Sănătatea Metabolică și monitorizarea continuă a glicemiei
Astăzi doresc să deschidem o discuție vitală despre sănătatea metabolică. Dar ce înseamnă, de fapt, această noțiune? Descriem adesea sănătatea ca o stare de echilibru, sugerând diferite modalități de a o întreține: o alimentație adecvată, exerciții fizice, hidratare, odihnă adecvată, reducerea stresului și altele.
De obicei, ne încadrăm starea de bine în două categorii distincte: SĂNĂTOS și BOLNAV. Însă important de reținut este faptul că există un traseu între aceste două stări și, minunat este că acest traseu poate fi monitorizat în diferite moduri. Voi prezenta în cele ce urmează un astfel de instrument de monitorizare.
Traseul de la SĂNĂTOS la BOLNAV, și viceversa, poate fi, în mare parte, determinat de sănătatea ta metabolică. În esență, metabolismul reprezintă totalitatea reacțiilor chimice care au loc atunci când corpul tău digeră alimentele și le transformă în energie sau în „cărămizi” pentru construirea și repararea țesuturilor. De asemenea, metabolismul se ocupă și cu eliminarea deșeurilor din aceste procese. Un metabolism sănătos te menține într-o stare de sănătate optimă, în timp ce un metabolism defect poate duce la apariția bolilor.
Ca să înțelegem ce înseamnă a fi „BOLNAV”, trebuie să discutăm despre Sindromul Metabolic. Acest sindrom este caracterizat de hipertensiune arterială, niveluri ridicate de zahăr din sânge (sau diabet), niveluri ridicate de trigliceride și niveluri scăzute de colesterol „bun”, precum și exces de greutate în jurul taliei. Toate acestea se întâmplă atunci când sănătatea noastră metabolică este precară.
Așadar, sănătatea metabolică are foarte mult de-a face cu o singură moleculă: GLUCOZA. Glucoza în sine nu este nici bună, nici rea; importantă este modul în care corpul tău o gestionează.
Dacă ești o persoană activă, mănânci corespunzător, glucoza va fi utilizată eficient și rar stocată sub formă de grăsime. Pe de altă parte, poți mânca alimente considerate sănătoase, însă glucoza ar putea crea probleme în corpul tău.
Acum insa poti sa VEZI in timp real ce impact are acea mancare asupra corpului tau;
- ce efect are un anumit tip de mâncare asupra corpului tău
- ce impact are ora la care mănânci asupra glicemiei
- ce îți crește glicemia mult
- ce combinație de alimente îți crește mai mult sau mai puțin glicemia
Toate acestea pot fi monitorizate cu ajutorul unui senzor de monitorizare continuă a glicemiei (CGM). Din ce în ce mai mulți oameni încep să utilizeze această tehnologie, de la sportivi de performanță, actori și cântăreți, până la oameni obișnuiți care doresc să își urmărească starea de sănătate metabolică.
Utilizarea unui senzor de monitorizare continuă a glicemiei (CGM) este de un real ajutor în gestionarea acestei sănătăți. Acesta îmi permite să observ imediat care este impactul mâncării pe care o consum. De exemplu, după un mic dejun copios, am constatat o creștere bruscă a glicemiei, în timp ce în zilele în care nu mănânc, glicemia mea rămâne stabilă.
Cu toate acestea, am fost surprins să constat că glicemia mea a fost mai bună după o sesiune de antrenament la sală, chiar dacă mâncasem înainte. Acest lucru a constituit o motivare suplimentară pentru a face sport și m-a ajutat să decid în ce zile să mănânc, cât să mănânc și ce să fac după ce am mâncat.
Am observat, de asemenea, că glicemia mea variază în funcție de cât și cum dorm. În zilele în care nu dorm suficient, am mereu o glicemie ridicată, cauzată de cortizolul în exces secretat din cauza lipsei de somn.
Am reușit să văd și ce impact are un snack asupra mea. După ce am mâncat niște simple saratele, am constatat că am devenit anxios. Verificând senzorul, am văzut o glicemie care a scăzut brusc de la 145 la 65 în mai puțin de 20 de minute.
Folosind acest senzor, am putut observa și ce impact are stresul asupra mea – o creștere nejustificată de glicemie. De asemenea, am putut vedea ce impact are mâncatul la ore târzii. Dacă mănânc o cină copioasă la 9-10 seara, dorm toată noaptea cu glicemii anormale.
Iată motivele pentru care toate aceste aspecte sunt importante:
- Glucoza în exces este foarte rea pentru corp. Chiar dacă nu ajungi la diabet, atunci când ai un spike de glicemie, acea glucoză lovește toate celulele corpului tău și duce la ceea ce se numește GLICOZILARE – face celulele lipicioase și nefuncționale.
- Glucoza în exces provoacă stres oxidativ și eliberare de radicali liberi în celule care sunt „corozive” pentru organism.
- Prea multă glucoză constant duce la prea multă insulină – ceea ce duce la rezistență la insulină și depunere de grăsime în corp și pe organe.
- Variațiile mari de glicemie (cum ai după un snack) își schimbă teribil starea de spirit, de la normal la somnolent, anxios sau depresiv.
Un comportament greșit poate duce în timp la sindrom metabolic, hipertensiune, diabet și luare în greutate. Și nu este o trecere bruscă – de la sănătos la bolnav – ci un drum lung pe care îl poți opri, în special atunci când te monitorizezi și ajustezi ce mănânci, când, cum și ce stil de viață ai, observând mereu cum variază glicemia ta, în mod real, cu un senzor CGM.
Mi-am format câteva reguli generale după ce am observat impactul diverselor acțiuni asupra corpului meu, reguli de care te poti folosi si tu:
- Evit să consum dulciuri pe stomacul gol; niciodată dulciurile singure; mănânc dulciuri cu moderație și doar după o masă consistentă.
- Adaug întotdeauna fibre în mâncarea mea: alimente integrale, salate, legume.
- Tratez fructul ca pe un desert.
- Fac mult sport – îmi golesc depozitele de glicogen, astfel încât când mănânc, glucoza se duce direct la mușchi pentru a reface aceste depozite.
- Mă plimb, dacă pot, după o masă copioasă – cel puțin 30 de minute.
- Evit să mănânc înainte de culcare.
- Nu mai beau sucuri.
- Beau rar bere – și nu pe stomacul gol – glicemia îmi sare după o bere.