Bun, omule. Te salut, doctor Mihail. Aici facem un material special despre acest hantavirus. Acuma, pentru cei care se grăbesc, dacă te grăbești și nu vrei să stai să te uiți la tot acest material, îți spun foarte pe scurt că n-ai de ce să-ți faci griji. Pur și simplu poți să nu mai citești știrile despre hantavirus, poți să nu te uiți la acest material, efectiv n-ai de ce să-ți faci griji. Sunt 1 milion de alte pericole care îți pun viața în pericol mai mult decât acest hantavirus. Deci poți să închizi acest material și să te duci liniștit.
Totuși, dacă te vei uita la acest material până la sfârșit, o să înveți să te uiți la știri un pic diferit, pentru că știrile care urmăresc cazurile acestea de hantavirus nou sunt cumva interesante științific să vezi care e perioada de incubație, cine a intrat în contact cu cine, cine s-a infectat, să vezi care sunt, să zic, rutele acestor pacienți, care sunt protocoalele prin care acești pacienți sunt transportați în spațiu niște containere speciale în care sunt izolați și așa mai departe.
Și eu cred că ăsta e un exercițiu pozitiv pentru noi toți, pentru ceea ce cel mai probabil urmează să se întâmple la un moment dat în lume, acest patogen X sau boala X, cum este denumită, și anume un virus pe care ne imaginăm că o să-l avem în lume în curând și o să vedem de ce, pentru care trebuie să ne pregătim așa cum ne pregătim pentru, nu știu, sezoane de secetă cu cereale, cu depozite de cereale, așa cum ne pregătim, nu știu, pentru conflicte sau da, conflicte armate care pun în pericol rezervele de țiței, cu rezerve de țiței. La fel e foarte bine să ne pregătim pentru aceste potențiale pericole. Deci ăsta pare să fie sau poate fi considerat un exercițiu care nu ne pune în pericol în momentul de față.
Acuma ce s-a întâmplat pe 2 mai 2026? Un vas de croazieră a făcut înconjurul lumii, dar nu a făcut el înconjurul lumii. Atenție, e o metaforă aici. Știrile despre acest vas au făcut înconjurul lumii și acuma sunt pe primele pagini pe toate site-urile de știri. La bord, oamenii mureau de un virus și se pare că încă mor, despre care majoritatea nu a auzit niciodată și anume hantavirus. Atenție, am avut și noi hantavirus în România în 2018. 40 de cazuri dintre suspecte, două cazuri confirmate. Avem chiar și o lucrare științifică scrisă pe tema asta, doi pacienți tratați la Institutul Clinic Fundeni de hantavirus, primul autor, Gabriela Lupușoru, un studiu interesant, îl puteți citi, deci nu e tocmai nou, dar hai să vedem ce este particular în acest hantavirus și de ce nu este o nouă pandemie.
Ca și rezumat, până acum, data filmării este 11 mai. Avem trei morți, nouă cazuri confirmate, un american PCR pozitiv din cei care au debarcat, adică oamenii au debarcat un american din cei cât? Cred că 13 americani pe vas, unul pozitiv. Vasul se numește MV Hondius. A fost refuzat în mai multe porturi, pasagerii izolați săptămâni întregi pe ocean.
Bun, hai să vedem ce este acest hantavirus. În primul rând, hantavirus nu este un virus. E o familie întreagă de virusuri. Sunt peste 50 de tulpini identificate până în momentul de față. Este un virus zoonotic. Da. Ce înseamnă virus zoonotic? Înseamnă că acest virus se transmite de la diverse animale, șoricei de câmp, șobolani și așa mai departe, tot felul de rozătoare. Vectorul este această rozătoare. Concret pentru acest hantavirus de pe vas, incriminatul este acest șocâte, i-aș putea spune. Este rozătoarea asta pe care o găsim în tot felul de păduri. În cazul de față în America Latină, în sudul Americii Latine.
