Medicina viitorului: cum se cercetează cancerul în laborator

22.11.2026

Important: organoizii din acest episod sunt, deocamdată, doar cercetare. Nu sunt încă un tratament la care pacienții să poată apela.

În acest episod te iau cu mine la Institutul Clinic Fundeni, unde descoperim cum studiază cercetătorii cancerul și cum încearcă să găsească tratamente mai eficiente. Vedem cum, din celulele unei tumori de pancreas, cercetătorii pot crește în laborator mici copii simplificate ale tumorii, numite organoizi. Cu ajutorul lor, pot înțelege mai bine cum se comportă cancerul și pot testa efectele diferitelor medicamente, fără să le administreze pacientului.

Această cercetare încearcă să aducă descoperirile din laborator mai aproape de pacienți. Deocamdată, metoda este studiată într-un număr limitat de cazuri și nu este folosită în mod obișnuit pentru alegerea tratamentului. În viitor, însă, ar putea ajuta medicii să găsească tratamentul potrivit pentru fiecare pacient.

Vorbim și despre operațiile complexe pentru cancerul de pancreas și ficat, despre chirurgia robotică și cunoaștem oamenii care fac această cercetare, aici, în România.

Multumesc Institutului Clinic Fundeni pentru deschidere și pentru suportul oferit în realizarea acestui material informativ.

Video production: Alex Ferariu și Cătălin Constantin

Dr. Mihail: Ia, arată-i Alex, cum se vede. Uită-te la Alex. Tu o să stai aici. Da? Uită-te la Alex. Vino Alex încoace și uită-te pe ecran la Alex.

Dr. Mihail: Și ce sunt astea?

Interlocutor: Sunt organoizi.

Dr. Mihail: Deci ăștia sunt deja organoizi?

Interlocutor: Da, sunt ca niște mini tumori.

Dr. Mihail: Asta e tu asta e câte adică aici sunt multe celule?

Interlocutor: Foarte multe, da.

Dr. Mihail: 700-800 de mii de celule?

Interlocutor: Da, aproximativ. E greu să ne dăm seama așa la prima vedere, dar

Dr. Mihail: E aproape o tumoră vie care a crescut într-un pacient. Suntem la Institutul Clinic Fundeni și astăzi te iau cu mine să îți arăt cum se face cercetare pe organoizi. Iar pentru asta o să intrăm în sala de operație unde se operează un cancer de pancreas. O să luăm un fragment din acea tumoră. Venim cu acel fragment aici la CENT unde se face această cercetare, izolăm celule tumorale, formăm acei organoizi și o să afli cât de interesantă este cercetarea pe acești organoizi și ce ne rezervă viitorul. Hai să începem însă cu prezentul, cu începutul și să mergem la sala de operație. Ziua începe ca de obicei cu raportul de gardă. Aflăm cine ce a operat peste noapte, ce urgențe au fost și ce operații urmează să se facă astăzi.

Dr. Mihail: Apoi se face vizita pe secție și de abia apoi se merge în blocul operator. Așa că hai să începem cu prezentarea cazului de astăzi. Avem la sala de operație un pacient în vârstă de 43 de ani. A venit la medic cu tulburări de tranzit intestinal, nimic spectaculos la prima vedere. Apoi un CT care arată ce nu voia nimeni să vadă, o formațiune tumorală la capul pancreasului. Cancerul de pancreas e printre cele mai agresive pe care le cunoaștem. Se descoperă târziu pentru că pancreasul stă ascuns în spatele stomacului și nu doare decât atunci când este prea târziu. Aproximativ 1 din 5 pacienți mai poate fi operat, iar al nostru este acel 1 din 5.

Interlocutor: Cancerul de pancreas e și rămâne unul dintre cele mai agresive și cu prognostic cele mai proaste.

Dr. Mihail: Aștepți să fie mai ușor ca la laparoscopia?

Interlocutor: Robotul are mai multe grade de libertate, mișcări mult mai fine. Laparoscopia e plăcerea mea, dar robotul e mai bun.

Dr. Mihail: Ai emoții?

Interlocutor: Am emoții.

