Dr. Mihail: Și în momentul ăsta ai oprit inima. Simți vreo presiune când faci asta?
Dr. Cătălin Trifan: Orice minut suplimentar care trece, în care inima e oprită, este de fapt un pic de injurie suplimentară, un pic de rană suplimentară pe care inima trebuie s-o vindece după aceea.
Dr. Mihail: Când o vezi că bate fără încetare și, efectiv, un săculeț format din patru camere, o pompă performantă care bate și aduce sânge în tot corpul, îți faci în minte, fără să-ți dai seama, îți faci în minte o promisiune că o să ai mai mare grijă de inima ta.
Dr. Mihail: S-a oprit.
Dr. Cătălin Trifan: Da, asta-i cardioplegie. Acuma inima pacientului s-a oprit și aparatul acela a preluat funcția inimii. În momentul în care, dacă facem o operație ca asta, unde o facem pe cord oprit, în momentul în care se oprește inima, știi că e punctul de unde nu te mai poți întoarce. De aici înainte trebuie să faci cât mai repede și cât mai bine, că toate lucrurile astea duc la inima mai pornește sau mai pornește după o păț.
Dr. Mihail: Ok. Astăzi am văzut cum arată o zi din viața unui chirurg cardiovascular. Adică chirurgul ăla care deschide pacientul, îi deschide toracele, îi ia inima în propriile mâini, îi oprește inima, coase pe ea, o reface și dă drumul înapoi. Tu ești un fel de instalator la cea mai șmecheră pompă din univers. Fii atent, astăzi. Nu că te iau direct în sală, te iau de aici, de unde începe ziua unui chirurg cardiovascular. Pentru că asta este Cătălin și el mă ia astăzi cu el în sală să vedem cum arată o operație pe cord deschis, sau operație de bypass, pe care o să înțelegem. De mai mult decât atât, o să vedem cum arată viața unui chirurg cardiovascular. Cred că asta mi-am dorit când am fost mic. Să mă fac fie polițist, fie pompier, fie chirurg cardiovascular. Și acum am ocazia să văd ziua unui chirurg cardiovascular. Cătălin chiar acum a venit să mă ia cu mașina, așa că let’s go. Haide, bagă-te în spate. Bagă-te în spate. Cum arată viața acestui chirurg care vine la spital, vede pacienții, se duce în salon, are ședința înainte de operație, se decide ce se face în operație, se face operația, vede pacientul în post-operator? Hai să mergem pe secție prima dată.
Dr. Cătălin Trifan: Aici e secția noastră. E secția de CCV și de, mă rog, structurale intervenționale, ce înseamnă departamentul nostru. Aici se internează bolnavii și pentru investigații preoperatorii și pentru perioada imediat de dinainte de operație și aici sunt și transferați după ce operăm și sunt ok.
Dr. Mihail: Deci, trebuie să iau, este că pacientul vine aici, face investigații, pleacă la sală, de la sală merge în terapie intensivă, unde o să mergem imediat și după aia se întoarce aici și de aici. Ok. Bun.
Dr. Cătălin Trifan: Bună dimineața. Sărut mâna.
Interlocutor: Bună dimineața.
Dr. Cătălin Trifan: Bună ziua. Sărut mâna.
Interlocutor: Bună dimineața.
Dr. Cătălin Trifan: Ce faceți?
Interlocutor: Bine.
Dr. Cătălin Trifan: Ești bine? Să văd zâmbetul. Cum a fost ieri? Neața. Bună dimineața.
Interlocutor: Foarte bine. Bună dimineața.
Dr. Cătălin Trifan: Colegul meu, doctor Pautov.
Interlocutor: Bine.
Dr. Cătălin Trifan: A fost bine?
Interlocutor: Da.
Dr. Cătălin Trifan: Ai simțit ceva? Te-a durut ceva? S-a rezolvat și problema aia?
Interlocutor: S-a ridicat și în funduleț. Am mâncat aseară.
Dr. Cătălin Trifan: Bravo. O să vreau să mă uit un pic aici unde a fost înțepătura. Bine, bine. Nu-i umflat, nu-i hematom. E bine. Hai că suntem pe ultima 100 de metri.
Interlocutor: Da.
Dr. Cătălin Trifan: Nu vreți voi decât să mergeți prin recuperări, să mergeți voi mai bine direct acasă?
Interlocutor: Ba da. Eu zic că se recuperează mai bine și noi zicem la fel. E famie. Până acuma au fost chestii medicale care ne-au, ne-au împiedicat.
Dr. Cătălin Trifan: Da. Acuma realmente sunt doar chestii de recuperare.
Dr. Mihail: Și aici e un caz. E o fetiță operată Ridu de tetralogie Fallot incomplet corectată.
Dr. Cătălin Trifan: Exact. A fost operată de nou-născut. S-a născut cu o patologie gravă, cu multe defecte intracardiace, care face copiii să fie cianotici,
Dr. Mihail: să fie albaștri, să nu primească suficient oxigen. A fost operată incomplet,
Dr. Cătălin Trifan: mă rog, a mers bine, a ajuns până la vârsta asta, dar toate defectele alea adunate au făcut ca să dezvolte un grad sever de insuficiență cardiacă.
Dr. Mihail: Hm. Să sufle greu, să obosească ușor. Voi ce i-ați făcut? Da. Că așa, pe înțeles, pe înțeles oamenii.
Dr. Cătălin Trifan: I-am înlocuit supapa și am petecit toate defectele intracardiace.
Dr. Mihail: Aha.