Deci cum se transmite acest virus? În primul rând, e foarte important de înțeles. El se transmite de la aceste rozătoare care, culmea, nu se îmbolnăvesc. Deci rozătoarele astea pur și simplu poartă acest virus în ele și în special în urină, în fecale sau în salivă. Urina sau fecalele sau saliva se usucă. E, după aia particule invizibile de aerosol din aceste excremente sunt ridicate în aer. O să ajungem și la precauția pe care trebuie s-o avem noi față de hantavirusurile care umblă pe aice prin pădurile noastre. Ajungem și acolo. Dar aceste particule se ridică și ajung la om. Se infectează omul prin inhalarea acestor particule. Atenție, expunerea trebuie să fie lungă și trebuie să fie ca lumea. Deci, nu doar treci pe lângă o rozătoare de asta în pădure și te îmbolnăvești. Trebuie să stai mult acolo.
O să vedem și ce s-a întâmplat pe acest vas și cum s-a ajuns la ceea ce s-a ajuns. Deci, rezervorul natural sunt rozătoarele, se infectează prin virusul care ajunge în aer. Urină, fecale sau salivă uscate. Materialul contaminat este perturbat. Virusul ajunge în aer și omul îl inhalează.
Există două sindroame clinice majore descrise până acum provocate de Hantavirus. Primul sindrom se cheamă Hemorrhagic Fever with Renal Syndrome, adică o febră hemoragică cu sindrom renal. Este predominantă în Europa și în Asia. Și cele două cazuri publicate și tratate în Institutul Clinic Fundeni au avut fix acest sindrom. Și există și HCPS care este Hantavirus Cardiopulmonary Syndrome. Deci sindrom cardiopulmonar de Hantavirus. Acesta este cel mai des întâlnit în America. Atenție, la cel care se întâlnește la noi în Europa, mortalitatea ajunge până la 12%, iar mortalitatea acestui hantavirus american variază între 1 și 50%.
Acum, ca și foarte scurt istoric și nu vreau să plictisesc pe nimeni, prima dată acest virus este descoperit în 1951 când 3000 de soldați ai forțelor ONU se îmbolnăvesc de o boală necunoscută în jurul râului Hantan. Este un râu din Coreea de Sud. Un biolog îi dă numele după aia, virusul Hantaan. În 1993, în SUA e descoperită o altă tulpină, după care apare un focar în Argentina cu virusul Andes în 1995 și un alt focar în Epuyen în 2018, care este prima confirmare de transmitere interumană.
Acuma, virusul ăsta, de regulă, majoritatea tulpinilor nu se transmit de la om la om. Deci virusul este luat de la acest șoricar, da, care a făcut pipi, caca sau a lăsat salivă pe acolo. Nu știam că șoricarii lasă atâta salivă cât să se poată ridica în aer și să te infecteze. Dar șoricarul respectiv își lasă excrementele pe jos, ele se ridică. Tu stai mult lângă ele, le inhalezi, te îmbolnăvești. Mortalitatea am văzut că variază între 1 și 50%. Deci fie te vindeci și nu știi că l-ai avut și de multe ori se întâmplă asta în România cu tulpina care circulă în România, sau simptomele se agravează și o să vedem că se agravează foarte rapid. Se agravează… e un prodrom de una, două zile, după care dacă ai o formă severă, decesul este foarte rapid, fără terapie suportivă. Deci cam asta se întâmplă.
Foarte rar acest virus se transmite de la om la om. Totuși, există această tulpină, da, care se transmite de la om la om. Este Hantavirus tulpina Andes care este fix tulpina pe care o avem acum pe vapor. Acuma, ce o diferențiază totuși de Covid și de ce am putea spune că nu este un următorul Covid. Da. Și vedem asta deja. Adică putem să ne calmăm în momentul de față văzând câți oameni au stat pe acel vas și în momentul de față avem doar nouă cazuri confirmate, trei decese, după o expunere prelungită și după ce toate cazurile sau toate contactele au fost identificate și sunt acum în izolare.
Covid se transmite, după cum ne amintim probabil, Covid se transmite prin aerosoli care sunt expirați de persoana bolnavă și transmiterea în lanț, adică R0 la COVID este 2 până la 6. Adică un om care este infectat de COVID poate să îmbolnăvească alte două până la șase persoane și asta se poate întâmpla încă în perioada de incubație când pacientul este asimptomatic. Hantavirus, cum vedem, se transmite spre zero, adică R0 interuman este de regulă 0, cu excepția acestei tulpini Andes, care este și tulpina care a cauzat ceea ce s-a întâmplat pe acest vas.
