10 semne ale cancerului pe care oamenii le amână „până după vacanță”

Mulți pacienți cu cancer și-au spus că merg la doctor după ce se termină sezonul aglomerat sau după ce se întorc din vacanță. În anii mei la Fundeni, în echipa prof. Brașoveanu, am văzut rar un pacient ajuns cu un cancer avansat care să nu fi avut înainte măcar unul dintre semnele de mai jos.

Vreau să citești articolul ăsta fără frică, pentru că fiecare semn de aici apare și în boli care nu au legătură cu cancerul, iar un semn nu e un diagnostic până nu se fac analizele și investigațiile. Merită totuși să fim atenți, pentru că în 2022 au fost aproape 20 de milioane de cazuri noi de cancer în lume și 9,7 milioane de decese, iar o analiză a 209 studii arată că diagnosticul rapid ajută mai ales în cancerul de sân, colorectal, testicular și în melanom.

1. Slăbești fără să fi schimbat nimic

Mănânci la fel, te miști la fel, dar pierzi 3 sau 4 kg pe lună și observi asta la curea, unde mai faci o gaură. O tumoră care crește consumă din resursele corpului și îți dă peste cap metabolismul, așa că începi să arzi din grăsime și din mușchi. Unii se bucură că au slăbit 10 kg în 3 luni fără efort, iar tocmai atunci e momentul să mergi la medic. Poate fi și o tiroidă care lucrează prea mult, însă într-o meta-analiză pe 25 de studii scăderea în greutate a fost asociată cu 10 tipuri de cancer, printre care cel colorectal, pulmonar, pancreatic și ovarian.

2. Ești somnolent fără motiv

Eu știu de ce sunt obosit când nu am dormit sau când copilul s-a trezit toată noaptea, dar dacă dormi normal, ai aceeași muncă și totuși ești somnolent zi de zi, ceva te consumă din interior. Una dintre explicații e anemia prin lipsă de fier, pentru că un cancer din tubul digestiv poate sângera puțin câte puțin, fără să vezi, iar inflamația din jurul tumorii împiedică folosirea fierului. Poți fi palid, sau anemia se vede doar pe analize. Într-un studiu pe 6.442 de pacienți cu cancer colorectal, la bărbații peste 60 de ani cu hemoglobina sub 11 g/dl și lipsă de fier, riscul de cancer colorectal a fost de 13,3%.

3. O gâlmă nouă sau o rană care nu se vindecă

O gâlmă pe care o descoperi din întâmplare și nu o poți lega de nicio lovitură merită urmărită, iar dacă e caldă, crește, e tare sau nu pleacă după câteva săptămâni, mergi la medic. Căldura apare mai des într-o infecție, dar poate apărea și în jurul unei tumori, unde imunitatea se luptă cu ea, așa că semnul care contează cel mai mult e gâlma care crește. La fel stau lucrurile cu o aluniță care se schimbă sau cu o rană apărută fără motiv, care sângerează și nu se vindecă în câteva săptămâni.

Un coleg de la spital mi-a arătat într-o zi o leziune lângă mamelon, apărută de o lună, care tot creștea și pe care o ungea cu alifie. Era întărită și se simțea în profunzime, iar bărbații pot face și ei cancer de sân. I-am spus că nu îmi place cum arată și l-am chemat la cabinet chiar în ziua aceea, dar nu a venit. După 4 sau 5 luni, când eram de gardă, m-a strigat pe nume pacientul din patul de alături și la început nu l-am recunoscut, pentru că slăbise enorm. Boala se răspândise în tot corpul și a murit după aproximativ 2 săptămâni, la mai puțin de 6 luni de când mi-o arătase.

4. Febra mică ce nu trece de luni de zile

Vorbesc despre oamenii care de luni de zile au 37,5 grade, care urcă uneori spre 38 și coboară iar, fără să li se găsească o infecție. Poate fi reacția corpului la o tumoră care crește încet, iar o astfel de febră nu se acoperă luni la rând cu antitermice, i se caută cauza.

5. Ganglionii care cresc, sunt tari și nu dor

O dată la 2 sau 3 săptămâni, la duș, poți să treci cu mâna pe gât, în spatele urechilor, sub maxilar, deasupra claviculelor, la axile și în zona inghinală. Un ganglion care se umflă brusc, doare și e cald, în timpul unei infecții la gât sau la o măsea, își face treaba. Ganglionul care crește în timp, e tare, nu doare, nu se mișcă sub degete și rămâne acolo e altă poveste, pentru că ganglionii sunt prima stație în care migrează un cancer, iar un cancer prins înainte să treacă de ganglioni are mult mai multe șanse să poată fi operat.