Dr. Cătălin Trifan: Și i-am lărgit calea pe unde merge sângele înspre plămâni.
Dr. Mihail: Aha. Ok.
Dr. Cătălin Trifan: Că asta e una din patologii.
Dr. Mihail: Și are aproape o lună, nu? De când e internată. Acuma deja urmează să fie externată.
Dr. Cătălin Trifan: Are în 8 ianuarie a făcut o lună. A fost operată în 8 decembrie. Mă rog, a avut o evoluție grea, dificilă. Ne așteptam la chestia asta. Ea a fost refuzată de toate spitalele din România și câteva din spitalele din străinătate.
Dr. Mihail: Ok. Ce emoții simți când ai, când accepți un caz pe care foarte mulți alți colegi l-au
Dr. Cătălin Trifan: E stresant. Hm. Pe de altă parte, ce noi înțelegem și pacienții câteodată, nu că în absența, adică sunt niște riscuri pe care trebuie să ți le asumi.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: Bolile cardiace, mai ales când devin atât de avansate și în stadiul de insuficiență cardiacă, de acolo până la momentul final nu mai sunt
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: Nu mai e foarte multă vreme.
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Cătălin Trifan: Și numai că nu mai e foarte multă vreme, e o vreme foarte proastă care duce spre chestia asta. E ca și cum ai încercat să te urci într-un tren care a plecat din gară și merge deja cu viteză.
Dr. Mihail: Da. Și trenul ăla e nasol, e murdar, e
Dr. Cătălin Trifan: Da. Și atunci sunt niște riscuri pe care trebuie să ți-le asumi.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: Nu își asumă nimeni roluri de salvator sau de Dumnezeu, dar pur și simplu încerci să faci ceva pentru el.
Dr. Mihail: După vizita pe secție urmează ședința multidisciplinară Heart Team, ședință la care este discutat în detaliu cazul care urmează să fie operat.
Dr. Cătălin Trifan: Bun. E cazul acestui pacient de care v-am zis că vreau să-l discutăm. E un pacient care a venit la mine în ambulator clinic cu angină, cu dureri în piept, pe care le face și la efort și și la fenomene din astea emoționale când e stresat. A făcut o coronarografie într-un spital teritorial.
Dr. Mihail: Aia e coronarografia, nu?
Dr. Cătălin Trifan: Asta e coronarografia. Aici s-a injectat sub fluoroscop substanță de contrast și vedem dinamic și static ce se întâmplă cu fluxul prin arterele care vascularizează miocardul. Și având în vedere faptul că pacientul e tânăr, are 58 de ani, e cu e simptomatic, deci are dureri în piept și sunt oarecum invalidante, mai ales chestia cu durerile la emoții. Din punctul meu de vedere, stenoza peste 50% de trunchi principal al coronarei stângi și faptul că una din coronare e complet înfundată e clar candidat pentru revascularizare. Foarte pe scurt, da, să discutăm un pic, să vedem care-i boala. Hm. Și ce facem pentru ea? Ateroscleroză. Asta e coronara stângă.
Dr. Mihail: Deci ăsta e artera care duce sânge la inimă.
Dr. Cătălin Trifan: Da. Pleacă din aortă și leziunile de obicei afectează bifurcațiile, ramificațiile și atunci pacientul nostru are o leziune fix înainte de bifurcație. E critică pentru că dacă asta se închide pierde sânge pe ambele ramuri.
Dr. Mihail: Hm. Plus suplimentar leziuni într-o parte și în alta. Deci pacientul pe care, pe care-l operezi astăzi are aceste
Dr. Cătălin Trifan: Da. Astea sunt leziunile lui. Ca să revascularizăm, ca să aducem sânge unde nu e, folosim conducte, mamarele interne, vena safenă, și fie păstrând o sursă lor de sânge, fie băgându-le în or. Astea-s grefoanele noastre. Și atunci e mamara stângă pe care o punem aici dincolo de obstacol și facem o anastomoză și din ea mamara dreaptă pe care o punem aici.
Dr. Mihail: Și astea sunt cele două mamare pe care le-ai recoltat înainte să ajungi la cord, înainte să ajungi la inimă, le-ai recoltat, le-ai mobilizat așa. În momentul în care ai oprit cordul, le-ai anastomozat la aceste coronare. Și asta înseamnă șunt. Deci aici ai aortă.
Dr. Cătălin Trifan: Da.
Dr. Mihail: Aici ai inima care are nevoie de sânge
Dr. Cătălin Trifan: mai mult decât poate să primească.
Dr. Mihail: Aici este defectul. Șunt înseamnă că tu ocolești defectul, pleci din aceeași aortă și te duci la țesutul care are nevoie de
Dr. Cătălin Trifan: Ă, e bypass aorto-coronarian, esența esenței lui.
Dr. Mihail: Cătălin, zi-mi, te rog, de ce ne schimbăm acolo, că eram deja în costum, de ce ne punem alt costum medical?
Dr. Cătălin Trifan: E un nivel complet diferit de igienă între spital și bloc operator. Aici totul trebuie să fie steril tot timpul și scăpăm de flora microbiană comensală. O lăsăm acolo și aici noi luăm haine curate și de aici înainte tot o să fie din ce în ce mai curat și încă un strat de protecție și h
Dr. Mihail: Bun. Și mergem acum la sală unde a venit deja pacientul.
Dr. Cătălin Trifan: A venit pacientul, da. L-am chemat. Urmează să fie anestezi și să ne apucăm de treabă. Ne propunem să facem trei bypass-uri.
