Dr. Mihail: Cum poți să faci diferența între durere de cap și migrenă? Fiecare dintre noi a experimentat la un moment dat în viață durere de cap. Durerea de cap obișnuită este o ploaie măruntă. În schimb, migrena este o furtună violentă. Este genul de problemă care rupe relații, fură ani din viață, îți pune piedică în tot ceea ce înseamnă evoluție profesională, relație cu familia și nu numai. De ce se întâmplă mai frecvent la femei? Femeile sunt de trei ori mai multe decât bărbații suferind de migrenă. Șansa e destul de mare să ai și tu migrenă dacă cineva din familia ta a avut. 70% dintre persoanele cu migrenă sunt supuse stresului sau nu știu să-l gestioneze. Somnul prea puțin sau somnul exagerat declanșează migrena. Dezidratarea, dacă nu bem suficient de multă apă… asta e o informație de impact: putem avea un tratament bine aplicat și durerea să dispară în jumătate de oră. E foarte important să transmitem că avem soluții. După prima lună, pacientul se întoarce și spune: „Domnul doctor, nu știam că viața poate fi și altfel.”
Omule, te salut, doctor Mihail aici, un nou episod „Boabe de Cunoaștere”. Vorbim astăzi, după cum ai văzut, despre migrenă, și migrena nu este o simplă durere de cap. Asta o să învățăm astăzi. Dureri de cap avem cu toții: poate de la stres, poate de la prea multă muncă, poate de la tensiune, poate n-ai dormit bine sau ai prins o răceală. Iei un antialgic și îți trece durerea de cap. Dar cum ar fi dacă ea n-ar mai trece, ar reveni și ar reveni din nou, și te-ar pune la pat, te-ar lăsa cu senzație de greață, te-ar lăsa cu sensibilitate la lumină și te-ar încurca în viața ta de zi cu zi?
Această migrenă nu este atât de rară pe cât credem. Una din șapte persoane are migrenă, adică peste 1 miliard de persoane de pe acest pământ trăiesc cu migrenă. Majoritatea sunt femei, este mai des întâlnită în cazul femeilor tinere, care fix la acea vârstă sunt sau ar trebui să fie cele mai active. Așa că astăzi vorbim despre ce este o migrenă, cum recunoști o migrenă, cum faci diferența între o migrenă și o durere de cap, care sunt factorii declanșatori și cel mai important, care sunt soluțiile în ziua de astăzi pentru migrenă, pentru că există soluții noi, soluții care ajută real și care efectiv pot lua migrena cu mâna. Poți să trăiești o viață fără migrenă apelând la aceste soluții.
Iar alături de mine este doctorul Ovidiu Tudor. Ovidiu, pe Ovidiu îl știți de la primul episod „Bun Bine”, de fapt, în care am vorbit despre somn. Ovidiu este medic specialist neurolog și este partener în campania „Recunoaște migrena”, campanie care sprijină acest material. Așa că, Ovidiu, bine ai venit și la „Boabe de Cunoaștere” de data asta!
Dr. Ovidiu Tudor: Mulțumesc pentru invitație. Mă simt onorat să fac parte din acest proiect alături de tine.
Dr. Mihail: Da, și eu m-am bucurat foarte mult când am auzit că medicul neurolog care vine la acest podcast ești fix tu. Nu m-aș fi gândit la nimeni altcineva decât la tine și uite cum s-au unit lucrurile.
Dr. Ovidiu Tudor: Apreciez.
Dr. Mihail: Ovidiu, hai să începem cu începutul. Ce înseamnă de fapt migrena și cum poți să faci diferența între durere de cap și migrenă? Și foarte important să știm asta, pentru că probabil foarte mulți oameni trăiesc cu migrenă, care e o boală neurologică, o afecțiune neurologică cronică, dar au impresia că au simple dureri de cap.
Dr. Ovidiu Tudor: Este foarte important, și asta se întâmplă din cauza faptului că, probabil, fiecare dintre noi a experimentat la un moment dat în viață durere de cap. Din păcate, în momentul de față este fie supradiagnosticată în rândul populației generale din cauza lipsei de informație, fie subdiagnosticată de către medici, tot din cauza informației medicale corecte și a aplicării corecte a criteriilor de diagnostic. Aș începe prin a spune ce nu este migrena, pentru că mi se pare foarte relevant. Migrena nu este doar o durere de cap puternică. Este o patologie neurovasculară complexă care schimbă radical modul în care creierul se raportează la lume și la stimulii care-l înconjoară.
Mergând mai departe, pe scurt, migrena este de fapt o durere puternică de cap, localizată unilateral, fie pe stânga, fie pe dreapta capului, cu un caracter pulsatil care durează între 4 și 72 de ore, fiind însoțită de o serie de fenomene neurovegetative, cum ar fi greață, vărsături, fotofobie, fonofobie, adică disconfort puternic la zgomote sau la lumină.
Dr. Mihail: Care sunt cele mai des întâlnite, să zic, simptome care se asociază cu durerea asta de cap?
Dr. Ovidiu Tudor: Exact cele pe care le menționam: greața, vărsăturile, fotofobia, fonofobia, incapacitatea de a-ți desfășura activitatea. Pentru că în momentul în care ai o migrenă clasică, o migrenă ca la carte, orice activitate de rutină banală, uzuală, cum ar fi urcatul scărilor, plimbatul pe jos, aplecarea, un exercițiu banal, îți poate declanșa o durere de cap teribilă, ți-o poate amplifica și te poate invalida. Este caracterul temporal extrem de important, și asta înseamnă că ea durează între 4 și 72 de ore, ceea ce reprezintă un criteriu fundamental, pentru că, în definitiv, avem până la 300 de dureri de cap cunoscute în literatura de specialitate, fiecare dintre ele având criterii specifice de diagnostic.
Dr. Mihail: Păi, ai zis peste 300 de tipuri de dureri de cap. Care sunt, să zic, cele mai frecvente, pentru că aș vrea să pornim de la durere de cap. Aș vrea să înțelegem cum e durerea de cap, de unde pornește, ca s-o putem cumva diferenția de migrenă.
Dr. Ovidiu Tudor: În populația generală regăsim într-adevăr migrena și ceea ce numim noi durere de cap obișnuită este cefaleea de tensiune sau cefaleea de stres, cefaleea de oboseală. Este genul de durere care nu te incapacitează, nu te invalidează, poți desfășura activitatea în continuare. Genul de problemă care apare, într-adevăr, într-un context favorabil legat de stres, oboseală, suprasolicitare. Se manifestă, de regulă, în partea a doua a zilei. Nu simți mereu nevoia să iei un tratament. Nu o simți mereu acolo. E săcâitoare, dar nu atât de deranjantă încât să te scoată de pe traseul tău obișnuit. Uneori nici nu trebuie să iei un tratament, spre exemplu. Ea trece dacă te odihnești puțin, dacă te relaxezi. De regulă, este resimțită ca o senzație de presiune la nivelul capului, să zic așa, ca și cum aveai un fes foarte bine îndesat pe cap, dar nu are un caracter invalidant.