6. O durere de cap nouă, care nu cedează

Dacă ai migrenă sau te doare capul când se schimbă vremea, durerea obișnuită nu e un motiv de panică. Dacă însă nu te-a durut niciodată capul și deodată te doare constant, iar durerea trece greu la pastile, poate fi o tumoră în creier, benignă sau malignă, mai ales dacă scade auzul pe o ureche, scade vederea la un ochi sau un ochi începe să privească strâmb. Medicul îți va recomanda un RMN.

7. Un nodul pe testicul sau sângerări vaginale neobișnuite

Bărbații își pot palpa testiculele la câteva săptămâni, la duș, știind că testiculul normal e tare și neted, iar deasupra lui stă epididimul, moale, ca o căciulă. Dacă simți ceva cât un bob de orez, care crește cât un bob de mazăre, mergi la urolog, care îți face o ecografie. Un cancer testicular prins devreme se rezolvă de obicei prin scoaterea testiculului, iar cu unul singur viața sexuală rămâne, de regulă, normală.

La femei, semnul de urmărit e sângerarea vaginală neobișnuită, adică menstruații din ce în ce mai abundente sau sângerări între menstruații. Poate fi un fibrom uterin, care e benign, dar ginecologul trebuie să excludă și un cancer de endometru sau de col uterin, iar sângele apărut după menopauză contează cel mai mult, pentru că într-o meta-analiză pe 40.790 de femei riscul de cancer endometrial la cele cu acest semn a fost de 9%.

8. Sânge în urină sau în scaun

Urina roșiatică e cel mai puternic semn al cancerului de vezică urinară și te trimite la medic chiar dacă nu doare, iar cheagurile subțiri, ca niște viermișori roșii, sugerează că sângele vine din rinichi. Într-o cohortă de 762.325 de pacienți, 7,4% dintre bărbații și 3,4% dintre femeile cu sânge în urină au primit un diagnostic de cancer al căilor urinare în următorii 3 ani.

Sângele pe hârtia igienică vine de cele mai multe ori din hemoroizi, dar și cancerul de rect e frecvent, iar la cei de peste 50 de ani sângerarea rectală a fost urmată de un cancer colorectal în aproximativ 8% din cazuri. Scaunul negru ca păcura și urât mirositor, numit melenă, înseamnă sânge digerat din stomac sau din esofag și e o urgență, așa că mergi la camera de gardă în aceeași zi. Cauza cea mai frecventă e ulcerul, urmat de varicele esofagiene la cei cu ciroză și de cancerul gastric, iar fierul luat ca supliment sau multe afine pot înnegri și ele scaunul. Un scaun subțire ca un creion, însoțit de balonare constantă sau de diaree fără explicație, poate însemna o tumoră care îngustează rectul sau colonul.

9. Burta care crește fără să te îngrași și pielea care se îngălbenește

Burta care se mărește treptat fără să te îngrași poate fi ascită, adică lichid strâns în abdomen. Cea mai frecventă cauză e ciroza, dar la femei ascita poate fi și primul semn al unui cancer ovarian, iar medicul o vede imediat la o ecografie. Icterul, cu pielea și albul ochilor galbene și urina închisă la culoare, apare când ceva blochează scurgerea bilei, de la o piatră în canalul coledoc până la o tumoră în capul pancreasului, așa că mergi urgent la medic.

10. Înghițitul greu, sațul rapid, vocea schimbată și tusea cu sânge

Dacă mâncarea îți rămâne în gât zi după zi și trebuie să bei apă ca să treacă, poate fi o tumoră pe esofag, iar într-un studiu pe 7.471 de pacienți cu cancer esofagian și gastric, înghițitul greu a fost singurul simptom cu un risc de cancer de peste 5% la cei de peste 55 de ani. Dacă te saturi brusc după o jumătate de ciorbă, săptămână după săptămână, poate fi o tumoră în stomac, iar vocea care rămâne răgușită fără o răceală în spate are nevoie de un consult. Tusea cu sânge, adică hemoptizia, poate apărea după o răceală, dar dacă se repetă mergi la medic, pentru că tumorile pulmonare nu dor până nu ating pleura.