Dr. Mihail: Trei bypass-uri. Iei arteră din altă parte și le înlocuiești, cum ar veni, le completezi.
Dr. Cătălin Trifan: Le completez. Le pui dincolo. Sunt niște șunturi, să zicem, circulator.
Dr. Mihail: Ăsta e aparatul de circulație extracorporală. Adică inima pacientului se va opri de către tine, de către echipă și ăsta o să fie inima
Dr. Cătălin Trifan: pe parcursul operației. Cât timp inima trebuie să stea și un pic înainte, un pic după. Ăsta este aparatul care preia funcția inimii și a plămânilor.
Dr. Mihail: Deci noi practic o să vedem aici ăsta e pum în pa care o să scoată sânge și o să bage sânge în pacient în locul inimii. Cât poate să stea un pacient un astfel de aparat?
Dr. Cătălin Trifan: Să zicem, în siguranță, cinciș ore.
Dr. Mihail: De ce nu mai mult?
Dr. Cătălin Trifan: Pentru că membrana oxigenatorului e făcută pentru performanță, nu pentru randament. E ca o mașină de Formula 1 versus o mașină de stradă. Face cel mai bine ceea ce face, dar pentru un timp scurt.
Dr. Mihail: Ok, acum a început intervenția. Ce am văzut înainte de intervenție este faptul că pacientul era pe, a fost intubat, a fost sterilizat cu betadină din cap până în picioare, a fost acoperit de câmpuri, după aceea s-a făcut acel checkup, să zicem așa, în care s-au verificat lucruri esențiale pentru siguranța pacientului. Cătălin a întrebat anestezia dacă poate să facă incizia. Asta e o procedură standard în care tu întrebi anestezia dacă poți să începi. Începutul fiind prima incizie, anestezia a zis da. Cătălin a zis „Doamne ajută”. Nu cred că am văzut în viața mea un chirurg care să înceapă o operație fără să zică Doamne ajută. Și am văzut că zici Doamne ajută înainte de incizie.
Dr. Cătălin Trifan: Da. Aia e mai mult pentru echipă decât pentru mine. Eu am cerut lucrurile pe care mi le doresc în operația înainte și în liniște.
Dr. Mihail: Hm. Ok.
Dr. Cătălin Trifan: În general cer înțelepciune și mâini iuți. Astea sunt chestiile pe care mi le doresc, să meargă. Alea le vreau în operația respectivă.
Dr. Mihail: Și asta a început. A început operația și fix în câteva minute o să înceapă sternotomia. Adică cu un fel de fierăstrău electric automatizat. Cătălin o să taie sternul de jos până sus ca să deschidă cutia toracică și să aibă acces la inimă. Deci ce s-a întâmplat acuma este că a fost incizat sternul, osul acesta, da, care vine în mijlocul cutiei toracice, care este foarte gros. Este neașteptat de gros. Ai avea impresia că e atât, dar el cred că este uite atât de grosnul. Deci el a fost incizat pe mijloc, tăiat fin și în momentul de față depărtătorul ridică, a băgat practic gherușele metalice în partea asta și ridică, uite așa, ridică de torace, de partea asta a sternului în sus și pe asta o coboară. Ce face Cătălin acuma este să caute o arteră mamară, adică se duce spre ea și o să fie recoltată.
Artera mamară o să fie după aia pusă ca șunt. Practic, șuntarea coronarei. Operația pe care o vizează acuma o să fie șuntată cu această arteră mamară. Și ce e foarte interesant este că noi practic venim cu niște piese de schimb pe care le avem în interiorul nostru. În cazul de față este artera mamară fără care pacientul poate trăi bine mersi. N-are nicio problemă să i se recolteze acea arteră mamară. E suficient de groasă cât să poți să faci un șunt cu ea și este practic piesa noastră de rezervă. Da. Este exact cum te duci la mașină să schimbi roata și ai acel, cum se cheamă filetul ăla antifurt în spate. Ăsta este filetul antifurt al fiecăruia dintre noi care poate fi luat și poate fi înlocuit la inimă. Când repari motorul unei mașini, motorul trebuie să fie oprit. În cazul de față, motorul ei este inima.
Cum poți să pui acele șunturi și să oprești inima? Cine o să ia locul? Aparatul ăsta o să ia locul. Aceasta este o inimă mecanică care o să fie conectată la pacient și practic acest această mașinărie o să scoată sânge din pacient, o să-l oxigeneze aici. Deci are și un plămân artificial și pompa care ține locul inimii și o să ducă înapoi sângele oxigenat către pacient și pacientul poate să stea așa cinci ore cu o circulație extracorporeală. Asta este firul ăla. Îl recoltezi? A, încă e mamara pe
Dr. Cătălin Trifan: Da. Mamara pe care o recoltezi. O să fie atâta de lungă.
Dr. Mihail: Aha. Ok.
Dr. Cătălin Trifan: Da, trebuie s-o scoatem pe toată de acolo ca să putem s-o ducem, să aibă flexibilitatea s-o ducem în pericard până la coronară.
