Ouăle sunt nesănătoase? FALS!
Dacă există vreun aliment aproape de perfecțiune, acela este oul. Dacă poți trece peste „scarba” vehiculată de unii activiști vegani care spun că ouăle sunt „copilașii nenăscuți ai unor păsări chinuite”, atunci savurează-le fără griji. „Îți dau eu voie!” (ca să o citez pe Anastasia).
Ce conține oul?
- Gălbenușul: Vitamine (A, B-uri, D), zinc, calciu, lecitină, colină, antioxidanți (luteină, zeaxantină), grăsimi Omega-3.
- Albușul: Proteine de calitate, potasiu, magneziu, sodiu și… da, COLESTEROL.
Mitul colesterolului din ou
Povestea despre oul care „îți crește colesterolul” și „îți omoară sănătatea” este un mit. Da, ouăle conțin colesterol, dar efectul acestuia asupra colesterolului din sângele tău este minim. Modul în care corpul tău reglează și folosește colesterolul este mult mai complex.
Adevăratul pericol
Problema nu este oul, ci uleiul în care îl prăjești și alimentele procesate pe care le consumi împreună cu el:
- Grăsimile saturate din uleiuri.
- Grăsimile trans din dulciuri, prăjituri și biscuiți cu unt.
Un ou fiert este o alegere super sănătoasă, iar un ou prăjit bine, cu coaja crocantă, este delicios, dar ceva mai puțin sănătos. Și, vă rog, nu mai dați vina pe ou pentru problemele voastre!
E ca și cum ai da vina pe felia de lămâie din cocktail pentru mahmureala de a doua zi. Wake up!
Colesterolul și ouăle: Mituri și realități
Cândva, „cercetătorii britanici” au descoperit o legătură între colesterolul ridicat în sânge și bolile cardiovasculare. Concluzia lor? Mai mult colesterol în sânge, mai mare riscul. Apoi, cineva a aruncat ouăle în colțul vinovaților, pentru că „sunt pline de colesterol”. Fals!
Ce este colesterolul și de ce este important?
Colesterolul este o moleculă esențială:
- Este parte integrantă a membranelor celulare.
- Este precursor al hormonilor steroidieni (precum testosteronul) și al acizilor biliari (importanți pentru digestia grăsimilor).
Corpul tău sintetizează aproximativ 1 gram de colesterol pe zi, chiar dacă nu consumi alimente bogate în colesterol. Recomandările zilnice pentru colesterol alimentar sunt de 300 mg, iar dacă mănânci mai mult, corpul compensează reducând producția proprie de colesterol.
Colesterolul bun și cel rău – o perspectivă nuanțată
- HDL-C (colesterolul „bun”): Transportă colesterolul spre ficat pentru eliminare.
- LDL-C (colesterolul „rău”): Transportă colesterolul spre celule.
Problema apare când LDL-C este în exces. Acesta poate contribui la formarea plăcilor de aterom (ateroscleroză), îngustând arterele și crescând riscul de infarct, mai ales când sunt afectate arterele coronare.
Dar există și studii care contrazic aceste concluzii
Un review suedezo-japonez a observat că, la persoanele peste 60 de ani:
- Nivelurile ridicate de LDL-C nu se corelează cu mortalitatea crescută.
- Cei cu LDL-C mai mare au trăit chiar mai mult.
Citez:
„Nivelul ridicat de LDL-C este invers proporțional cu mortalitatea în majoritatea persoanelor peste 60 de ani. Acest rezultat contrazice ipoteza colesterolului, conform căreia LDL-C este intrinsec aterogen. Studiul nostru oferă motive pentru reevaluarea ghidurilor care recomandă scăderea farmacologică a LDL-C la vârstnici.”
Un alt studiu ce a analizat 50 de ani de cercetări despre colesterolul alimentar arată că nu există o legătură clară între consumul de alimente bogate în colesterol (ouă, carne) și riscul de boli cardiovasculare la indivizii sănătoși.
Citez:
„Nu s-a găsit nicio asociere între consumul de colesterol alimentar sau ouă și riscul de boli cardiovasculare.”
Deci, ce să facem?
Fenomenul prin care colesterolul formează plăci de aterom este mult mai complex decât se credea și încă nu este pe deplin înțeles. Până la dovezi contrare:
- Consumați ouă fără teamă.
- Chiar și 2 ouă pe zi, fierte, nu vor face decât bine.
Ah, și dacă vreți să fiți cu adevărat sănătoși, țineți ouăle departe de tigaie! 😊
Hristos a înviat!