Interlocutor: Primul pas e să explorăm laparoscopic cavitatea abdominală, vedem dacă pacientul este operabil. Urmează andocarea robotului.

Dr. Mihail: Operația de astăzi se numește duodenopancreatectomie cefalică prin abord robotic și are, ca și cea clasică, două etape. Întâi se scoate piesa, cu tot cu tumoră, apoi se reconstruiește ceea ce a rămas, iar pe câțiva centimetri pătrați trec cele mai importante vase de sânge din abdomen.

Interlocutor: Vorbim de chirurgia deschisă, chirurgia minim invazivă, respectiv chirurgia minim invazivă laparoscopică și, mai nou, chirurgia hepatobiliară pancreatică robotică.

Interlocutor: Vorbim de cel mai nou robot Da Vinci 5, care spre fericirea noastră, îl avem în dotare și am reînceput, am dacă vreți, am reanimat chirurgia hepatobiliară pancreatică robotică.

Dr. Mihail: După câteva ore de operație, piesa este afară. Vom recolta un fragment tumoral și unul normal și vom pleca cu el la CENT.

Interlocutor: Peritumoral. Normal, da?

Dr. Mihail: Da, da.

Interlocutor: Bun.

Dr. Mihail: Bun, avem aici cele două fragmente, un fragment normal și un fragment tumoral de pancreas. Piesele astea ajung la CENT. Hai să le ducem. Acesta este CENT, Centrul de Excelență în Medicină Translațională, o clădire de cercetare ridicată în curtea Institutului Clinic Fundeni, inaugurată în anul 2016 cu aproape 10 milioane de euro din fonduri europene. Și e împărțit în patru niveluri: biologie moleculară, culturi celulare, anatomie patologică și biobancă. Iar la parter, un laborator de chirurgie experimentală pe model suin. Ce înseamnă de fapt medicină translațională? Uite, de la masa de operație până la masa de laborator sunt 200 de metri, dar de la o descoperire din laborator până la patul pacientului în lume, drumul durează în medie 17 ani. Medicina translațională este încercarea de a scurta acest drum. Tumora se ia de la pacient, se studiază aici, în aceeași curte, iar ce se descoperă se transformă în studii clinice și primii care beneficiază sunt fix pacienții acestui spital. Cercul se închide la 200 de metri de unde a început.

Interlocutor: Institutul Clinic Fundeni întotdeauna a făcut și cercetare și aici vorbim de CENT, o instituție de cercetare creată de profesorul nostru, profesorul Irinel Popescu.

Interlocutor: În Institutul Clinic Fundeni s-a făcut întotdeauna și cercetare. Este școala profesorului Setlacec dusă mai departe de profesorul Irinel Popescu, cel care a adus transplantul hepatic în România și a creat acest centru.

Dr. Mihail: Ă, bună ziua. Andrei, te salut.

Interlocutor: Salut.

Dr. Mihail: Ce faci?

Interlocutor: Uite, lucrez un pic.

Dr. Mihail: Avem piesa aici.

Interlocutor: Da, la un moment dat nu punem la rece

Dr. Mihail: Ok.

Interlocutor: și discutăm.

Dr. Mihail: Aici avem pe Alina, Gabriela. Ciao. Voi ce faceți?

Interlocutor: Pregătesc mediile de cultură pentru piesă.

Dr. Mihail: Ok.

Interlocutor: Eu vizualizez două plăci pe care le avem cu organoizi tumorali din colangiocarcinom și carcinom hepatocelular.

Dr. Mihail: Cât de multe celule?

Interlocutor: Putem să măsurăm ca să vedem, să ne facem o idee cam cât de mare este acest organoid. Vedem că are în jur de aproape 800 de micrometri.

Dr. Mihail: Aha, și înseamnă asta?

Interlocutor: Înseamnă că avem undeva la 700-800 de mii de celule.

Dr. Mihail: 700-800 de mii de celule? Asta înseamnă că pe această tumoră se pot face teste.

Interlocutor: Da. Teste de screening cu medicamente și pentru medicină personalizată.

