Tensiunea arterială ridicată sau hipertensiunea este una dintre cele mai frecvente și ignorate probleme de sănătate ale vremurilor noastre. Mulți dintre adulți trăiesc cu hipertensiune, iar o bună parte din ei nici măcar nu știu acest lucru.
Simptomele pot lipsi complet, dar efectele, în timp, pot fi devastatoare. Inima, rinichii, creierul și vasele de sânge sunt primele afectate.
Ce este tensiunea arterială?
Tensiunea arterială măsoară forța cu care sângele împinge în pereții arterelor tale atunci când inima bate și între bătăi. Când această forță devine prea mare, ea începe să deterioreze încet, dar constant, sistemul tău circulator. E ca o țeavă presurizată: pare că rezistă, dar în timp, se uzează.
Valorile considerate normale sunt în jur de 120 cu 80 mmHg. Când tensiunea sistolică (prima valoare) trece constant de 130 și/sau cea diastolică (a doua valoare) trece de 80, vorbim deja despre hipertensiune. Dar un singur episod cu o valoare mare nu înseamnă neapărat că ai hipertensiune. Diagnosticul se stabilește pe baza unor măsurători repetate, făcute corect, în zile diferite.
De ce e atât de periculoasă?
Hipertensiunea poate trece neobservată ani întregi. Nu te doare, nu te alarmează, dar în tot acest timp, afectează pereții vaselor de sânge, crește riscul de infarct, accident vascular cerebral, insuficiență renală și alte boli cardiovasculare.
Hipertensiunea este una dintre principalele cauze de AVC. Chiar dacă, ea nu te omoară direct, contribuie în timp la majoritatea complicațiilor grave care pot duce la deces. Tocmai de aceea este numită: ucigașul tăcut.
De ce faci tensiune mare?
Sunt mulți factori care pot duce la apariția tensiunii crescute. Unii țin de stilul de viață, alții de predispoziția genetică sau de boli deja existente.
Dieta joacă un rol important: consumul excesiv de sare, grăsimi nesănătoase și alimente ultra-procesate crește riscul de hipertensiune. La fel și lipsa activității fizice, obezitatea, fumatul, consumul excesiv de alcool sau lipsa somnului.
Bolile asociate, precum diabetul sau afecțiunile renale, cresc și ele șansele de a dezvolta hipertensiune. La femei, și sarcina poate fi un factor declanșator (hipertensiune gestațională).
Chiar și stresul cronic are un impact semnificativ. Când corpul tău e mereu în alertă, tensiunea poate rămâne ridicată mai mult timp, ceea ce afectează inima și vasele de sânge.
Ce înseamnă o criză hipertensivă?
În unele cazuri, tensiunea poate crește brusc și foarte mult, peste 180 cu 120 mmHg. Asta se numește criză hipertensivă și este o urgență medicală.
Dacă ai astfel de valori, mai ales însoțite de simptome precum durere toracică, dificultăți de respirație, amorțeli, probleme de vorbire sau vedere, trebuie să suni imediat la 112. O astfel de criză poate duce la infarct, accident vascular sau alte complicații severe, dacă nu e tratată imediat.
Când și cum să-ți verifici tensiunea?
Cel mai simplu mod de a preveni complicațiile este să-ți monitorizezi tensiunea arterială în mod regulat.
Multe cazuri pot fi descoperite întâmplător, la un control de rutină sau chiar la farmacia de lângă casă. Dacă ai factori de risc (istoric familial, greutate crescută, alimentație nesănătoasă, stres constant), este recomandat să-ți verifici tensiunea începând cu vârsta de 20–30 de ani.
Dacă valorile sunt ușor crescute, le poți regla cu modificări simple de stil de viață: dietă echilibrată, mai puțină sare, mișcare zilnică, somn bun și reducerea nivelurilor de stres. Atunci când aceste măsuri nu sunt suficiente, medicul îți poate recomanda tratament medicamentos.
Important e să acționezi din timp. Hipertensiunea, odată instalată, nu trece de la sine. Dar poate fi gestionată și prevenită, dacă ai grijă constant de corpul tău.
Concluzie
Monitorizează-ți tensiunea și, dacă este cazul, ia măsuri cât mai devreme. Cu puțină atenție și câteva obiceiuri sănătoase, poți evita complicațiile grave și îți poți proteja inima pe termen lung.
Întreabă-l pe dr. Mihail
Pune o întrebare legată de conținutul articolului și află ce recomandări are Dr. Mihail pentru problema ta.