Dacă ți-aș face o comparație, durerea de cap obișnuită, durerea de stres despre care vorbim, este o ploaie măruntă. În schimb, migrena este o furtună violentă care lovește creierul și pe care nu ai cum să n-o bagi în seamă.
Dr. Mihail: E și ca, probabil, și impact asupra vieții. Comparația asta e foarte bună, pentru că pe o ploaie măruntă poți să te duci la treaba ta, poți să ajungi la metrou, poți să mergi pe jos, nu se întâmplă mare lucru. În timpul unei furtuni nu prea ai ce să mai faci, nu prea ieși din casă.
Dr. Ovidiu Tudor: De multe ori viața se oprește în loc. În timpul acestei furtuni nu poți face niciun pas înainte. Iar asta te incapacitează și, practic, are un impact direct asupra calității vieții, asupra relațiilor tale, asupra mediului profesional, asupra familiei, asupra fiecărei activități sau asupra fiecărui obiectiv pe care îl aveai planificat în ziua respectivă. Totul e dat peste cap.
Dr. Mihail: Bun. Și ai zis de durerea asta tensională care este cea mai des întâlnită. Eu o recunosc des și e fix genul ăla de durere care trece după un power nap de 30 de minute. Mie îmi e suficient să mă culc 30 de minute și mă scol aproape fără acea durere. Ce alte tipuri de dureri de cap mai întâlnim?
Dr. Ovidiu Tudor: Întâlnim nevralgia trigeminală, spre exemplu. Întâlnim dureri de cap provocate de modificări la nivelul coloanei cervicale. Întâlnim anumite tipuri de migrene sau de dureri de cap, cefalee de tip cluster, spre exemplu, sau o serie întreagă de alte afecțiuni secundare unor patologii, cum ar fi hemoragia, cum ar fi un accident vascular cerebral, o formațiune tumorală, spre exemplu. Ceea ce ar fi însă de menționat este că cele două tipuri de durere de cap despre care noi vorbim sau la care ne-am referit ca fiind predominante în populația generală, atât migrena, cât și cefaleea tensionară, sunt dureri de cap de tip primar. Ce înseamnă asta? Că sunt forme benigne de durere de cap. În spatele lor nu se ascunde absolut nimic și nu există niciun pericol iminent să se întâmple ceva dacă sunt respectate criteriile de diagnostic.
Dr. Mihail: Bun. Și astea-s durerile de cap obișnuite, care trec la o pastilă, care poate nu mai revin, care nu te incapacitează. Cum îți dai seama dacă ai aceste dureri, să zic, des sau chiar dacă nu le ai des, pentru că mă gândesc că poți să ai migrenă și o dată pe lună. Cum faci diferența între această durere de cap și migrenă? Cum și cum se pune diagnosticul neurologic? Tu ca neurolog, cum pui diagnosticul de migrenă?
Dr. Ovidiu Tudor: Întotdeauna anamneza rămâne gold standardul. E foarte important să ai o abordare corectă față de pacient, să-i adresezi întrebările corecte, să-i lași timpul necesar să răspundă, să înțeleagă întrebarea pe care ai adresat-o, și într-un final trebuie să incluzi răspunsurile lui în criteriile de diagnostic ale migrenei. Și pentru că suntem în punctul acesta, cred că e foarte important să definim migrena din punct de vedere științific. Ce înseamnă migrenă sau când punem diagnostic de migrenă? Atunci când avem cel puțin cinci episoade care, tratate incorect sau netratate deloc, au o durată cuprinsă între 4 și 72 de ore.
Dr. Mihail: Da.
Dr. Ovidiu Tudor: Care îndeplinesc cel puțin două criterii dintre următoarele: durere…
Dr. Mihail: Deci patru sau 72 de ore, cinci episoade cel puțin de patru ore.
Dr. Ovidiu Tudor: Cinci episoade cel puțin de patru ore. Atenție, tratate fără succes sau netratate deloc.
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Ovidiu Tudor: Pentru că sunt situații în care putem avea un tratament bine aplicat și durerea să dispară în jumătate de oră. Noi trebuie să avem acest criteriu. Avem nevoie ca aceste episoade dureroase, aceste atacuri să îndeplinească cel puțin două dintre următoarele criterii: durerea să fie unilaterală, pe o singură parte a capului. Durerea să fie pulsatilă, intensitatea să fie moderat-severă. Nu este o intensitate ușoară, este ceva care te invalidează teribil. Iar acest tip de durere este accentuat, este agravat și este întreținut de activitățile de rutină pe care le facem, cum ar fi să cărăm o plasă cu niște cumpărături, să urcăm niște scări, să mergem într-un ritm mai alert, să facem un exercițiu fizic într-un ritm mai susținut.
De asemenea, pentru a defini migrena, mai avem nevoie ca cel puțin unul dintre următoarele să fie îndeplinit: greață și/sau vărsături, fotofobie și fonofobie.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Ovidiu Tudor: Atenție, durerea de cap nu trebuie să fie asociată cu alte patologii existente în cazul pacientului. Dacă avem aceste criterii îndeplinite, atunci putem stabili cu certitudine diagnosticul de migrenă.
Dr. Mihail: Deci, durează între 4 și 72 de ore. Fie n-o tratezi, fie o tratezi, ea tot durează atât și ai nevoie de cinci episoade și ai nevoie de două dintre următoarele să fie unilaterală, pulsatilă, moderată sau severă ca intensitate și accentuată de activitate. Două înseamnă că ea poate să fie, să zic, moderată. O durere care durează peste 4 ore, de intensitate moderată și când car plasa se accentuează. Deci, deja am bifat două. Ok. Și unul din următoarele: greață și/sau vărsătură, fotofobie, fonofobie. Dacă n-am greață, n-am fotofobie, n-am fonofobie, atunci nu e migrenă, e o durere…?
Dr. Ovidiu Tudor: …E o probabil migrenă sau o durere de cap cu caracter migrenos. Trebuie să vedem ce alte elemente sunt asociate acestui tip de durere de cap.
Dr. Mihail: Ok. Greața e ușor de înțeles. Da. Ție îți e greață, pur și simplu nu poți să mănânci, ai un disconfort așa. Fotofobie înseamnă că deschizi geamul și nu poți să te uiți la lumina de afară, dar îți vine să stai în întuneric. Fonofobie înseamnă că te deranjează…
Dr. Ovidiu Tudor: E un fenomen care apare în migrenă, pentru că persoanele cu migrenă au un creier ușor modificat și din punct de vedere genetic există o hipersensibilitate, o hiperexcitabilitate la tot ceea ce înseamnă stimul extern, că vorbim de zgomot, că vorbim de lumină, că vorbim de mirosuri puternice, spre exemplu. Creierul lor percepe ușor diferit, pentru a fi blând în exprimare, ușor diferit tot ceea ce se întâmplă în jurul lui.