Dr. Mihail: Și acuma noi trebuie să vedem cum cum ajunge tumora de la sală, pe care tocmai am preluat-o și am adus-o aici, cum ajunge să se transforme într-un astfel de organoid. În cât timp crește o astfel de tumoră? Adică în cât timp ai un organoid atât de mare?

Interlocutor: Asta e dificil de spus pentru că este o mare heterogenitate între pacienți, dar trebuie să așteptăm undeva pe la o săptămână pentru a obține pentru început.

Dr. Mihail: Deci din ce am recoltat acuma, într-o săptămână se poate obține o astfel de tumoră mare, mă rog, organoid cu sute de mii de celule.

Interlocutor: Trebuie să ne sterilizăm un pic cu etanol 70% și orice obiect sau orice lucru băgăm în hotă trebuie să îl spreiăm un pic cu etanol.

Dr. Mihail: Aha.

Interlocutor: Ca să creăm totuși un mediu cât mai steril, pentru că acest flux de de de de aer permite ca lucrurile în interior să fie sterile.

Dr. Mihail: Ai ca o ca o perdea.

Interlocutor: Da, da, ca o perdea de aer care nu lasă să intre din din exterior, da? Și noi trebuie să fim curați. Încep eu, îți arăt prima dată cum fac eu secționarea.

Dr. Mihail: Da.

Interlocutor: Și după aia îți dau să continui și tu pe câteva fragmente, da? Bineînțeles, există Poți să faci și mai repede și mai încet, depinde cum e. Dar tumora de pancreas sunt tumori adenocarcinoame tari, sunt sunt cu cu fibroză multă și e destul de tare țesutul.

Dr. Mihail: Deci vrem să facem fragmențele micuțe.

Interlocutor: Exact. Cât mai cât mai posibil. Ele ar trebui să fie în jur de 3-4 mm.

Dr. Mihail: 3-4 Păi și A, cred că Păi și au deja 3-4 mm.

Interlocutor: Mai trebuie un pic. Cu cât ești mai persistent acuma, digestia este mai mai mai rapidă și

Dr. Mihail: Dar e destul de dur.

Interlocutor: E destul de dur pancreasul, tumora de pancreas este mai dificilă de tăiat față de restul.

Dr. Mihail: Ficatul e mai ușor de tăiat?

Interlocutor: Ficatul e mai ușor, da. E mai, să zic așa, în termeni uzuali, mai sfărâmicios.

Dr. Mihail: Mhm.

Interlocutor: Acesta e codul pacientului care l-a primit în bancă.

Dr. Mihail: Mhm.

Interlocutor: E unic, da?

Dr. Mihail: Ce înseamnă biobancă?

Interlocutor: Înseamnă că ai produși biologici, de fapt. Adică poți să ai țesut, sânge, urină, mai multe tipuri. Adică fie sunt din tumoră, de exemplu, că noi avem mai mult parte de tumori, fie sunt din țesutul peritumoral, care-i spunem noi că e normal.

Dr. Mihail: Da.

Interlocutor: Sau pur și simplu produșii din periferie, adică sânge.

Dr. Mihail: Și câți pacienți avem în biobancă? Sau câte țesuturi de la pacienți avem?

Interlocutor: În jur de 4000 de pacienți.

Dr. Mihail: 4000 de pacienți.

Interlocutor: Fiecare are cel puțin opt probe, să spunem, da? Ai sânge înainte de intervenție sau la diagnostic. Ai tumora care poate să fie din biopsia de la gastro. Ce-i important la noi e că, fiind foarte aproape biobanca de spital, ai și toate datele fenotipice. Adică știi ce se întâmplă cu bolnavul. Și mare parte din echipa de clinicieni, fiind implicată în cercetare, noi știm ce s-a întâmplat cu bolnavul ăla tot timpul, adică

Dr. Mihail: Urmează pasul doi. Bucățelele tăiate se spală, astfel scăpăm de resturi și păstrăm doar ce contează, adică celulele.

Dr. Mihail: Ser fetal?

Interlocutor: Da.

Dr. Mihail: Ce înseamnă asta?

Interlocutor: Ser fetal este un o substanță care ajută creșterea celulelor vii.

