poate afecta sistemul digestiv și poate provoca daune pe termen lung.
Gestionarea stresului este esențială pentru a menține echilibrul și sănătatea organismului.
Tipuri de stres:
Stresul acut:
Acesta este stresul „bun”. Se activează în situații riscante sau neașteptate, cum ar fi o întâlnire cu un urs în pădure sau evitarea la limită a unui accident de mașină. Stresul acut poate apărea și în contexte care provoacă o doză de frică, dar sunt distractive, cum ar fi o plimbare cu caruselul sau coborârea pe pârtie cu sania.
Stresul episodic acut:
Acest tip de stres apare frecvent și este o formă repetitivă de stres acut, fără a avea întotdeauna o cauză serioasă. Totuși, frecvența mare a acestor episoade și secreția constantă de hormoni ai stresului pot afecta sănătatea pe termen lung.
Stresul cronic:
Acest tip de stres implică episoade frecvente și prelungite, cauzate de anticiparea negativă a evenimentelor viitoare sau analiza excesivă a celor trecute. Stresul cronic poate contribui la apariția unor probleme grave, precum:
- Anxietate
- Depresie
- Slăbirea sistemului imunitar
- Tensiune arterială crescută
De ce suntem stresați?
Aici probabil fiecare are propriul răspuns, dar un factor comun al stresului cronic este chiar mediul în care trăim. Să ne gândim puțin la omul primitiv și chiar la omul de la începutul secolului trecut, omul care lucra foarte mult în natură, făcea mult efort fizic și nu trăia înconjurat de tehnologie. Tehnologia este într-adevăr destul de obositoare pentru noi. Într-un mediu atât de agitat, mereu poluat, chiar și fonic, plin de stimuli ale impulsurilor noastre este de înțeles de ce este puțin mai dificil să nu fim stresați sau agitați, dar nu e imposibil.
Câteva simptome ale stresului cronic:
- dureri de cap
- insomnie
- probleme sexuale
- probleme digestive
- dificultate de concentrare
- dezechilibru alimentar (consumarea mâncării în cantități prea mari sau prea mici)
Ce cauzează stresul?
- Propriile tale gânduri: de cele mai multe ori mintea ta are cel mai mare impact asupra stresului cronic. Prin felul în care te raportezi la ce ți se întâmplă și prin presupunerea continuă a ce urmează să ți se întâmple, viața ta va fi un continuu lanț de episoade de stres.
Traume: acestea îți pot influența foarte mult modul în care îți gestionezi situațiile din viață. Traumele, în special cele din copilărie, cauzează mai multe probleme psihice printre care este și stresul cronic. (https://www.healthline.com/health/emdr-therapy)
- Munca prea multă: am ajuns în punctul în care foarte mulți dintre noi uită să ia o pauză și astfel ne trăim toată viața numai muncind. Este bine să fii dedicat în ceea ce faci, dar nu exagera cu prea multă muncă. Rezervă timp și pentru tine.
- Discriminarea socială: Prin studiile (https://www.colorlines.com/articles/meet-man-who-proved-discrimination-can-make-you-physically-sick) sale, Dr.David Williams a descoperit o legătură strânsă între simptomele stresului (tensiune arterială mare, greutate scăzută, niveluri ridicate de inflamație) și discriminarea socială (rasismul). Acesta susține că discriminarea conduce la boli psihice care în cele din urmă aduc și efecte fizice.
Cum să învingi stresul cronic?
Cum totul are o soluție, ar fi nedrept să credem că stresul nu poate fi gestionat. Iată câteva metode eficiente pentru a combate stresul:
- Meditația și yoga – Aceste practici ajută la relaxare, reduc tensiunea și îmbunătățesc concentrarea.
- Terapia – Consultarea unui specialist este esențială. Nu trebuie să te simți „nebun” pentru că alegi să ceri ajutor; la fel cum organele tale se pot îmbolnăvi, și sufletul are nevoie de îngrijire.
- Alimentația echilibrată – O dietă bazată pe alimente alcaline poate preveni numeroase probleme medicale. Fii conștient de ceea ce consumi și alege mâncăruri sănătoase.
- Practicarea sportului – Activitatea fizică reduce nivelul de cortizol și stimulează secreția de endorfine, hormonii „fericirii.”
- Tehnici de respirație – Poți încerca această metodă simplă: inspiră adânc pe nas, ține respirația timp de 5-8 secunde, apoi expiră ușor pe gură în 5 secunde. (Pentru mai multe detalii, consultă acest articol).
- Gândirea optimistă – O atitudine pozitivă poate face minuni în gestionarea stresului. Dacă te interesează mai multe despre cum optimismul poate avea efecte benefice asupra vieții tale, am scris un articol despre acest subiect aici.
Adoptarea acestor metode nu doar că te ajută să învingi stresul, dar contribuie și la o stare generală de bine și sănătate.
Ai grijă de tine! 🙂