Acum, această transmitere interumană a fost prima dată identificată, descoperită și s-a publicat despre asta în 2020 în jurnalul New England Journal of Medicine, după cazul din 2018 într-o provincie din Argentina în care 34 de cazuri au fost confirmate și în urma confirmării s-a ajuns la 11 decese. Din nou, vestea bună este că cu toate că avem 34 de cazuri confirmate, ele au putut fi izolate tocmai datorită naturii acestui virus și o să vedem care este perioada de incubație și când te poți infecta cu el.
Bun, și ceea ce s-a întâmplat aici în Argentina a fost că avem un pacient zero. Din nou, ăsta e cazul lui 2018 când s-a dovedit că acest hantavirus se poate de fapt transmite de la om la om. Este că avem un pacient zero infectat de la o rozătoare și după aia el a dat virusul la alți trei superspreaderi. Asta nu ne place. Persoane care au o concentrație virală mare, capabilă s-o transmită mai departe. Acești superspreaderi se pare că au luat contact atunci când aveau deja simptome cu multe persoane în spații publice, în adunări sociale, ceva… au fost ei la niște petreceri, în spații închise, au stat mult, ăștia au tușit, le-a fost rău. În felul ăsta s-au îmbolnăvit.
Bun. Și fix asta s-a întâmplat și pe acest vas de croazieră. Și hai să vedem totuși din nou pentru a înțelege cum s-a transmis acest virus, de unde s-a luat, pentru că deja se știe de unde s-a luat, cel puțin e o ipoteză oficială și cât de greu se transmite acest virus, haideți să vedem ce s-a întâmplat de fapt pe acest vas. MV Hondius este vasul de croazieră unde a început totul. Bun.
Aici aș vrea să atrag atenția asupra cum evoluează lucrurile în medicină și faptul că medicina studiază lucruri vii care sunt într-o continuă evoluție. Deci până în 2018 – 2019 noi nu știam că acest hantavirus se poate transmite de la om la om. 2018 este acum recent. Da. Și avem un studiu care arată într-adevăr un caz, mă rog, să-i zicem caz izolat. 34 de cazuri confirmate. Da, la 11 decese este o informație nouă și pentru a înțelege mai departe cum decurg lucrurile trebuie să înțelegem desfășurarea evenimentelor. Dar chiar dacă este un vlog medical și poate că te așteptai să-ți povestesc despre simptome, despre cum se transmite, cum se tratează, realitatea este că știm simptomele, știm puține despre transmitere, sunt câteva lucruri confirmate, dar tocmai uitându-ne la cum s-au întâmplat sau cum s-au desfășurat lucrurile în cazul acestui vas de croazieră, o să putem să înțelegem cam cum se transmit ele. Ok.
Bun. Astfel, hai să vedem ce s-a întâmplat. În primul rând, de pe 27 noiembrie 2025 până pe 1 aprilie 2026, acest caz index îi spune, adică primul bărbat este un bărbat olandez de 70 de ani, face, săracul de el, din păcate a murit, dar face un road trip foarte drăguț. Da, road trip de patru luni prin Chile, Uruguay, Argentina. Ceea ce l-a costat însă viața fără să știe, da, și iată că oricine este expus este faptul că a făcut bird watching. Bird watching este o activitate prin care stai și te uiți la păsări. Ce poate să fie mai frumos? Stai și cu niște binocluri speciale sau cu niște focale de-alea lungi de aparat stai și te uiți la păsări. Și el a făcut bird watching lângă o groapă de gunoi din Ushuaia. Ushuaia fiind un orășel undeva din Argentina, din sudul Argentinei. Da. Deci nu la Ușoaia în Ibiza, la discotecă. Mișto discoteca. Am trecut pe lângă ea, am vrut să intrăm, dar ni s-a făcut somn și ne-am dus la hotel să ne culcăm. Dar mi-ar plăcea să ajung și în Ushuaia, nu în Ușoaia aici, în Ushuaia, în Ibiza. În fine, el făcea bird watching lângă o groapă de gunoi din Ushuaia și asta este ipoteza principală de expunere.