Dr. Mihail: Dar e așa se cheamă, dar e făcut în laborator, nu?

Interlocutor: Ser fetal bovin. Este de la animale.

Dr. Mihail: E de la animale.

Interlocutor: De la animale, de aia și se numește ser fetal bovin.

Dr. Mihail: Ok.

Interlocutor: Hai încoace, bagă-le tu în centrifugă, că trebuie să le și să le și centrifugăm.

Dr. Mihail: Mhm. Ok. Unde? Asta-i centrifuga?

Interlocutor: Da. Acestea sunt

Dr. Mihail: Le punem unul acolo, unul acolo?

Interlocutor: Da. Unul acolo și unul acolo, în ordine echilibrată.

Dr. Mihail: Ok.

Interlocutor: Da.

Dr. Mihail: Ce face aia?

Interlocutor: Ea practic o să sedimenteze tot. Deci o să rămână toate celulele alea mici, rămân jos.

Dr. Mihail: Da.

Interlocutor: Și fragmente de briuri sau astea o să rămână, bineînțeles, mai sus, că au nevoie de un timp mai mult. Aceasta e proba noastră cu codul nostru de lucru. Am mărunțit-o. Au peletat fragmentele de celule. Și acuma le punem la digerat. Deci, punem enzimă peste ele. E aceeași soluție ca și culoare, deci eu trebuie să am mare grijă ce

Dr. Mihail: Aha, deci acuma e enzimă. Asta-i etapa a treia, da?

Interlocutor: Etapa a treia.

Dr. Mihail: În care De ce face Ce o să facă enzima asta?

Interlocutor: Enzima asta scopul este să digere matricea extracelulară.

Dr. Mihail: Da.

Interlocutor: Matricea care ține, de fapt, celulele între ele.

Dr. Mihail: Ok, deci este o enzimă care va digera

Interlocutor: matricea

Dr. Mihail: care ca să-ți rămână doar celulele.

Interlocutor: Exact, să scoată celulele din matrice.

Dr. Mihail: Celulele dintr-o tumoră nu stau libere. Ele sunt prinse într-o plasă de proteine, adică matricea extracelulară. Iar colagenaza este o enzimă care taie această plasă, fir cu fir, și eliberează aceste celule. Astfel, 20 de minute mai târziu, la 37° C, la temperatura corpului, celulele vor rămâne libere.

Interlocutor: Avem o baie de apă. Da? Care o folosim pentru celule, bineînțeles. Și are niște stative, pot să le pui pe stativele astea. Și le lăsăm aici. Și acuma avem o o strategie. Avem un timer. Trebuie să fim preciși. Îl selectăm la la 20 de minutele, că ne-am ne-am zis că facem 20 de minute digestia. Să zicem că durează vreo câteva minute să urce până la 37°, să se activeze enzima. I-am dat 25 de minute. Și dau start.

Interlocutor: După ce le am digerat, le-am transferat mai mic, ca să pot să pun matrigelul peste ele, ok?

Dr. Mihail: Aha, ok.

Interlocutor: Exact. Vezi? Deci, ele efectiv le-am luat într-un domn cu vârful ăsta și mă duc perpendicular pe flacon.

Dr. Mihail: A, fix pe mijloc.

Interlocutor: Exact, și dau drumul ușor.

Dr. Mihail: Și-l lași acolo.

Interlocutor: Exact. Dar nu îl dau pe tot, știi? Mai Mai Mai păstrez un pic.

Dr. Mihail: Asta-i prima probă, nu?

Interlocutor: Asta-i proba

Dr. Mihail: Proba ta.

Interlocutor: Proba bună.

Dr. Mihail: Și noi stăm pe unde și la microscop, nu pe astea?

Interlocutor: Exact, după asta. Placa aceasta trebuie s-o las vreo 10 minuțele aici.

Dr. Mihail: Da.

Interlocutor: Să stea cuminte. Așa arată domurile noastre care le am care le am format.

Interlocutor: Ă, acelea-s domurile de matrigel. El deja s-a solidificat un pic. 30 de minute domurile create pe plac pe plac și după aia punem mediu. Ok?

Dr. Mihail: Ok. Asta-i practic faza finală.