Dr. Mihail: Holy shit! Acuma mi s-a luminat o cameră întunecată care a fost toată viața întunecată. Deci ce face el aici și ce am aflat? Noi avem sub clavicule avem niște artere subclavii, așa se cheamă. Sub, în spate, în torace, sub, sub rebordul costal, să zicem, în spatele clavicului și din aceste artere subclavii pleacă aceste artere mamare care sunt în interiorul toracului. Ele se duc pe traseul toracului, se fac niște anastomoze și se duc până în abdomen. E ce face Cătălin este să golească, să scheletizeze această arteră mamară. Da, deci el acuma o izolează. Ea rămâne implantată cu originea ei, adică ea rămâne implantată sub clavie, dar capătul pe care îl taie o să meargă cumva prin pericard și o să vascularizeze acea coronară care este astupată. Practic, o să înlocuiască acea coronară. E un nivel de ăsta de sculptură super avansată și de reconstrucție super avansată.
Eu cred că orice om dacă ar putea să treacă peste, să zic, spaima de la început, ar fi bine să vadă o inimă. Din păcate nu pot să-ți arăt inima asta din torace. Nu pot să ți-o arăt, dar când o vezi îți dai seama că trebuie să ai mai mare grijă de ea, că e acolo și bate. Și acuma ce faci, Cătălin? Ai un fir foarte subțire cu care ce coși?
Dr. Cătălin Trifan: Ă, cu firul ăsta coasem cele două mamare între ele.
Dr. Mihail: A, ok. Gata, am văzut. Ai făcut două incizii pe, în lungimea lor.
Dr. Cătălin Trifan: Exact.
Dr. Mihail: Și acuma le coși ca să faci un trunchi comun.
Dr. Cătălin Trifan: Una e lateral și una e terminal.
Dr. Mihail: A, ăsta-i Y-ul. De fapt.
Dr. Cătălin Trifan: Ăsta e Y-ul. Deci o să ai practic un flux combinat din ambele care se a și una din bara stângă o să asigure sursă pentru ambele.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: O să fie foarte ușor de înțeles după ce terminăm anastomoza. O să
Dr. Mihail: Mamara stângă o să fie sursă pentru ambele pentru că pe mamara dreaptă o s-o iei de la origine, nu? Adică o
Dr. Cătălin Trifan: Scos-o deja.
Dr. Mihail: Ai scos-o deja? Ok.
Dr. Cătălin Trifan: Asta pe care o coat.
Dr. Mihail: Ok. Din nou, îmi pare rău de același lucru, că nu putem să arătăm operațiile astea. Dacă le-am putea arăta și dacă oamenii le-ar putea privi cu niște ochi neutri, ar fi ceva extraordinar. A, trebuie să vă imaginați că este ceea ce vedem noi. Este un om care are toracele deschis, inima este la vedere, se fac pregătirile finale pentru acel șunt și în câteva minute urmează să oprim inima. Efectiv inima se va opri și aparatul acela o să preia rolul inimii. Deci tu ai clampat aorta, dar circuitul la inima externă e deschis.
Dr. Cătălin Trifan: Organismul are oxigen, are tot ce trebuie. Acuma încercăm să excludem fiziologic și funcțional inima din circulație. Da.
Dr. Mihail: Aha. Și acuma bagi potasiu și practic acuma ar trebui să se oprească inima. Uitați-vă la monitor unde se vede cargul. Prima linie de sus e electrocardiograma. Da. Și practic a, și în momentul în care inima se va opri, o să ai o linie dreaptă.
Dr. Cătălin Trifan: Da. Se radicalizează.
Dr. Mihail: S-a oprit.
Dr. Cătălin Trifan: Da. Asta-i cardioplegie. Acuma inima pacientului s-a oprit și aparatul acela a preluat funcția inimii. Uite, ăsta este momentul că discutam noi în spălători mai devreme. Nu există niciun caz niciodată când să nu mi se ridice părul pe
Dr. Mihail: Și mie mi s-a ridicat. Voiam să, voiam să nu-ți pun întrebarea asta aici în sală, dar e faptul că ai deschis o tu. Da. E o oricât de tehnic ar fi totul și oricât de, oricât de controlat este totul și logic pe foaie, totuși este o inimă care s-a oprit.
Dr. Cătălin Trifan: Este o responsabilitate foarte mare.
Dr. Mihail: Mi-ai zis în sală că ți se face, ți se face pielea de găină sau ți se, ți se ridică părul de pe, de pe mâini când oprești inima pacientului în timpul intervenției. Și m-a mirat asta. Am crezut că e, e un lucru care se întâmplă la ordinea zilei și care nu te mai impresionează totuși. Te mai impresionează.
Dr. Cătălin Trifan: Da. Păi dacă stai să te gândești, nu e ceva natural să vezi. Nu suntem programați noi ca ființe să vedem pe cineva inimă oprită, pentru noi, ca specie și ca indivizi, e o persoană decedată. Aici am împins noi, ca specialitate, și medicina în general, granițele a ceea ce se poate fizic. Și pe chestia asta nu cred că te obișnuiești niciodată. Și cred că dacă îți place ce faci și îți dai seama că în spatele câmpurilor sau câmpuri e un om și ai chiar inima unui om și n-o tratezi doar ca pe o operație, ci ca pe un act medical, atunci, nu știu, mi se pare că e greu să nu, să nu simți emoțiile de fiecare dată. Și dacă le faci de 1500 de
Dr. Mihail: De fapt, ai enunțat-o foarte bine, că într-adevăr o inimă oprită este un pacient decedat. Noi murim când ne moare creierul sau când ne moare inima, să zicem, într-o moarte cardiacă. Și în cazul de față tu vezi o inimă oprită și într-adevăr te duce cu gândul la asta, că e, e cumva la granița între viață și moarte, cu toate că el e cuplat la o super tehnologie și este viu, la fel de viu ca un
Dr. Cătălin Trifan: Scos clampul.