Deci omul s-a așezat pe jos, ai o groapă de gunoi. Da. Acuma vedem și implicarea umană în crearea acestor virusuri. Da. Deci nu-s virusuri create de cineva în laborator, dar sunt virusuri create de activitate umană. Deci oamenii fac gropi de gunoi și la gropile astea de gunoi vin acele rozătoare. Da, rozătoarele alea mănâncă din groapa de gunoi, virusul crește în ele, ele fac pipi caca. Domnul nostru vine, se așează pe jos, face poze, se mișcă, acel pipi caca uscat se ridică, el inhalează și poftim, el se îmbolnăvește. După care pe 1 aprilie el pleacă din Ushuaia, cu toate că Ushuaia este aici, harta este greșită. Pe 1 aprilie el pleacă din Argentina cu 147 de pasageri și echipaj din 23 de naționalități. Nu sunt români pe vas, dar sunt mulți europeni.
Bun. Și apoi pe ocean, în perioada 6 – 28 aprilie apar primele simptome care se manifestă în febră, simptome digestive, progresie rapidă spre pneumonie, sindrom de detresă respiratorie acută, șoc. Da. 11 aprilie, primul deces la bord, cazul index. Da. Deci undeva în martie el a făcut bird watching, pe 11 aprilie are loc primul deces. Pe 24 aprilie vasul oprește într-un port, corpul primului decedat e debarcat. Soția acestuia debarcă și moare și ea la două zile mai târziu în Johannesburg. Pe 2 mai e prima confirmare a acestui hantavirus într-un laborator printr-un test PCR. 6 mai WHO confirmă tulpina virusului Andes. Deci aceeași tulpină care a provocat 11 decese și 34 de cazuri în urmă cu aproape opt ani.
Pe 10 mai, vasul ajunge în Tenerife. 94 de pasageri din 19 naționalități sunt debarcați, 18 evacuați spre Statele Unite cu două persoane în biocontainment units. Sunt un fel de containere din astea unde oamenii sunt complet izolați ca niște camere în care trăiesc, complet izolați, cu aerul perfect curățat, ca nimeni să nu intre în contact cu acest virus. Și astăzi, pe 11 mai, avem următorul bilanț. Avem nouă cazuri, șase confirmate, plus trei probabile și trei decese. Primul american cu un PCR pozitiv. Iar ipoteza principală este că acest cuplu, da, olandezul cu soția, au luat virusul undeva din Ushuaia, undeva lângă groapa de gunoi. Deci, au luat virusul în afara bărcii, iar de pe vas au transmis cazurile secundare, probabil prin transmitere interumană. Un detaliu interesant este că în această provincie, Tierra del Fuego, nu s-au raportat niciodată cazuri de hantavirus, iar acum autoritățile din Argentina capturează și testează rozătoare pe ruta de patru luni a cazului index. Deci cazul index a avut timp de patru luni o rută și pe ruta aceea autoritățile caută șoricei și le testează.
Deci avem un caz index, soția lui, ambii cu simptome, contact strâns pe un vas. Da. Ce poate fi un contact mai strâns decât un contact pe un vas de croazieră în care nu te vezi doar o dată cu persoana care este bolnavă? Te vezi în fiecare zi, te vezi la mic dejun, te vezi la dans, te vezi seara la cină care se face înăuntru. Deci ești într-un spațiu închis constant cu persoana care este îmbolnăvită. Cu toate astea, avem doar practic pe ei doi și încă șapte cazuri, dintre care patru confirmate și încă trei sunt suspecte. Iar asta e o premiză bună. Adică chiar dacă o persoană de pe acea barcă sau o altă persoană care se infectează și scapă de sub radar și ajunge să zic neizolată în lumea largă, riscul de a transmite această boală în momentul de față, de a transmite acest virus este foarte mic.
Acuma hai să vorbim despre simptome și de ce hantavirus, varianta Andes, este atât de letală. În primul rând, perioada de incubație e lucrul care ne interesează cel mai mult. Este între una și opt săptămâni. Iar pentru acest hantavirus Andes, perioada de incubație poate să fie de la 4 la 42 de zile. Asta nu ne place. Asta înseamnă că dacă intri în contact cu cineva care are această tulpină sau e suspect, trebuie să stai izolat cel puțin opt săptămâni ca toată lumea să fie sigură că nu te-a infectat.