Ce faci concret

Un singur semn care persistă și pe care nu îl poți lega de nimic e suficient ca să mergi la medicul de familie, care îți face analizele de bază și te trimite mai departe. Tot cu el discuți despre markerii tumorali, pe care nu îi faci la liber, pentru că pot ieși crescuți și din alte cauze, și despre screening, adică mamografia de la 40 de ani și colonoscopia, pe care eu aș face-o de la 45 de ani. Colonoscopia scade riscul fără să fie o garanție, iar într-un studiu pe 84.585 de oameni simpla invitație la colonoscopie a scăzut cu 18% riscul de cancer colorectal la 10 ani, deși doar 42% dintre cei invitați au făcut-o. Iar aproximativ 4 din 10 cancere sunt legate de factori pe care îi putem schimba, cu fumatul pe primul loc.

Nici frica permanentă nu ajută, pentru că într-un studiu suedez pe 4.129 de oameni cu ipohondrie, cei care au murit în perioada studiului au murit în medie la 70 de ani, față de 75 la cei fără ipohondrie. Calea de mijloc e cea sănătoasă, adică nu te sperii de orice, dar nici nu ascunzi un semn care nu trece, așa cum a făcut colegul meu.

Pe scurt

Un semn care apare fără motiv și persistă, sau mai multe semne care apar împreună, te trimit la medic. De cele mai multe ori cauza nu e un cancer, iar dacă e, prins devreme ai toate șansele să îl tratezi și să îți continui viața.

Am vorbit despre asta și pe larg într-un video, pe care îl găsești aici: Primele semne ale unei boli oncologice. Când să mergi la medic?

Surse

1. Bray F. et al. Global cancer statistics 2022: GLOBOCAN estimates of incidence and mortality worldwide for 36 cancers in 185 countries. CA: A Cancer Journal for Clinicians, 2024. N=185 de țări (estimări populaționale). DOI: 10.3322/caac.21834
2. Neal R.D. et al. Is increased time to diagnosis and treatment in symptomatic cancer associated with poorer outcomes? Systematic review. British Journal of Cancer, 2015. N=209 studii. DOI: 10.1038/bjc.2015.48
3. Nicholson B.D. et al. Weight loss as a predictor of cancer in primary care: a systematic review and meta-analysis. British Journal of General Practice, 2018. N=25 de studii. DOI: 10.3399/bjgp18X695801
4. Hamilton W. et al. The importance of anaemia in diagnosing colorectal cancer: a case-control study using electronic primary care records. British Journal of Cancer, 2008. N=6.442 de cazuri și 45.066 de martori. DOI: 10.1038/sj.bjc.6604165
5. Clarke M.A. et al. Association of Endometrial Cancer Risk With Postmenopausal Bleeding in Women: A Systematic Review and Meta-analysis. JAMA Internal Medicine, 2018. N=129 de studii, 40.790 de femei. DOI: 10.1001/jamainternmed.2018.2820
6. Shephard E.A. et al. Clinical features of bladder cancer in primary care. British Journal of General Practice, 2012. N=4.915 de cazuri și 21.718 de martori. DOI: 10.3399/bjgp12X654560
7. Jones R. et al. Alarm symptoms in early diagnosis of cancer in primary care: cohort study using General Practice Research Database. BMJ, 2007. N=762.325. DOI: 10.1136/bmj.39171.637106.AE
8. Astin M. et al. The diagnostic value of symptoms for colorectal cancer in primary care: a systematic review. British Journal of General Practice, 2011. N=23 de studii. DOI: 10.3399/bjgp11X572427
9. Stapley S. et al. The risk of oesophago-gastric cancer in symptomatic patients in primary care: a large case-control study using electronic records. British Journal of Cancer, 2013. N=7.471 de cazuri și 32.877 de martori. DOI: 10.1038/bjc.2012.551
10. Bretthauer M. et al. Effect of Colonoscopy Screening on Risks of Colorectal Cancer and Related Death. New England Journal of Medicine, 2022. N=84.585. DOI: 10.1056/NEJMoa2208375
11. Islami F. et al. Proportion and number of cancer cases and deaths attributable to potentially modifiable risk factors in the United States. CA: A Cancer Journal for Clinicians, 2018. N=1.570.975 de cazuri de cancer. DOI: 10.3322/caac.21440
12. Mataix-Cols D. et al. All-Cause and Cause-Specific Mortality Among Individuals With Hypochondriasis. JAMA Psychiatry, 2024. N=4.129 de persoane cu ipohondrie și 41.290 de martori. DOI: 10.1001/jamapsychiatry.2023.4744