Dr. Mihail: Deci ai scos clampul de pe aortă și asta înseamnă
Dr. Cătălin Trifan: Sânge de sânge oxigenat peste tot și prin grefoane și prin coronarele native.
Dr. Mihail: Și acuma corpul primește sânge și din aparat și începe și inima să bată
Dr. Cătălin Trifan: cât poate. Deocamdată e încă goală, nu poate să nimic, trebuie să se, să se trezească un pic.
Dr. Mihail: Și ce vedem acolo unde scrie a, vedem. Vedem sus că are deja, are ritm.
Dr. Cătălin Trifan: Da. Și aicea,
Dr. Mihail: deci linia cea mai de sus care era plată acuma a început din nou să, să bată.
Dr. Cătălin Trifan: Andreea.
Interlocutor: Da, putem s-o
Dr. Mihail: Deci inima pur și simplu a primit sânge și a început să simtă că trebuie să bată. Cât de tare! Ce sentiment ai când repornești inima?
Dr. Cătălin Trifan: De eliberare, de relief, cum zic englezii, dar cred că e termenul cel mai bun. E bine. Te bucuri că lucrurile au mers bine, că lucrurile au mers bine și că n-au fost complicații și că din momentul ăla cu mare probabilitate că pacientul o să fie ok. A trecut peste momentul cel mai dificil.
Dr. Mihail: Poți să-mi descrii cu niște analogii de care să ne putem lega? Ce simți când operezi? Când operezi? Când ești în sală, ai început operația, știi ce ai de făcut, ce simți pe tot parcursul operației?
Dr. Cătălin Trifan: Am mai multe chestii pe care le simt cam la toate operațiile și se suc în aceeași oră. Am un pic de trac înainte să ne apucăm, după aia un entuziasm, începem să recoltăm mamare sau, mă rog, sunt chestiile astea pe care trebuie să le faci înainte să te apuci de timp operator principal. Și când ajungem la partea de inimă oprită e tunnel vision. Nu mai auzi nimic din ce se întâmplă în jur, nu mai vezi nimica. Tu ești doar acolo cu bucățica pe care trebuie s-o faci și timpul schimbă foarte mult consistența când faci chestia asta. Când am terminat, am declampat, inima pornește și încerci să ieși din ciclație să acoperezi lucrurile bune, deja e starea asta de, aș zice chiar euforie, dar de relaxare. Atunci începem să mai facem câte o glumă în sală și lumea începe să se relaxeze un picuț.
Dr. Mihail: Asta se simte în sală și se vede și se aude pentru că în sală aveți muzică, aveți muzică rock și atmosfera e una foarte degajată. Cred că oamenii din exterior care n-au intrat într-o sală operatorie, în starea de veghe să observe ce se întâmplă, cred că oamenii au impresia că în sală e o atmosferă încordată de tensiune când de fapt atmosfera este una foarte lejeră. Discursul e un foarte lejer, se fac glume, există un jargon între doctori și totul este foarte relaxat. E o atmosferă care de fapt vă ajută să vă faceți treaba în liniște.
Dr. Cătălin Trifan: Da, cred că e cu și de la și înspre, adică cu cât echipa e mai rutinată, se cunoaște mai bine și cu cât cei care-s implicați au mai multă experiență, cu atâta deja mai multe din ce se întâmplă în sală devin reflexe, devin automatisme, devin chestii pe care le faci de rutină și atunci cumva apare, dispare anxietatea asta și practic toată energia ta ți-o poți concentra chiar numai pe timpul operator principal și din postura de prim operator încerci tot timpul ca cei din jurul tău să fie cât mai relaxați, cât mai atenți și să facă cu plăcere lucrurile pe care le fac și atunci da, mai ai un banc, mai ascultăm muzică, mai zicem o glumiță și încerci să destinzi tot timpul atmosfera.
Dr. Mihail: Înjuri în sală?
Dr. Cătălin Trifan: Ă, ocazional. Da, ocazional.
Dr. Mihail: Ăsta-i ca la alcool. Consumi alcool? Da. Ocazional. Ce înseamnă ocazional?
Dr. Cătălin Trifan: De fiecare dată când am ocazia.
Dr. Mihail: Ai avut vreun caz care te-a ținut treaz noaptea sau o decizie pe care poate ai regretat-o sau ceva ce s-a, poți să-mi întâmple să-mi, să-mi povestești un, nu știu, un moment de tensiune care te-a lăsat pe gânduri și nu te-a lăsat să dormi noaptea?
Dr. Cătălin Trifan: Au fost foarte multe cazuri triste. Chirurgia cardiacă e chiar life and death. Deci la noi pacienții fie merg bine, fie merg cel mai rău cât se poate. Ă, eu operez și copii și acolo dramele sunt de o magnitudine pe care nu ți-o poți imagina. Sunt urgențe neonatale, sunt copii care în absența tratamentului chirurgical n-au nicio șansă. Faci o operație, o paliație, de exemplu, și nu toate merg bine tot timpul. By design, nu neapărat că cineva din echipă greșește sau ceva se întâmplă, așa a fost. Și să dai vestea unui părinte că copilul a murit e foarte nasol. E foarte, foarte nasol. Și toate s-au schimbat și mai mult după ce am devenit eu tată. Deci lucrurile s-au adăugat așa. Uite straturi, straturi, straturi de, de durere în plus. Da, până la urmă asta e meseria pentru fiecare necaz sau fiecare pacient care merge rău. Sunt 100 sau 1000 de pacienți care fără tine sau fără echipa ta sau fără specialitatea ta n-ar mai fi fost.