Dr. Mihail: Și ce se întâmplă în creierul pacientului cu migrenă? Care e mecanismul care duce la această durere?
Dr. Ovidiu Tudor: E foarte interesant, pentru că, într-adevăr, toate studiile de neuroimagistică au observat modificări evidente. Pe fondul acestei hiperexcitabilități apar o serie întreagă de modificări și prima și cea mai importantă se numește cortical spreading depression. Ce înseamnă asta? Un val de depolarizare bruscă, intensă, urmat de inhibiție neuronală la nivelul cortexului cerebral. După tot acest fenomen se întâmplă ca terminațiile nervului trigemen, cel care se ocupă de tot ceea ce ține de sensibilitate la nivelul capului, să fie activate, iar din acel moment nervul să elimine o serie întreagă de substanțe, de neuropeptide. Aici paleta este foarte amplă, însă cea mai importantă este neuropeptidul numit CGRP, Calcitonin Gene-Related Peptide, cel care are implicare majoră în declanșarea migrenei, pentru că produce de fapt o vazodilatație la nivelul vaselor meningeale și produce o inflamație neurogenă, perturbând toți senzorii sau toate elementele care reglează mecanismul durerii în creier. Acest CGRP este responsabil.
Dr. Mihail: Deci, tu ai un mecanism de reglare al durerii.
Dr. Ovidiu Tudor: Al durerii.
Dr. Mihail: E un mecanism practic de supraviețuire. Da. Că tu știi unde și ce te doare. Și durerea, de exemplu, eu acuma când mă înțep sau, pardon, când mă ciupesc, sunt niște semnale nervoase care pleacă în creier și creierul simte că aici mă doare. Da. Creierul simte că mă doare. Exact. Când ai migrenă, tu ai practic o secreție sau o eliberare de substanțe care, cum să zic, te fac mult mai sensibil la orice fel de stimul.
Dr. Ovidiu Tudor: Într-o primă fază, de fapt ai o hiperexcitabilitate a creierului. Un prag scăzut de răspuns la stimuli externi.
Dr. Mihail: Asta e gen un prag anormal.
Dr. Ovidiu Tudor: Este o, da, este o influență genetică. Sunt zeci de gene. Unele spun că sunt până la 200 de mutații genetice care ne predispun la migrene. Bun. Genetica nu e totul, categoric, și vom vedea poate mai târziu, dar are un rol extrem de important, pentru că această hiperexcitabilitate reprezintă de fapt promotorul durerii pentru mai târziu, declanșând în cascadă acel val despre care vorbeam de depolarizare intensă la nivel cortical, cu activarea terminațiilor trigeminale, și, în final, cu eliberarea neuropeptidelor care produc vazodilatația, respectiv inflamația neuronală, astfel încât tot lanțul ăsta să se completeze și să declanșăm episodul migrenos, atacul de migrenă.
Dr. Mihail: Deci, sunt mai multe lucruri care se întâmplă simultan și te predispun la această migrenă. De ce se întâmplă mai frecvent la femei? E o diferență biologică a creierului sau a pragului de sensibilitate la durere? De ce femeile sunt afectate mai des?
Dr. Ovidiu Tudor: O întrebare foarte bună. Până în perioada pubertății, atât băieții, cât și fetele sunt într-o proporție egală. Modificările apar odată cu pubertatea, lucru care are legătură cu aspectul hormonal. Variațiile hormonale sunt cele care determină acest număr crescut în rândul femeilor, iar statistic, în momentul de față, femeile sunt de trei ori mai multe decât bărbații suferind de migrenă. Este legat de nivelul de estrogen și de progesteron. Dar atenție, nu neapărat de nivelul pe care femeile îl au în anumite momente ale vieții, ci mai degrabă despre variațiile brutale, despre fluctuațiile bruște care se instalează în organism.
Și aici sunt câteva aspecte și momente importante în viața unei femei. Vorbim despre perioada menstruației, acolo unde estrogenul scade brusc și se instalează migrena. Vorbim despre perioada sarcinii, acolo unde nu mai apar variații atât de mari ale estrogenului. Practic, estrogenul sigur are niște variații, dar toate oscilează între niște parametri destul de ok. Deci, apare o variație constantă, lucru care face ca în perioada sarcinii o femeie să se bucure de multe zile de liniște, iar migrena să nu mai fie atât de severă, atât de brutală, să nu mai apară atât de frecvent.
Dr. Mihail: Asta înseamnă că o femeie care iese la menopauză se poate aștepta la fel ca migrena să dispară.
Dr. Ovidiu Tudor: Cu siguranță, cu siguranță o femeie la menopauză sau majoritatea femeilor la menopauză vor experimenta această scădere a intensității și a frecvenței durerilor de cap. Până la urmă, migrena, dacă stăm să vorbim statistic, reprezintă principala cauză de invaliditate dacă vorbim de zile de muncă pierdute sau zile de viață pierdute în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani.
Dr. Mihail: Deci, asta e o informație de impact. Deci, femeile între 15 și 49 de ani au cele mai multe zile, să zic, libere de boală, nu de concediu, de boală din cauza migrenei.
Dr. Ovidiu Tudor: Migrenei. Iar aici putem vorbi nu numai despre zile libere provocate de boală, putem vorbi inclusiv despre absenteism la locul de muncă, pentru că tu poți să mergi, dar productivitatea ta să fie foarte mult diminuată, să nu reușești.
Dr. Mihail: Nu-s zile libere, sunt zile pe care migrena ți le fură, pe care nu le trăiești în durere.
Dr. Ovidiu Tudor: Exact.
Dr. Mihail: Ai zis că femeile sunt mai predispuse pentru că au aceste fluctuații hormonale și că migrenele tind să apară când începe și menstruația, da? și se potolesc când se instalează menopauza. Asta înseamnă că tratamentul anticoncepțional poate să fie eficient în cazul migrenei, poate să ne…?
Dr. Ovidiu Tudor: În anumite situații. Poate fi un tratament anticoncepțional sau un tratament hormonal, dar aici trebuie să avem foarte mare atenție cu profilul și cu, în general, cu tot ceea ce ține de partea de coagulare, trombofilie, pentru că anticoncepționalele sunt bine cunoscute ca provocând anumite tromboze venoase la nivel cerebral și pot constitui un factor de risc major pentru instalarea unor patologii cu risc vital. Trebuie să avem o bună cunoaștere a sănătății persoanei respective pentru a putea iniția un astfel de tratament.
Dr. Mihail: Ai spus că și copiii pot avea sau adolescenții pot avea migrenă și că raportul este egal între femei și bărbați, între fete și băieți. Zi-mi, te rog, dacă un copil sau de la ce vârstă poți să dezvolți o migrenă și cum îți dai seama dacă criteriile sunt aceleași ca la adulți pentru a-ți da seama dacă copilul tău are migrenă sau doar durere de cap?