Deci între 4 și 42 de zile e perioadă de incubație. Adică tu te întâlnești cu un om sau te infectezi de la rozătoare. Virusul pătrunde în căile respiratorii superioare și se duce jos în plămân. Se cantonează în plămân și începe să-și facă loc și el își face loc. Poate să-și facă loc până la 42 de zile. Începe să se multiplice, să crească și în această perioadă tu nu poți să transmiți virusul. Atenție, atenție, e atât de important să specificăm că asta e ceea ce știm în momentul de față. Da. La fel cum știam lucruri limitate în perioada pandemiei COVID și s-a dovedit ulterior că iată că virusul se putea transmite și altfel. S-a dovedit ulterior că virusul poate fi transmis și de purtători care sunt vaccinați și care au o formă asimptomatică, dar care pot transmite. Da. Deci am învățat multe lucruri, în general toată comunitatea medicală în timpul pandemiei Covid și cred că în momentul de față afirmațiile pe care le facem sau le vom face vor fi foarte precaute.
Deci în momentul de față asta știm: că virusul ajunge în plămân și nu se transmite decât în momentul în care omul are simptome. Asta de unde știm? Din acest focar, da, din noiembrie 2018 – februarie 2019, am povestit despre el, în care pacientul zero infectat a transmis la cei trei superspreaderi și asta se află făcându-se studii epidemiologice. Adică oamenii ăștia sunt căutați și sunt întrebați când și cum au… când au avut simptome. Și acești superspreaderi, toți trei superspreaderi au avut simptome în momentul în care au dat virusul la alte 34 de persoane sau, mă rog, fără ei ar fi alte 30 de persoane. Deci un pacient zero, trei superspreaderi și 30 de persoane infectate. Da, superspreaderii simptomatici au transmis virusul la evenimente sociale aglomerate în primele zile de boală.
Acuma hai să vedem ce înseamnă boala. Boala se manifestă în două faze. Prima fază este faza prodromală, care durează între trei și 7 zile și simptomele sunt următoarele: febră înaltă, mialgie, adică te dor mușchii, mai ales la coapse, șolduri, spate, cefalee, adică durere de cap, însoțită de greață, vomă, diaree, dureri abdominale și simptome care seamănă în principiu cu gripa. Gripa care te lovește deodată, da, diferența între gripă și răceală o știm. Răceala parcă te apucă un pic în nas, coboară un pic în gât, parcă îți curge nasul, ai început să strănuți, să tușești. În câteva zile nu te simți bine. La gripă, acum ești bine, la serviciu, la birou, ai ajuns acasă și te-a lovit trenul. Cam așa se manifestă și în faza asta prodromală.
Acuma, dacă ne uităm în studii care citează… acesta este studiul, apropo, care o să-l lăsăm în descrierea acestui material. Acesta este studiul în care au fost analizate cele 33 de cazuri de hantavirus de care am vorbit puțin mai devreme, da? Focarul din Argentina de acum opt ani care a dus la cele 33 de cazuri. Acuma, în cele 33 de cazuri, febră am avut în toate cele 33 de cazuri. Deci e simptomul cu rata de 100%. Durerea de cap a fost în 58% din cazuri. Mialgie, da, adică durere musculară, 58%. Oboseală 67% din cazuri, manifestări gastrointestinale 55% din cazuri (durere abdominală, greață, vărsături, diaree), odinofagie, adică durere când înghiți 9% din cazuri și vedere încețoșată 6% din cazuri. Astea au fost simptomele acestui virus în cazul acelui focar din 2018. Da.
După această fază prodromală, urmează în cazul acestui virus faza cardiopulmonară, care este manifestată prin tuse, dispnee progresivă, rapidă, adică rapid începi să te sufoci și asta se întâmplă pentru că plămânii se umplu cu lichid. Acuma, de ce ajungi la această dispnee? Pentru că virusul atacă endoteliul capilar, adică peretele vaselor mici de sânge din plămân. Aceste vase încep să plângă, adică fiind atacate de virus sau existând acolo o bătălie între virus și imunitate, aceste vase mici de sânge încep să plângă și lichidul iese din aceste vase de sânge și asta se cheamă edem pulmonar. Astfel, plămânii nu se mai oxigenează și pacientul intră în hipoxie acută. Șoc, scade tensiunea arterială. Tensiunea arterială scade și din cauza imunității care atacă virusul. Ajungi la hipotensiune, șoc și deces. Urmează o reacție agresivă a organismului care răspunde cu imunitate și imunitatea aia nu atacă doar virusul, ci atacă și propriul tău corp. Iar asta duce la hipotensiune. Tensiunea arterială scade, ajungi la șoc și la deces. Lucrurile astea se întâmplă în 24 – 48 de ore.