Și asta te face să te poți trezi și a doua zi, să vii la serviciu, să o iei din nou la capăt. Plus că sunt cazuri din astea lungi, cronice care tu știi foarte bine, merg așa într-o spirală de complicații și se mai întâmplă ceva, se mai întâmplă ceva și încă ceva. Și când ai impresia că e bine, se mai întâmplă ceva și tot te gândești ce am făcut, ce să mai fac, ce să mai fac și cum să mai fac până la urmă. Asta-i meseria. Ți-am zis, e cea mai frumoasă meserie din lume și niciun lucru frumos în lume nu se face fără foarte multă implicare și dăruire și suferință. Probabil că ne lăsăm lângă fiecare pacient o fărâmă de suflet.
Dr. Mihail: Da. Bănuiesc că e greu. E greu să dai, să dai vești familiei.
Dr. Cătălin Trifan: Da. Sărut mâna. Sunt doctorul Trifan de la Ponderas. Da, am ieșit din sală, n-au fost incidente, n-au fost complicații, am făcut operația așa cum ne-am dorit, totul e ok. Da, deocamdată e intubat, rămâne în terapie intensivă. Când o să fie bine, îl detubăm și dacă toate sunt în regulă, mâine sau poimâine merge pe secție.
Dr. Mihail: Ai vreun obicei pe care îl faci înainte să intri în sală?
Dr. Cătălin Trifan: Pe care să-l vadă cei din jurul meu? Nu, nu, nu.
Dr. Mihail: Un obicei pe care tu îl faci pentru tine?
Dr. Cătălin Trifan: Nu, de fiecare dată.
Dr. Mihail: Te rog, da, când te speli sau când?
Dr. Cătălin Trifan: Da. Și în timp ce mă spăl și cu fiecare prilej înainte chiar să mă apuc de operație, am câte o mică cerință.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: Nu știu dacă e chiar rugăciune, că nu-i nimic formal, dar e ceva ce cer.
Dr. Mihail: El în inimă a terminat. Acuma s-au făcut toate acele anastomoze pentru că inima s-a revascularizat, nu a bătut o perioadă, a avut potasiu, e posibil să aibă tulburări de ritm, adică să aibă un fel de extrasistole, fibrilație, să aibă un fel de palpitație, să zicem. Și ca doctorii să poată să scoată inima din acele palpitații, s-a introdus un fir, un fir care s-a băgat în inimă și o să treacă prin piele, o să iasă la piele și doctorii în următoarele cinci zile o să poată cupla acel fir la un aparat ca să-i dea ritmul. Dacă vrea să bată la 80 de bătăi pe minut, e un pacemaker care este provizoriu băgat în inimă, un fir și în cinci zile pur și simplu îl scoate, îl trage la piele și el iese prin inimă și ai scăpat. Problema să. Cât de tare! Și care e practic traseul standard al unui astfel de pacient?
Dr. Cătălin Trifan: Pacientul ăsta s-a internat ieri,
Dr. Mihail: da?
Dr. Cătălin Trifan: Astăzi e operație, ziua zero post-operator. Mâine cel puțin și dacă e nevoie și poimâine îs două zile pe care le petrecem terapie intensivă.
Dr. Mihail: Da.
Dr. Cătălin Trifan: Cu terapie intensivă mai grea sau mai ușoară decât e nevoie.
Dr. Mihail: După care merge pe secție.
Dr. Cătălin Trifan: Da.
Dr. Mihail: În ziua a cinci ai spus că se scoate firul de
Dr. Cătălin Trifan: scoate firele de pacemaker. Da. Valorile se fac în fiecare zi. De aici încolo. Externarea e, cum să zic, în funcție de tipicul cazului, de abordul pe care l-am făcut. Dacă e minim bază îi lăsăm cam la două zile acasă. Dacă sunt coronarieni pe sternotomie preferăm să-i ținem șapte zile să vedem cum merge.
Dr. Mihail: Deci aproximativ șapte zile sunt în spital și în șapte zile e acasă. Recuperarea. Ai spus că sternul se vindecă la șase luni.
Dr. Cătălin Trifan: Da. La șase săptămâni sau lună.
Dr. Mihail: Deci sternul se vindecă la șase săptămâni. Și pacientul în cât timp revine la, să zic, la activitate obișnuită, normală?
Dr. Cătălin Trifan: După trei săptămâni, patru săptămâni de la operație și după o lună sunt cam la 90% din capacitatea lor de vinte.
Dr. Mihail: Hm. Foarte tare.
Dr. Cătălin Trifan: Merci, trebuie să stau un pic să mi se descovoaie spatele. Ai văzut că-s tot felul de poziții ciudate în care trebuie să stai în, în sală.
Dr. Mihail: Cum te simți după ce ieși din sala de la o astfel de intervenție?
Dr. Cătălin Trifan: E bine. E un sentiment din ăsta de un lucru bine dus la capăt, știi? Și sentimentul că am făcut ceva bine pentru pacientul de pe masă.
Dr. Mihail: Ai vreun moment de, bine, operația asta a mers? A mers bine? Adică a mers bine, a mers
Dr. Cătălin Trifan: E un, cumva te, când te uiți din, dintr-o parte cât de complicat e. Tu ai însă un protocol pe care îi mergi, pași clari pe care-i urmez.
Dr. Mihail: Dar ai vreun moment totuși de emoție, oricare ar fi ea, pozitivă sau negativă, de frică sau de, nu știu, de succes și de bucurie în timpul intervenției?