Dr. Ovidiu Tudor: Există diferențe destul de mari. Pot să apară de la vârsta de cinci ani migrenele în rândul copiilor, în rândul adolescenților, doar că sunt anumite diferențe. În primul rând, durerea de cap în rândul unui copil sau unui adolescent nu este o durere de cap de tip unilateral. De regulă, doare tot capul, durerea este bilaterală, durata este mult redusă, 1-2-3 ore. Nu ne mai ducem spre partea asta de 4-72 de ore, deci cumva spargem acest criteriu.
Și mai este un detaliu foarte important. Este esențial să urmărim comportamentul unui copil sau comportamentul unui adolescent. Un adolescent care manifestă dureri de cap va avea tendința să meargă într-o cameră întunecată, va avea tendința să stea în liniște, va avea dorința să se odihnească, să doarmă mai mult decât o face în mod obișnuit. E o ieșire din rutina lui zilnică. Acest comportament observat, împreună cu durerile de cap pe care le descrie, constituie premisele unui diagnostic de migrenă. În rest, sigur că pot îmbrăca forme similare, se pot asocia cu fenomene neurovegetative, cum spuneam, cu greață, cu vărsături. Durerea de cap poate fi una intensă.
Mai apar însă anumite forme atipice de durere de cap, dureri de cap fără dureri de cap, practic, se numesc și sunt caracteristice copiilor. Se numește migrenă abdominală. Copilul se plânge de dureri de burtică, are stări de greață, are vărsături, are un disconfort abdominal generalizat. Însă din punct de vedere gastroenterologic nu vei găsi absolut nimic. În contextul ăsta putem vorbi tot despre o migrenă cu o manifestare atipică, lucru care se regăsește doar în cazul copiilor.
Dr. Mihail: Și la ce vârstă trece migrena asta abdominală?
Dr. Ovidiu Tudor: De regulă, în perioada adolescenței începe să îmbrace multe din caracteristicile migrenei din rândul adulților.
Dr. Mihail: Pentru că, auzind de asta și am mai auzit de migrenă abdominală, mi-am dat seama că e posibil ca eu când eram mic să fi avut durere abdominală, migrenă abdominală. Pentru că eu când eram mic, pe la de pe la trei ani până pe la cinci ani, cred că am stat câteva luni internat în spital și efectiv nu-mi găseau nimic. Nu exista pe vremea aia ecograf, nu exista endoscop pediatric. Dar pur și simplu aveam dureri abdominale fără nicio cauză, care ulterior au trecut.
Dr. Ovidiu Tudor: Pot fi, într-adevăr, mai ales dacă în cazul familiei tale, spre exemplu, sunt persoane cu migrenă, mama, tata, bunicul, bunica, atunci riscul de a dezvolta migrenă este mult mai mare. Spre exemplu, tot statistic, dacă ambii părinți au migrenă, undeva șansele ca un copil să aibă migrenă se duc spre 80%. Dacă doar unul dintre părinți are migrenă, se duc spre 40%.
Dr. Mihail: Șansa e destul de mare să ai și tu migrenă dacă cineva din familie a avut. Ok. Pentru că are componenta asta genetică.
Dr. Ovidiu Tudor: Exact.
Dr. Mihail: Vrei să-mi descrii o migrenă clasică, adică cum arată, cum începe și cum se termină o migrenă clasică? Și cred că e un exercițiu util de făcut, pentru că poate sunt persoane care au migrene și nu știu de asta și se pot descrie printr-o astfel de descriere.
Dr. Ovidiu Tudor: Hm. Dincolo de criteriile pe care le-am menționat, de regulă pacientul vine la medic acuzând episoade de durere foarte puternică, durere intensă, invalidantă, care-l scoate de pe traseul lui obișnuit, cum spuneam, cu localizare unilaterală, fie stânga, fie dreapta, localizare de regulă la nivelul tâmplelor. Acolo caracterul este unul pulsatil, simte că zvâcnește efectiv capul, nu este o senzație de presiune, ci o pulsație intensă. Simte nevoia să se retragă într-un spațiu mai puțin aglomerat, unde zgomotul să nu fie prea intens, unde lumina să fie mult diminuată, pentru că inconștient sesizează că toate aceste stimuli, da, lumină, zgomot, uneori mirosuri, pot agrava simptomatologia. Vrea să stea cât mai liniștit, fără să aibă nicio inițiativă, fără să întreprindă vreun efort, deoarece orice efort îi poate declanșa durerea de cap și, practic, simte că nu poate fi prezent în viața socială, în viața de familie, deconectându-se în totalitate. Cam aici s-ar încadra formele clasice de durere de cap.
Dar atenție că aici vorbim doar despre un tip de durere de cap, de migrenă, pentru că migrena la rândul ei poate să îmbrace mai multe forme și migrena în sine, dacă stăm s-o luăm din punct de vedere metodologic, științific, are cel puțin patru forme. Migrena începe uneori cu mult înainte să apară durerea de cap.
Dr. Mihail: Aha. Deci și atunci poți să-ți dai seama că ai… poți să-ți dai seama după o perioadă de observație asupra propriei persoane și asupra modului în care viața ta se derulează, poți începe să înțelegi ce se întâmplă cu organismul tău, implicit cu creierul tău.
Dr. Ovidiu Tudor: Avem o fază de prodrom, se numește, care se instalează cu câteva ore sau chiar zile înainte de apariția migrenei. Ce se întâmplă? Pacienții încep să fie fie euforici, fie irascibili, fie încep să caște foarte mult, fie încep să aibă anumite pofte alimentare ciudate, pe care nu le au – o poftă de dulce exagerată, spre exemplu, sau nu numai. Fie încep să aibă o scădere a capacității de concentrare, de atenție, de memorare, fie somnul lor este perturbat, fie încep să aibă momente de anxietate, panică și așa mai departe. E faza de prodrom.
După faza de prodrom, în aproximativ 15 până la 30% din cazuri apare aura migrenoasă.
Dr. Mihail: Ce e această aură în migrenă? Poți s-o descrii? Adică ce simte pacientul cu aură?
Dr. Ovidiu Tudor: Pe înțelesul pacienților, este un semn prevestitor că urmează să apară migrena. Este un element care apare înainte de apariția durerii de cap. Aura migrenoasă poate să îmbrace diverse forme. În principal vorbim despre o aură vizuală, este cea mai frecventă formă de manifestare. Adică pacientul începe să vadă steluțe luminoase, o pată luminoasă în câmpul vizual, zigzaguri luminoase, fulgere, vederea începe să scadă, tot felul de ciudățenii în câmpul vizual. Asta e una dintre unul dintre aspecte, dar de asemenea putem vorbi despre o aură senzorială. Aura senzorială înseamnă că pacientul resimte tulburări de sensibilitate la o mână, pe jumătate de corp, spre exemplu, sau poate să resimtă tulburări de vorbire, nu poate să pronunțe cuvintele, nu reușește să se exprime coerent, încurcă cuvintele, lucruri care aparent ar putea mima un accident vascular.