Interlocutor: Exact. Cam asta a fost.

Dr. Mihail: Ok, asta a fost.

Interlocutor: ele stau acolo în domul ăla format, stau la 37° o perioadă de 3 30 de minuțele, să zicem așa, cât să se ă, polimerizeze, să se să se întărească un pic.

Dr. Mihail: Deci domul ăla, adică acele ă, picături mici pe care le am văzut roz sunt e matrigelul acesta pe care l-am pus noi cu celule tumorale vii

Interlocutor: Exact.

Dr. Mihail: care urmează să crească.

Interlocutor: Absolut.

Dr. Mihail: Deci ele continuă să se dividă ca și cum s-ar divide într-un pacient. Aici ce organoizi ai?

Interlocutor: Aici am organoizi de din din tumori hepatice.

Dr. Mihail: Mhm.

Interlocutor: Ă, care ă, au ajuns la un pasajul trei sunt deja, sunt de pe 7 iulie, dar suntem în 14, deci au șapte zile aici

Dr. Mihail: Ok.

Interlocutor: de când se află și bineînțeles au crescut destul de mult și destul de bine.

Dr. Mihail: Deci noi nu mai aici nu mai studiem ă, teoretic tumora. Este fix tumora biologică pe care pacientul din sală a avut-o și noi o avem aici în plăcuța noastră de studiat.

Interlocutor: Da.

Dr. Mihail: Ce putem să facem? Dă-ne niște exemple de lucruri care se cercetează pe acești organoizi.

Interlocutor: O să-ți dau un exemplu practic care este o problemă la complicată peste tot. Rezistența la la la la chimioterapie.

Dr. Mihail: Deci tu dacă dai

Interlocutor: și să reversăm

Interlocutor: un chimioterapic la această tumoră, ea prinde rezistență, dar rezistența asta rezistența asta se manifestă

Dr. Mihail: Genetic, adică ea se schimbă genetic sau cum?

Interlocutor: Da, da. Totul e genetic. Adică poate să își își capete anumite modificări genetice, mutații care pot să o facă rezistentă la diverse medicamente.

Dr. Mihail: Și tu vrei, de exemplu, în cercetarea pe care o faci, să îi deblochezi un alt canal de intrare, de exemplu, nu?

Interlocutor: Da, sau să o fac mai sensibilă, să pot să îi activez anumite mecanisme de apoptoză și să își perturbeze, să zic așa, în ghilimele, structura ei ca să poată să fie mult mai receptivă la medicamentul respectiv, care se cunoaște deja.

Dr. Mihail: Tratezi înainte cu un chimio sau Faci un fel de HIPEC pe organoizi aceștia.

Interlocutor: pe organoizi și tu o să știi când faci operația și ce doză să dai și ce medicament să dai sau ce combinație să dai.

Dr. Mihail: Adică să poți face un tratament

Interlocutor: la o chemogramă, știi? Când spui: „Uite, are rezistență la cutare la antibiotice”, știi? Și atunci tu nu i le mai dai pe alea că e rezistent la ele și spui la ce nu e rezistent. Adică așa cum ne uităm la chemogramă, cumva așa ar trebui să facem aici. Asta înseamnă ce toată lumea spune medicină personalizată,

Dr. Mihail: Da.

Interlocutor: Adică cum personalizez eu pentru pacientul X tratamentul, știi? Îl iau i-am făcut o cultură, am tratat și cum fac. Și mai nou, acuma sunt tot felul de tehnici prin care poți să faci 1000 de zeci de testări, adică pui de la un pacient pe organoizii lui, pe mai multe, e ca o placă în care faci testarea asta să vezi la ce răspunde.

Dr. Mihail: De ce e important să facem cercetarea asta în România? De ce nu doar importăm niște rezultate care deja sunt făcute și le standardizăm aici?

Interlocutor: Pentru că noi nu știm exact cum se comportă pacienții noștri, adică ce caracteristici avem pentru populația noastră.