Dr. Cătălin Trifan: În sine nu-ți mai creează faptul că trebuie să operezi, nu-ți mai creează anxietate, dar în momentul în care, dacă facem o operație ca asta, unde o facem pe cord oprit, în momentul în care se oprește inima, știi că e punctul de unde nu te mai poți întoarce. De aici înainte trebuie să faci cât mai repede și cât mai bine, că toate lucrurile astea duc la inima mai pornește sau mai pornește după perți.
Dr. Mihail: Hm. Adică
Dr. Cătălin Trifan: asta e stresant. Ex. Dacă, dacă întârzii prea mult, există riscul ca inima să nu pornească sau să pornească greu sau să aibă nevoie de susținerea avansată a circulației după aia. Adică să ajungi la niște chestii la care o să nu fie bine, o să trebuiască să te lupți prea mult.
Dr. Mihail: Cine n-ar trebui, care există și un revers al medaliei pentru că ai aceste, adică ai această stare de triumf când ieșiți din sală și de ușurare și că totul a mers bine. Există și un revers al medaliei. Care este, care e plata, care e. Da. Care e plata pe care o plătești, să zic, pentru acest triu?
Dr. Cătălin Trifan: E o meserie grea. E o pregătire lungă ca să ajungi până aici. Un coleg de-al nostru zicea că chirurgii cardiaci sunt ca dinozaurii,
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: că cresc foarte, foarte, foarte greu, dar și când cresc, Apex Predators, dar da, sunt. Eu am avut prima mea zi de concediu în anul trei de rezidențiat și asta înseamnă sâmbătă, duminică, dimineața, după-amiază, Revelion, Paști, Noaptea de Înviere.
Dr. Mihail: În toate zilele astea trebuie să vii la spital.
Dr. Cătălin Trifan: Tot timpul am fost la spital.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: 1000 de zile neîntrerupt în fiecare zi la spital. E foarte multă muncă. E foarte multă muncă și să înveți după aia. E foarte stresant și solicitant să încerci să faci niște chestii noi.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: Sau să faci chestiile vechi mai bine sau mai repede.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: Dar cred că e, cred că merită.
Dr. Mihail: Hm. Merită. Asta e întrebarea. Merită.
Dr. Cătălin Trifan: Merită. Am pacienți de acum 15 ani care îmi scriu încă mulțumiri, care știu ziua de naștere și mă sună de ziua mea și care mă sună de Crăciun sau de Revelion. Am copii pe care i-am îi știu de când avea o lună.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: Că i-am operat când avea o lună.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: Și acuma mi-au trimis părinții poze că copilul lui are buletin.
Dr. Mihail: Știi ce mi se pare tare? Și asta vorbeam cu colegii mei când, când m-ai luat cu mașina dimineață, că atunci când ești copil îți dorești să fii, nu știu, polițist, pompier și poate chirurg cardiovascular să operezi inimă și mi se pare foarte tare că ești atât de tânăr. Adică ai 41 de ani și îmi povestești de pacienți de acum 15 ani și tu ai 41 de ani și tocmai ai făcut un bypass aorto-coronarian, ai oprit o inimă, ai pornit-o la loc, ești, ești șef de, șef de secție. Mi se pare că ăsta e un, ăsta poate să fie un semn bun și un imbold bun pentru un tânăr care se uită la acest material acuma și poate se gândește să facă și el același lucru.
Dr. Cătălin Trifan: E greu, dar se poate. Asta vreau să zic. Trebuie să-ți asumi. Adică trebuie să-ți asumi o viață pe care o dedici meseria și părerea mea este, cu cât îți dai seama mai repede ce-ți place, cu atât o să ajungi mai repede să fii bun la ceea ce-ți place. Și ăsta e deja un bun cerc vicios care te tot duce să evoluezi și să fie mai bine și mai bine și mai bine.
Dr. Mihail: Dar cum ziceai, și asta trebuie să îți asum, n-ai, n-ai pauze, n-ai weekend, pentru că acuma noi ce suntem, noi suntem într-o joi. Ziua de filmare este joi. Tu o să vii sâmbătă să vezi pacienta asta, o să vezi duminică și cred că nici măcar n-o să le simți ca pe o muncă pentru că ai o chemare să vrei să vii să-l vezi, să vezi
Dr. Cătălin Trifan: și e o plăcere și o satisfacție foarte mare când un pacient merge bine. Mă bucur să mă duc să-l văd când ajunge în terapie și e detubat și îi văd zâmbind și-s bucuroși că au scăpat cu viață, că mulți dintre oameni înțeleg ce se întâmplă și înțeleg că cineva le oprește inima, că e operație grea. Totuși e, punctul ăsta de vedere e regina chirurgiilor.
Dr. Mihail: Păi, cred că în câteva minute o să și vedem acest pacient în terapie, nu? Pentru că colegii termină acuma tot ce au de făcut. El o să fie dus în terapie și noi o să mergem să-l vedem. Încă o să fie intubat, nu?
Dr. Cătălin Trifan: Încă o să fie intubat. Da. Selectează foarte bine pacienții care se detubează în sală și pacienții care trebuie detubați și monitorizați un pic după operație.
Interlocutor: E bine așa?
Dr. Cătălin Trifan: Da. Poza am văzut-o și este excepțională.
Dr. Mihail: Și ul, la poză, la ce te uiți?