Atenție, doar că această aură migrenoasă are o caracteristică importantă: ține între 5 și 60 de minute. Niciodată mai mult.
Dr. Mihail: Aha. Deci, nu stai toată ziua acolo.
Dr. Ovidiu Tudor: Nu stai toată ziua. Doar pur și simplu o simți. Și asta se întâmplă pentru că vorbeam de acel fenomen de cortical spreading depression în care apare acel fenomen de depolarizare masivă cu inhibiție la nivelul cortexului cerebral. Este o undă de șoc care se transmite la nivelul întregului creier și depinde care teritorii sunt afectate. Dacă acea undă de șoc trece prin cortexul vizual, atunci vom avea probleme vizuale, va fi aura vizuală. Dacă trece prin zonele care se ocupă de limbaj, apar tulburări de limbaj. Pacientul nu poate vorbi, spre exemplu, apare un mutism afazic, efectiv nu reușește să scoată niciun cuvânt sau, cum spuneam, încurcă foarte mult cuvintele. Dacă trece prin zonele senzitive ale creierului, apare fenomenul de aură senzorială, care durează până la 60 de minute.
După acest moment urmează faza de durere de cap propriu-zisă, migrena, despre care am vorbit până acum, cu toate caracteristicile ei: unilaterală, pulsativă, intensitate severă, cu disconfort la lumină, cu disconfort la zgomot, cu stări de greață și vărsături asociate, care durează între 4 și 72 de ore.
Partea neplăcută este că trece durerea de cap și mai urmează o a patra fază a migrenei. Se numește postdrom, care ține între 24 și 48 de ore în general sau chiar mai mult. Pacientul scapă de durere de cap, dar rămâne efectiv secătuit de orice resurse. Rezervorul lui e golit, este obosit, nu are putere, nu are inițiativă, este extrem de confuz, capul este tulbure, nu se poate readapta la locul de muncă cu tot ceea ce se întâmplă, nu poate fi performant. În continuare, pe o perioadă de cel puțin 24-48 de ore, el rămâne invalidat și nu se poate reintegra nici în societate, nici în viața de familie. Deci, într-adevăr, migrena se poate extinde la multe zile, dincolo de cele trei zile caracteristice durerii de cap.
Dr. Mihail: Bănuiesc că este confuz pentru pacient, pentru că ți-a trecut durerea de cap, dar tu tot nu te simți ok.
Dr. Ovidiu Tudor: Nu te simți bine. Exact. Uneori simți o presiune, alteori simți o sensibilitate în locul în care a fost durerea, o hipersensibilitate accentuată pe care n-ai putea s-o descrii neapărat ca o durere de cap, dar este un disconfort care nu-ți permite să funcționezi. Pacientul la început nu știe ce se întâmplă. Mulți dintre ei, cum spuneam, se sperie în momentul în care apar tulburări de vorbire, tulburări de vedere, au tendința să creadă că este vorba despre un accident vascular. Se instalează panica, iar panica la rândul ei generează o durere de cap și mai puternică și se intră într-un cerc vicios.
Dr. Mihail: Sună destul de invalidant și tot ce se întâmplă înainte să te doară capul, tot ce se întâmplă după ce te doare capul… totuși, dacă ai migrenă, ai această durere de cap și iei un paracetamol, iei un ibuprofen, ce se întâmplă? Te ajută puțin? Se întâmplă să nu te ajute deloc?
Dr. Ovidiu Tudor: În principiu ajută, pentru că noi avem două terapii despre care vorbim. Terapia fazei acute, la asta ne referim. E foarte important ca atunci când se declanșează durerea de cap să te retragi într-un spațiu cu lumină difuză și într-un spațiu în care zgomotul lipsește. Să fii în liniște tu cu tine.
Dr. Mihail: Adică să faci ce simți să faci.
Dr. Ovidiu Tudor: Să faci ce simți să faci este oricum un mecanism natural de protecție pe care majoritatea pacienților îl inițiază. Al doilea aspect foarte important, mă confrunt frecvent în practica de zi cu zi cu pacienți care zic: „Voi lăsa organismul să lupte”. Organismul nu prea luptă. Durerea de cap e setată în mod genetic și ține între 4 și 72 de ore. Depinde pe care bilet l-ai tras, scurt sau lung, știi?
Dr. Mihail: Da. Nu, nu e ceva ce poți să înfrângi.
Dr. Ovidiu Tudor: Nu e ceva ce poți să înfrângi tu prin propria ta voință. Pe de altă parte, există un element esențial și un element care caracterizează orice tip de migrenă: cu cât inițiezi mai repede tratamentul de fază acută cu un analgezic, șansele sunt foarte mari să întrerupi această cascadă care duce la instalarea atacului migrenos. Adică ai putea s-o faci, bineînțeles, e important s-o faci la recomandarea medicului, dar ai putea s-o faci încă din faza de prodrom.
Dr. Mihail: Adică tu ai prodrom și tu, în care ai, vezi aura respectivă sau o simți… înainte să apară durerea, e bine să iei un analgezic ca să nu apară durerea.
Dr. Ovidiu Tudor: Poți face asta. Poți face asta și atunci efectul durerii de cap va fi mult diminuat. E posibil să nu mai apară, să ai acel tip de migrenă acefalică în care ai migrenă, dar fără durere de cap. Pe de altă parte, dacă ai ratat acel moment și se instalează durerea de cap, încearcă în primele 10-15 minute să-ți administrezi terapia de durere. Acum, legat însă de acest aspect, e important totuși să ceri sfatul unui medic, pentru că deși durerea asta de cap e o cefalee de tip primar, e o formă benignă, în fond și la urma urmei, ea are un caracter cronic și dacă îmi dai voie, poate că elementul care m-a marcat cel mai mult încercând unei paciente să-i explic că este o durere de cap, într-adevăr cronică, pe care o vei avea cu tine cumva toată viața, dar e o formă benignă care nu-ți pune în pericol viața, mi-a zis răspunsul, mi-a rămas efectiv în minte, și mi-a zis: „Da, domnul doctor, într-adevăr, nu mă omoară. Dar fiecare episod de migrenă îmi fură din viață bucățică cu bucățică.” Și asta la un moment dat, într-adevăr, te pune pe gânduri, pentru că îți dai seama că viața acelei persoane nu este ca viața ta. El nu-și poate duce la bun final planurile. Nu-și poate planifica o ieșire cu prietenii. E posibil să lipsească de la o întâlnire la școală pe care o are copilul, de la o serbare, pentru că există mereu această sabie deasupra capului că s-ar putea instala atacul de migrenă.