Și acum putem să ne imaginăm o persoană care intră în contact cu cineva care are acest hantavirus, această tulpină, care nu-și dă seama de contact, uită de el pentru că poate să treacă până la 42 de zile de la contact până apare faza prodromală. În faza prodromală tu ai impresia că ai o gripă, iar decompensarea, adică faza cardiopulmonară este rapidă. Poate să dureze 24 de ore de la aceste simptome de tuse, dispnee, edem pulmonar și șoc și deces. Acuma, nu există niciun antiviral specific aprobat. Nu există niciun fel de vaccin. Vaccinurile asiatice pentru alte tulpini nu protejează. Singurul lucru care te poate proteja este tratamentul suportiv, adică terapie intensivă. Da, bătălia se câștigă în terapie intensivă, ventilație mecanică, oxigenare extracorporeală și așa mai departe. Deci poți să fii conectat inclusiv la un plămân artificial care îți aduce sângele oxigenat și ăsta este modul în care poți supraviețui. Dar bineînțeles de multe ori nu știi ce ai. Faza prodromală te poate păcăli. Faza cardiopulmonară, faza acută poate veni rapid și ăsta e motivul pentru care persoanele decedează.
Ok, scurt update. În timp ce filmam acest material, al 10-lea caz a fost identificat: o franțuzoaică care s-a testat pozitivă pe drum spre Franța și a cărei stare de sănătate se deteriorează. Ca și final al călătoriei acestei bărci, pe 11 mai, restul de pasageri debarcă, iar vasul plus cadavrul al treilea decedat continuă ruta spre Rotterdam pentru a fi dezinfectat. Unde au fost trimiși acești pasageri? 17 americani plus un britanic rezident în Statele Unite au fost trimiși în Statele Unite. Cel cu PCR pozitiv asimptomatic merge separat în Nebraska și aceștia vor fi urmăriți în facilități medicale în 20 de camere single cu presiune negativă, adică camere în care există sisteme de ventilație care sug aerul astfel încât aerul să nu iasă afară. Cinci francezi merg spre Paris, vor sta 72 de ore în spital plus 45 de zile în carantină acasă. Un spaniol care merge spre Madrid în izolare militară, un olandez care merge spre Olanda și va sta într-un spital din Amsterdam, un german evacuat anterior în spitalul universitar Düsseldorf, iar restul (UK, Belgia, Irlanda, Australia, Noua Zeelandă) sunt repatriați spre țările lor cu zboruri speciale.
Acuma, carantina, cât timp se ține carantina? Recomandarea oficială a Organizației Mondiale a Sănătății este de 42 de zile, perioadă maximă de incubație pentru Andes virus. Alte țări au alte recomandări. Spre exemplu, în Franța recomandarea este de 72 de ore izolare în spital plus 45 de zile carantină acasă. Cine este monitorizat acum la nivel global? Toți cei 147 de pasageri și echipajul de pe vas. 30 de pasageri care au debarcat la Sfânta Elena pe 24 aprilie, urmăriți individual. Pasagerii de pe zborul dinspre Johannesburg spre Amsterdam din 24 aprilie, toți, inclusiv un spaniol deja simptomatic spitalizat în Alicante. Francezi de pe alt zbor, de pe 25 aprilie, testați și monitorizați. În Singapore sunt două persoane în autoizolare, în Canada trei persoane în autoizolare. Și în SUA, șase pasageri în cinci state. După cum spuneam, datele sunt într-o continuă evoluție, deci e posibil să revenim cu alte materiale în curând.
Legat de România și Europa, avem și noi virusurile noastre zoonotice, inclusiv hantavirusuri, dar nu această tulpină Andes. Și în România predomină tulpina Dobrava-Belgrad cu o mortalitate de 12%. Am povestit despre acest studiu care s-a publicat la noi cu două cazuri care au fost tratate la institutul din Fundeni în urmă cu ceva ani. Grupurile de risc sunt formate din lucrători forestieri, fermieri, vânători și persoane care deschid cabane de munte lăsate neaerisite peste iarnă. Riscul este infim. Adică dacă ai o cabană la munte plină de rozătoare, există un risc, but el este mic. Adică n-aș vrea să se panicheze nimeni.