Dr. Cătălin Trifan: Radiografie, colecții dacă are, dacă nu are, dacă are aer, mediastinul cât e de larg, aerămânor, tot ce în general. Un astfel de pacient când îl treziți, când îl detubați apusul ă cel puțin o oră, două trei. Să vedem că este stabil hemodinamic.
Dr. Mihail: Ok. Adică astăzi îngerează, adică astăzi, da?
Interlocutor: După care întrerupem sedarea și când este treaz și cooperant și putem discuta cu el, ok? Mai bine să metabolizeze toate hipnoticele și anestezice pe care le-a prățit decât să
Dr. Mihail: Îl aștepți de regulă să se trezească sau nu e nevoie?
Interlocutor: Depinde de la caz. La caz de obicei.
Dr. Mihail: Da. Sărut mâna. Mulțumim frumos.
Dr. Cătălin Trifan: Cu mare drag. Spor la treabă tuturor și bănuiesc că așa se încheie o zi. Sunt zile în care dacă operez dimineața mut ambulatorul după masă și mai am consultații în ambulator după amiază. Da. De cam asta e o zi standard, să zicem și e o zi, e o zi bună.
Dr. Mihail: Pleci satisfăcut acasă?
Dr. Cătălin Trifan: Da, da, da. Ei îs mulțumiți, le las cazul ușor în terapie. Hm. Adică indicație pus o corect, pacient relativ sănătos, operație făcută cât am putut de corect, n-ar trebui să aibă probleme peste gardă cu el. Nu sângerează, n-ar trebui să avem nici nicio problemă. Și da, e ok. E un tip foarte anxios.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: Și a fost, a venit că s-a lăsat greu, că el a vrut să vină și el a vrut să se opereze, că avea dureri. Da. Bărbații tineri sunt. Rău din punctul ăsta de vedere și mă bucur că e ok și mă bucur că o să ți trăiască bine și
Dr. Mihail: că o să fie bine.
Dr. Cătălin Trifan: Da. Și până la urmă sunt chestii care le afectează viața.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: Numai frica dacă ești anxios că tu ai o problemă, chiar dacă durerile poate apar la eforturi mari, suficientă să fie invalidantă, să fie crippling pentru, pentru cineva.
Dr. Mihail: Corect. Da, știi, am văzut cum arată o zi de ta și î place, te invidiezi, sincer să fiu și mi-ar plăcea să am astfel de zile. Dar sunt curios cum arată ziua ta după ce pleci de aici, pentru că noi aici o să ne despărțim și tu o să te întorci la viața ta personală. Ce faci după aia? Ce faci după spital?
Dr. Cătălin Trifan: Încerc să dau cât pot, măcar emoțional, un reset.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: Aici e aici. Aici sunt tot timpul emoțiile sunt mari, mizele sunt mari. Acasă mă așteaptă familia care e sursa echilibrului meu și aia e viața mea dincolo de spital. Timp cu ei. Avem un băiețel mic. Soția mea e însărcinată, trebuie să nască. Sunt niște momente din astea foarte emoționante și frumoase și acasă. Și în rest hobby-urile mele, micuț așa, un pic de sport când apuc să fac și încerc să fac cât de mult. Mai citesc câteodată. Foarte rar mai apuc să citesc beletristică, dar m-am cumva resemnat cu ideea că și dacă citesc un articol medical e ceva citit și e bine și mă bucur.
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Cătălin Trifan: Și în rest cam asta e. A doua zi la spital, a treia zi la spital, a patra zi la spital pentru că suntem echipa spitalului, chiar numai noi.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Cătălin Trifan: Ă, suntem puțini. E echipa pe care ne-am dorit-o s-o avem, să ne cunoaștem.
Dr. Mihail: On call 24 din 24. Ok. Pentru orice urgență este în
Dr. Cătălin Trifan: Corect. Orice urgență, că tu n-ai, tu n-ai o linie de gardă neapărat. Orice urgență, pentru orice urgență ne vine nouă. Pentru orice urgență vine la cardiologi, la UPU, dacă colegii chirurgi din alte specialități au nevoie de ajutorul nostru sau dacă specialități. Noi suntem on call 24 din 24.
Dr. Mihail: Adică chiar dacă ești acasă poți să fii sunat să vii la spital
Dr. Cătălin Trifan: și vin fără probleme. Da.
Dr. Mihail: Nu cred. E ca o zi continuă, nu e ca o zi care se termină. Da, trein ca o
Dr. Cătălin Trifan: Asta a fost cumva înțelegerea. Nu poți să faci un serviciu de gardă doar eu cu Rareș. Da. Nu fac gărzi. Am zis a
Dr. Mihail: Ce bine.
Dr. Cătălin Trifan: Nu-s gărzile alea, ții minte.
Dr. Mihail: Da, nu sunt gărzile continue în care vin și dormi la spital, dar poți să fii sunat.
Dr. Cătălin Trifan: Da, da, da, da, da. E, e un trade. Au fac chestia asta.
Dr. Mihail: Da. Bun, Cătălin, mulțumim mult că ne-ai luat cu tine și iată că am văzut și cum arată o zi din viața unui chirurg cardiovascular care operează pe inimă deschisă, oprește inima, coase vase acolo, repornește inima și pleacă acasă. Și chiar dacă pleacă acasă, poate fi oricând chemat la spital. Și iată că toate zilele astea practic se leagă în acest, în acest fir care, ca o zi continuă. Cătălin, mersi din nou că ne-ai luat cu tine și hai să mergem să ne schimbăm, că ați venit. Hai să mergem și noi. Ciao!