A doua parte: Factori Declanșatori și Opțiuni de Tratament
Dr. Mihail: Asta nu sună bine deloc. Da. Și e ca și cum ai avea un al doilea job, dar nu ai program la acel job. El vine oricând și e prioritar.
Dr. Ovidiu Tudor: Exact. Exact.
Dr. Mihail: Te-a sunat acuma: „Hai, vino. Opt ore ai de lucru acum, indiferent de ce faci, opt ore ești.”
Dr. Ovidiu Tudor: Exact asta se întâmplă și, practic, ajungi ca toată viața ta să se învârtă în jurul acestor migrene sau acestor frici că ar putea să apară un nou atac migrenos.
Dr. Mihail: Aș vrea să te întreb care sunt triggerii care pot să declanșeze o migrenă. Dacă ea apare de la sine sau dacă există și anumiți triggeri care o pot declanșa și de care ai putea cumva să te ferești.
Dr. Ovidiu Tudor: Mă bucur că ai menționat treaba asta pentru că avem tendința să dăm vina pe alții, și „alții” fiind genetica. Dau vina pe genetică, e responsabilă de tot. Eu nu pot să fac nimic. Însă pe mine mult mai mult mă încurajează ideea să știu că pot fi propriul meu medic. Dincolo de sfatul medicului, știu că pot să iau acțiunea în propriile mâini și pot să-mi aduc propriile mele beneficii. Și, într-adevăr, există o serie de factori trigger, și nu puțini, care favorizează apariția migrenelor, cât și caracterul lor.
Printre cei mai reprezentativi sunt stresul. 70% dintre persoanele cu migrenă sunt supuse stresului sau nu știu să-l gestioneze, pentru că, în fond și la urma urmei, noi cu toții suntem supuși aceluiași nivel de stres. Răspunsul nostru poate fi diferit. Dincolo de stres, mai sunt obiceiurile de zi cu zi. Somnul: somnul prea puțin sau somnul exagerat, prea mult, declanșează migrena. Nerespectarea orelor de masă: dacă fie nu mănânc la timp, fie țin posturi îndelungate, fie mănânc haotic, îmi va declanșa migrenă.
Pentru că se întâmplă un aspect interesant, aici o scurtă paranteză: deși creierul nostru este avid de informație, deși este avid să fie provocat și își dorește mereu să cunoască, să fie într-o competiție de genul acesta, ei bine, în migrenă, creierul urăște tot ceea ce scapă din rutină. Creierul nostru vrea rutină. Vrea să te culci la aceeași oră, da, vrea să mănânci la aceeași oră. Și, spre exemplu, apare migrena de weekend, weekend migraine, care se instalează sâmbăta sau duminica, atunci când nu mai muncești atât de mult, atunci când îți bei cafeaua cu două ore mai târziu, atunci când dormi cu o oră mai mult, atunci când îți mănânci micul dejun la o oră diferită. Creierul nostru nu se poate adapta acestor schimbări și apare fenomenul migrenos.
Revenind însă la factori triggeri, printre cei mai importanți ar fi consumul de cafea sau cafeină. În principal, vinul roșu, când vorbim de alcool. Deshidratarea, dacă nu bem suficient de multă apă și, spun anumite studii, inclusiv brânzeturile maturate, pentru că conțin o anumită substanță, tiramină, care afectează acest complex neurovascular trigeminal și care favorizează, de fapt, activează nervul trigemen, favorizează secreția de neuropeptide CGRP, care în mod automat va produce vazodilatație la nivelul meningelui, respectiv inflamație neurogenă, practic instalându-se din nou migrena.
Dr. Mihail: Asta la persoanele care au migrenă.
Dr. Ovidiu Tudor: La persoanele care au migrenă. Și atenție, pentru că vreau să… s-ar putea să sperii. Am zis de cafea, am zis de brânză și oamenii s-ar putea să se sperie. Nu este cazul tuturor persoanelor. Este motivul pentru care trebuie să fiu foarte atent ce se întâmplă în proximitatea instalării unui atac migrenos. E motivul pentru care recomand fiecărui pacient să țină un jurnal, spre exemplu, și să-și noteze fiecare detaliu premergător sau tot ceea ce a făcut în ziua respectivă, cu o zi înainte, pentru că la un moment dat apar anumite patternuri, apar anumite tipare. Spre exemplu, legat de brânză, nu se întâmplă asta în rândul tuturor, iar lactatele în esență nu sunt problematice. Dar în anumite loturi de pacienți, migrena se poate instala după consumul de brânzeturi sau lactate. Atunci e bine să reduc cantitatea sau chiar să le elimin.
Dr. Mihail: Ai migrenă, e bine să ai acest jurnal. Îți notezi în jurnal când mănânci brânzeturi maturate și când nu le mănânci și vezi dacă se suprapune cu patternul tău de apariție a migrenei. Ce mi-a plăcut foarte mult e că ai zis de migrena de weekend și de rutină și de stres, pentru că, într-adevăr, stres nu e doar ce trebuie să terminăm noi la locul de muncă sau ce ne stresează pe noi ca informații sau lucruri pe care trebuie să le facem. Stres poate să fie inclusiv orice schimbare de la rutină.
Dr. Ovidiu Tudor: Corect.
Dr. Mihail: Și e un lucru la care, să zic, un creier nemigrenos se poate adapta, dar pentru un creier migrenos această schimbare poate să fie un trigger și atunci inclusiv ăsta este un motiv pentru care ai putea să ai un jurnal și să vezi dacă nu cumva migrena apare în weekend. Și atunci, decât să ai un weekend cu migrenă sau stricat de o migrenă, ai putea să ai un weekend în care, ok, îți asumi că nu te vei trezi la ora 9:00 față de ora 7:00 cum te trezești de luni până vineri, ci te vei trezi și sâmbătă și duminică la ora 7:00 și vei mânca sau nu vei mânca sau vei face cam același lucru ca și program pe care îl făceai și când mergi la muncă.
Dr. Ovidiu Tudor: Întocmai, întocmai. Iar legat de stilul de viață, dacă-mi dai voie, pentru că sunt foarte mulți consumatori de cafea, spre exemplu, și aici cred că e important să facem mențiunea, ca să avem o informație corectă și completă. Un espresso, de exemplu, o cafea, poate să ajute foarte mult în momentul unui atac de migrenă. E motivul pentru care există pe piața farmaceutică foarte multe combinații care conțin cafeină, pentru că această cafeină are două mari proprietăți. Pe de o parte, cupează durerea și te ajută să scapi de ea. Pe de altă parte, favorizează absorbția celorlalte principii active din produsul în care se regăsește. Dar este vorba despre faza acută.