Totuși, de ce se întâmplă aceste lucruri? Care este cauza acestor zoonoze sau acestor virusuri zoonotice cum este hantavirusul? Sunt multe lucruri care duc, care ne aduc aici. În primul rând, schimbările climatice. Da. Precipitațiile extreme generează supraabundență de hrană în păduri, declanșând explozii demografice ale rozătoarelor. Apoi apare comerțul cu faună, rețelele globale de comerț cu animale sălbatice care facilitează tot felul de transferuri virale și distrugerea habitatelor naturale. Da, eliminarea pădurilor naturale și extinderea cartierelor în zone silvice împing colonii de rozătoare în spații umane. Cum probabil că în Ushuaia aceste rozătoare au ajuns la groapa de gunoi și din cauza încălzirii globale, din cauza aglomerației. Toate lucrurile astea ne apropie din ce în ce mai mult de astfel de evenimente. Partea bună însă este că iată, acest virus se pare că nu se transmite sau se transmite încet, cum ne arată și cazurile raportate de până acum.
Acuma, cum te protejezi? E bine să reduci contactul cu rozătoarele. Acuma, sfaturile astea sunt ușor ridicole pentru că în realitate nu ai ce să faci în momentul de față pentru a te proteja pentru că nu ai de ce să te protejezi. Cazurile confirmate sunt izolate, cazurile de pe barcă toate sunt izolate și urmărite. Cazurile noi care apar o să fie raportate. Deci e bine să urmărim știrile ținând cont de toate lucrurile pe care le-am povestit acum. Da, că este un virus care de cele mai multe ori se transmite de la animal la om, că la om transmiterea este foarte foarte greoaie, trebuie să stai la patul bolnavului efectiv ca să te îmbolnăvești. Atenție, personalul medical care i-a îngrijit pe cei decedați nu s-a infectat pentru că s-au protejat cum trebuie.
În esență, ce putem să facem este să conștientizăm că aceste virusuri există. Dacă ai totuși o cabană, să zicem, și a fost închisă un an și te-ai întors după un an și ai tot felul de șoricei în acea cabană, cam știi ce e de făcut. E cumva logic. Avem și un slide aici. Da, nu dai cu mătura în cabană, nu dai cu aspiratorul pentru că o să împrăștii, da, acele particule care te pot îmbolnăvi. Ventilezi spațiul timp de 30 de minute. Deschizi ambele geamuri ca acolo să se facă curent. Apropo de curent, Doamne, am ceva de povestit, imediat vă povestesc. În al doilea rând, porți mănuși impermeabile și mască. În cabană pulverizezi cu soluție cu clor prin zonă. Da. Și stai cinci minute să-și facă treaba clorul și ștergi cu prosoape umede, ștergi cu ceva lavete, ștergi pe jos, speli, lași să se aerisească și după aia aspiri.
Acuma ce nu știm încă, da, limitele actuale în a face predicții. Nu știm exact cât de contagios este acest Andes virus în primele zile de prodrom. Încă nu știm. Credem că este puțin contagios. Nu există tratament. Tratamentul antiviral specific lipsește și nu știm cum o să afecteze Europa aceste schimbări climatice și extinderea habitatului rozătoarelor. Hantavirusurile se extind geografic și în Europa, așa că nu știm în următorii 10 ani ce ne așteaptă.
Ce să faci concret? În primul rând, nu intra în panică pentru focarul de pe vas. Nu cumpăra măști de pe eMAG, nu te ajută la nimic. Învață să cureți corect spațiile cu rozătoare dacă ai așa ceva. Și dacă ai călătorit recent în America de Sud și apare febra, apar simptome respiratorii, la șase săptămâni după ce ai călătorit mergi la medic. Mai bine te duci cu gripă la medic decât să aștepți.