Dr. Mihail: Adică le putem avea

Interlocutor: să nu avem aceleași mutații ca o populație din Franța, de exemplu. Putem să fim mai aproape de asiatici. La studiile noastre, de exemplu, la hepatocarcinom suntem mai aproape de Asia decât de Europa cu anumite mutații, da? Dar, bine, ele sunt făcute pe un lot destul de mic de pacienți. De asta vrem să facem la nivel național niște adica să vedem din anumite regiuni cum e Adică pasul următor este organ on chip.

Dr. Mihail: Ce înseamnă?

Interlocutor: Adică înseamnă că față de în plus față de organoid vine o parte de microfluidică, știi? Să vezi cumva mai în dinamică ce se întâmplă.

Dr. Mihail: A, ok, pentru că el este El stă cumva dormant acolo. El stă și

Interlocutor: Vezi, el stă acuma fixat. L-ai văzut fixat. Tu trebuie cumva într-o mișcare. Tu l-ai scos din povestea lui, nu?

Dr. Mihail: Da.

Interlocutor: Și trebuie să-l pui la loc într-o poveste similară. Dar izolat de acolo.

Dr. Mihail: Da.

Interlocutor: Pentru că el trebuie să-ți reproducă țesutul de bază cumva. Adică cum să reproduc eu ce se întâmplă în organism, de fapt, toată povestea aia cu

Dr. Mihail: Când o să facem asta la Fundeni?

Interlocutor: The next step.

Interlocutor: Cât mai repede, da.

Dr. Mihail: Dar apropo de asta, fiind în

Interlocutor: Ne dorim asta și nu cred că este așa de complicată.

Dr. Mihail: Cum vedeți dumneavoastră viitorul în în oncologie, în tratament? Cum arată viitorul și cât de cât de multă speranță aveți în el?

Interlocutor: Foarte multă. La fel, adică nu știu, mi se pare că știi, uite cum e boom-ul cu inteligența artificială, da? A apărut la un moment dat nu dădeam atenție, nu? Și acum toată lumea se gândește cum să folosească mai bine ca să fie un nu știu, un progres mai rapid, cum să zic.

Dr. Mihail: Fragmentul tumoral pe care l-am adus mai devreme din sala de operație este acum aici, în incubator, prelucrat la 37° C ca în corpul uman. În șapte zile din această tumoră vor crește zeci de organoizi pe care colegii mei de la CEMED vor testa diverse metode de tratament, iar speranța noastră este că una dintre ele va ajuta în viitor pacienți reali. Iar pacientul nostru este în salon și se recuperează. Și eu mă bucur și sunt onorat să lucrez la asta în doctoratul meu sub îndrumarea doamnei profesor Simona Dima, o ghidare mai precisă a tratamentului în cancerul de pancreas prin abordarea imagistică și chirurgicală.

Dr. Mihail: Am fost la Fundeni, am luat piesa, am adus-o aici.

Interlocutor: Da, am trecut prin toate etapele.

Dr. Mihail: Da. Am pus piesa la incubator, urmează să crească organoizi, iar voi

Interlocutor: le vedem, dacă dacă obținem și cât de mari cresc.

Dr. Mihail: Da, iar voi rămâneți aici să cercetați. Ne-am organizat noi cât de cât. Bine. Eu mersi că ai rămas până aici. Lasă-mi jos în comentarii ce vrei să vezi data viitoare, ce ți-a plăcut, ce nu ți-a plăcut, dacă ai întrebări. Andrei, îți mulțumesc și ție.

De interes pentru tine

Ultimele descoperiri despre creier | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Sergiu Pașca

Ultimele descoperiri despre creier | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Sergiu Pașca

Boabe de cunoaștere
Ultimele descoperiri despre creier | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Sergiu Pașca
Cancerul de sân: de la diagnostic la vindecare. Traseul complet.

Cancerul de sân: de la diagnostic la vindecare. Traseul complet.

În profunzime
Cancerul de sân: de la diagnostic la vindecare. Traseul complet.
Povestea surorilor care au înfruntat cancerul | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Cristina & Niky Salman

Povestea surorilor care au înfruntat cancerul | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Cristina & Niky Salman

Boabe de cunoaștere
Povestea surorilor care au înfruntat cancerul | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Cristina & Niky Salman