În schimb, la persoanele migrenoase, consumul crescut de cafea poate genera migrene. Poate fi unul dintre factorii care declanșează migrene și nu atât consumul, deși și consumul excesiv o poate face – iar aici recomandarea e să nu consume mai mult de 150-200 de mg de cafeină, asta înseamnă vreo două espresso, cam aici. Însă problema apare în momentul în care tu întrerupi cafeaua brusc sau în momentul în care nu-ți bei cafeaua la aceeași oră. Pentru că ce se întâmplă? Cafeina mimează foarte mult structura chimică a adenozinei. Adenozina, vorbeam noi în podcastul trecut, este elementul care aduce presiunea de somn și care ajută la instalarea somnului. Dar adenozina asta mai are o proprietate. În momentul în care receptorii pe care ea ar trebui să se pună sunt acoperiți de cafeină, organismul încearcă să producă tot mai mulți receptori în ideea de a-i oferi o șansă și adenozinei. În momentul în care eu nu beau cafea, receptorii rămân liberi. Sunt mult mai mulți decât în mod obișnuit. Adenozina se prinde de ei și produce o vazodilatație reactivă foarte puternică, vazodilatația fiind unul dintre mecanismele responsabile de instalarea migrenei. Și atunci recomandarea ar fi să se bea într-adevăr cafea mai puțină sau, ideal, la persoanele migrenoase, nu mai mult de două zile pe săptămână. Știu că e neplăcut…
Dr. Mihail: Ca să… ok, nu mai mult de două zile pe săptămână.
Dr. Ovidiu Tudor: Da, atenție, vorbim de acei pacienți care au constatat că există o legătură. Nu mai mult de două zile pe săptămână sau chiar deloc, sau dacă tot bem, să fie o cantitate, cum spuneam, nu mai mult de 150, maxim 200 de mg pe zi, pentru a împiedica acest fenomen de sevraj.
Dr. Mihail: Dacă înțeleg bine mecanismul, această adenozină se acumulează în special când ești obosit sau când n-ai dormit suficient. Dacă tu n-ai dormit suficient, ai băut cafea, blochezi receptorii, ei la un moment dat la prânz sunt deblocați. Vine adenozina aia care oricum se plimbă liberă, e în cantitate foarte mare, dar nu numai că e în cantitate foarte mare, găsește și mai multe locuri pe care să se prindă și atunci efectul ei este mult amplificat. Și putem practic reduce adenozina prin somn. Deci, probabil că cele două zile în care e bine să bei cafea sau în care poți să bei cafea ca persoană migrenoasă, sensibilă la cafeină, trebuie să fie zile în care ai dormit super bine noaptea.
Dr. Ovidiu Tudor: Ai dormit bine și ai un somn odihnitor. Exact. Ca să cumva să echilibrezi raportul de adenozină din organism în conformitate cu celelalte substanțe care se regăsesc acolo.
Dr. Mihail: Acuma, ce se mai întâmplă pe parcursul zilei și nu ține de stilul nostru de viață este presiunea atmosferică, vremea, lumina puternică sau lipsa luminii, cum e vremea acum în spatele nostru. Cât de mult pot acești factori de mediu să influențeze apariția migrenei ca triggeri?
Dr. Ovidiu Tudor: Foarte mult. Presiunea atmosferică, într-adevăr, influențează extrem de mult la nivel vascular, producând fenomene de vasoconstricție și vazodilatație. Iar acolo avem niște receptori ai durerii care transmit niște semnale către creier, lucru care vor activa din nou acest sistem complex trigeminovascular, responsabil de apariția durerii de cap. Deci, da, se poate întâmpla. Presiunea atmosferică face acest lucru. Schimbările meteorologice, extremele termice foarte rapide, din nou, o influență asupra nivelului de serotonină, spre exemplu, motiv pentru care prin aceste variații serotoninergice organismul va suferi, iar creierul este predispus spre a dezvolta migrene.
Lumina. Am vorbit deja că în creierul persoanelor cu migrenă există o anumită excitabilitate, hiperexcitabilitate sau hipersensibilitate la tot ce înseamnă stimul extern. Pornind de la zgomot, la lumină, la miros. Creierul persoanelor cu migrenă este foarte modificat. Da, pragul de durere este mult redus. Sunt modificări funcționale și structurale care se întâmplă în creierul migrenos și, practic, orice stimul de genul acesta care poate declanșa durerea trece foarte ușor, ca prin brânză, dacă-mi pot permite să spun asta, la nivelul creierului. Are o rută sigură pe care o parcurge, nu mai întâmpină niciun fel de rezistență din partea mecanismelor cerebrale care teoretic ar trebui să-mi blocheze sau să-mi filtreze sau să-mi regleze mecanismul durerii. Și atunci lumina care ajunge în creier practic îmi sensibilizează scoarța cerebrală, se produce din nou acea undă de șoc la nivelul cortexului și din nou intrăm în cascada clasică, declanșând apariția CGRP-ului, neuropeptidă care-mi produce durere.
Dr. Mihail: Cât timp trece de regulă, ca medie, în România între, să zic, apariția acestor simptome și până când pacientul primește un diagnostic și ce ar trebui să facă oamenii pentru a scurta acest timp?
Dr. Ovidiu Tudor: În situația cea mai bună vorbim de un an și jumătate, doi, până ajunge la medic, dar vorbim de situația ideală. Situația neplăcută este că nu numai în România, ci la nivel global, sunt aproximativ 40-50% dintre persoanele cu migrenă care nu ajung niciodată la medic.
Dr. Mihail: Ok. Se automedichează.
Dr. Ovidiu Tudor: Expunându-se unor riscuri mult mai mari. Pentru că de ce? Atunci când îți iei singur medicația, sigur, te poți simți bine, dar riști să ajungi într-o altă entitate patologică, ceea ce poartă numele de cefalee de abuz medicamentos. O chestie de care se scapă foarte greu, pentru că medicamentul pe care eu îl iau astăzi și mă ajută să scap de durere de cap, dacă-l iau în mod repetat, la un moment dat îmi va produce durere de cap. Din păcate. Motiv pentru care recomandările tuturor ghidurilor sunt ca analgezicele simple, de tipul ibuprofen, paracetamol, să nu aibă o perioadă de administrare mai mare de 15 zile pe lună. În schimb, analgezicele complexe care conțin ibuprofen, aspirină, cofeină, codeină și alte elemente, tot ce se combină, n-ar trebui să fie administrate mai mult de 10 zile pe lună. În momentul în care depășim această barieră mai mult de trei luni de zile, vom fi expuși riscului de a dezvolta cefalee de abuz medicamentos.
Dar asta e doar prima problemă. Atunci când ne tratăm de unii singuri, crezând că avem migrenă, fără să avem un diagnostic clar de migrenă, există riscul să ascundem o serie întreagă de patologii mult mai grave și mult mai complicate, pentru că ameliorarea durerii ne va aduce un sentiment fals de liniște uneori.
Dr. Mihail: Corect. Maschezi un diagnostic pe care e bine să-l ai.