So, ăsta a fost materialul despre hantavirus. Credeam că o să fie mai scurt, dar cumva îmi e greu să fac materiale scurte pentru că sunt atât de multe nuanțe pe care vreau să le bifez. Din nou, fac acest exercițiu des. Dacă ți s-a părut prea lung, zi-mi și o să fac tot posibilul să scurtez aceste materiale. Dacă ți s-a părut ok, zi-mi ca să știu că este ok. Mi se pare important să știm istoria acestui virus. Când s-a mai întâmplat și unde, de unde vine, cum se transmite, ce s-a întâmplat pe acel vapor, ca să putem de acum încolo să ne uităm la știri într-un mod mai rațional. Dacă o să vedem la știri… materialul ăsta e înregistrat pe 11 mai din nou și reflectă datele disponibile până la data de 11 mai. Probabil că dacă te uiți la material pe 20 mai o să fie mai multe cazuri confirmate și poate mai multe decese, încă câteva, dar când vezi că se adaugă încă câteva decese, înțelegi de ce. O să poți să vezi că poate o persoană a plecat de pe vas sau a intrat în contact cu cineva și a avut simptome de gripă și a stat acasă și deodată a murit subit, dar nu s-a infectat nimeni lângă acea persoană și atunci în capul nostru se vor confirma aceste ipoteze că este un virus care se transmite foarte greu. Pentru a se transmite trebuie să stai la capul bolnavului, să ai contact direct cu el, să stai mult timp cu el ca să iei această boală și asta ne va face să citim știrile un pic mai conștienți.
Și într-un alt registru, ți-am zis că o să-ți povestesc despre curent, că trebuie să te duci și să faci curent, să ventilezi spațiul timp de 30 de minute. Mi s-a întâmplat o chestie interesantă. Ieșeam dintr-un spital și la ieșire mă ciocnesc de un cuplu care avea un copilaș în mână. Domnul se uită așa foarte zâmbitor la mine și doamna se uită și ea, dar zâmbea așa cumva în colțul ochiului un pic, un pic cinic, să zic așa. Și când ieșim afară, doamna îmi zice: „Bună ziua, domnul doctor, să știți că vă urmărim.” Și soțul îi dă așa din cap și eu zic: „Mulțumesc, apreciez că mi-ați spus.” Și ea zice: „Da, se uită chiar la toate materialele dumneavoastră și le pune în practică.”
Zic: „A, ce interesant!” și zic, ia să întreb. Zic: „Păi la ce materiale vă uitați?” Și el zice: „Păi, m-am uitat la ăla cu aerisirea, cu ventilația, cu mucegaiul în casă.” Și repet, el fiind cu o fetiță mică în brațe de doi ani, probabil. Și doamna zice: „Da, da, da. Să știți de atunci, de când s-a uitat, stăm numai cu geamurile deschise, e curent în casă toată ziua.” Zic: „Păi na, bravo, înseamnă că aerisiți bine.” Și zice doamna: „Da, dar uite, fetița a avut otită, a făcut otită, de asta am venit cu ea aici.”
Mai zi ceva. Le-am zis: „Doamnă, nu vă mai uitați la toți nebunii de pe internet sau treceți prin propriul filtru.” Ok, mi-a părut foarte rău pentru fetița aceea care a făcut otită pentru că au ținut-o în curent. Probabil că n-a făcut otită din cauza curentului sau dacă a făcut otită din cauza curentului, asta e. Orice lucru poate fi sabie cu două tăișuri. Da, pe de o parte faci bine, pe de altă parte faci rău. E atât de important să punem toate lucrurile astea în context și să le înțelegem cum poate punem în context și înțelegem informațiile de aici.
Bun. Dacă mai ai întrebări, scrie-le jos în comentarii. Dacă lucrurile vor evolua într-un mod neașteptat, o să revin cu update la acest material. Sper să nu mai fac update la acest material. Sper să nu fie nevoie. Avem atât de multe lucruri pe care trebuie să le abordăm pe acest canal în continuare. Dar totuși, dacă ai întrebări, dacă vrei să conversezi nu cu mine direct, dar cu AI-ul, care s-a antrenat pe tot ce am povestit noi până acum, poți să intri pe doctormihail.ro și pe prima pagină ai o casetă unde scrie „Întreabă-l pe Dr. Mihail”. Scrii întrebarea, apeși enter și AI-ul care este antrenat cu tot ce am făcut noi până acuma îți va răspunde. Bun, mulțumesc. Ciao! Pe curând!