Dr. Ovidiu Tudor: Exact.
Dr. Mihail: Se pune în acest caz diagnostic? Este vreun fel de analize sau investigații pe care să le faci pentru a avea cert un diagnostic de migrenă?
Dr. Ovidiu Tudor: Mulți dintre pacienți vin cu ideea asta de a face tot felul de investigații, dintre cele mai scumpe, în ideea de a stabili cu certitudine dacă este sau nu este. Nu. În primul rând, diagnosticul de migrenă este un diagnostic anamnestic. În momentul în care am bifat toate criteriile menționate mai devreme, avem certitudinea că vorbim despre o migrenă clasică, în spatele căreia nu se ascunde nicio patologie cu potențial vital. Dacă totuși lucrurile nu sunt foarte clare, dacă nu îndeplinim în totalitate aceste criterii, atunci recomandarea ar fi să avem un set de analize uzuale de sânge și, eventual, un RMN, o imagistică prin rezonanță magnetică, pentru că este extrem de eficientă și concludentă. Nu electroencefalogramă, nu alte investigații foarte scumpe, pentru că nu există analiză pe baza căreia să stabilesc diagnosticul de migrenă. Investigațiile despre care vorbesc le fac în ideea de a vedea dacă în spate se ascunde un factor de risc care-mi generează migrena, adică dacă e o cefalee secundară, nu o cefalee primară.
Dr. Mihail: RMN pentru ce faci?
Dr. Ovidiu Tudor: RMN cerebral.
Dr. Mihail: RMN cerebral pentru ce? Ok.
Dr. Ovidiu Tudor: În funcție de simptomele pe care pacientul le manifestă în mod colateral, putem vorbi despre tot felul de afecțiuni, printre care malformații arteriovenoase la nivel cerebral care pot sângera. Putem vorbi despre o hemoragie subarahnoidiană, în funcție de modul în care s-a instalat durerea, formațiuni tumorale care de asemenea pot crea o presiune intracraniană sau chiar presiune intracraniană de diverse cauze.
Dr. Mihail: Deci, vrei prin RMN să excluzi alte cauze ca să rămână singura pentru care n-ai investigație, ai doar anamneză, dar n-o faci în mod uzual. O faci atunci când nu ai toate criteriile necesare pentru a stabili cu certitudine că este migrenă. Altfel, migrena este un diagnostic anamnestic. Există un test care se cheamă MIDAS. Poți să-mi zici despre ce e vorba și cum se face el?
Dr. Ovidiu Tudor: E o adevărată minune acest test. Sincer îți spun. E un test simplu, un chestionar bazat pe cinci întrebări, care de fapt obiectivează impactul pe care migrena îl are în viața pacientului. Este extrem de ușor de făcut, extrem de simplu. Te pune practic să te întorci puțin în timp, să-ți reevaluezi ultimele trei luni de zile și să vezi câte zile din cele trei luni fie nu te-ai dus la muncă, fie nu ți-ai putut face treaba acasă, fie n-ai fost cu prietenii, sau câte zile nu ai fost la capacitatea ta maximă, 100%. Pentru că tendința majorității pacienților este să zică: „Am avut o durere de cap și cam asta este, a trecut” sau „Am avut mai multe dureri de cap”, dar să nu le ia în seamă. Însă în momentul în care faci acest test banal, care îți ia efectiv cinci minute și-l poți face singur acasă, în momentul în care ai obținut numărul de zile pe care le-ai pierdut în ultimele trei luni, lucrurile devin mult mai clare, iar pacientul conștientizează mult mai bine cât de mult a pierdut. Pentru că exact ce spuneam, ne întoarcem: migrena nu este doar o durere de cap, ci este genul de problemă care rupe relații, fură ani din viață, fură zile de viață, strică foarte mult posibilitatea de a te dezvolta, îți pune piedică în tot ceea ce înseamnă evoluție profesională, relație cu familia și nu numai.
Dr. Mihail: Și cum se face concret testul? Ai zis că sunt cinci întrebări.
Dr. Ovidiu Tudor: Cinci întrebări, exact. Prima întrebare: câte zile din ultimele trei luni de zile nu ai mers la locul de muncă din cauza durerilor de cap?
Dr. Mihail: Ah, ok. Și răspund, să zicem, trei zile. Dăm un exemplu.
Dr. Ovidiu Tudor: A doua întrebare: câte zile ai mers la locul de muncă, dar din cauza migrenei nu ți-ai putut desfășura activitatea la capacitatea ta maximă și ai fost invalidat?
Dr. Mihail: Încă trei, probabil.
Dr. Ovidiu Tudor: Încă trei, să zicem. Ok. Următoarea întrebare: câte zile nu ai putut să-ți faci treaba în gospodărie?
Dr. Mihail: Te las pe tine să dai un număr.
Dr. Ovidiu Tudor: Hai să punem trei la toate. Bun. A patra: câte zile ai făcut treaba în gospodărie, dar nu ți-ai putut îndeplini obiectivele pe care le aveai stabilite, adică ai fost ineficient?
Dr. Mihail: Două. Bine, dacă ar fi să mă întrebi pe mine, cam toate… Zic două.
Dr. Ovidiu Tudor: Ok. Și ultima întrebare: câte zile în ultimele trei luni din cauza migrenei ai pierdut un eveniment social, ai absentat? A trebuit să pleci de la nunta fratelui tău pentru că te durea capul?
Dr. Mihail: Două zile într-un weekend. Înseamnă că avem un total de 13.
Dr. Ovidiu Tudor: Avem un total de 13 zile.
Dr. Mihail: Da. Și ce înseamnă asta?
Dr. Ovidiu Tudor: Ei, asta înseamnă că avem o afecțiune cu un impact moderat. Pentru că între 1 și 5 zile, impactul este minim. Între 6 și 10 este ușor. Între 11 și 20 este moderat, de la 21 în sus este sever.
Dr. Mihail: Bun. Deci, practic, oamenii de acasă pot să facă acest test. Le calculezi și ne-a ieșit 13. Da. 13 din trei luni de zile. Ok. Dacă extrapolăm și ne ducem la un an de zile, iată, ajungem 13 * 4… sunt 52. 52 de zile într-un an pierdute.
Dr. Ovidiu Tudor: E nasol.
Dr. Mihail: E nasol rău de tot. 52 pe care tu efectiv n-au contat în viața ta. Adică și o vacanță îți e greu să iei de o lună și jumătate. Sunt 52 de zile care apasă asupra calității vieții tale și sunt 52 de zile care îți vor crește riscul de anxietate și depresie și atacuri de panică și te vei simți neînțeles. De ce în cazul pacienților cu migrenă avem o rată mai mare de anxietate, atacuri de panică, depresie? E tot ceva ce ține de creier și de cum funcționează el?
Dr. Ovidiu Tudor: Este ceva ce ține de creier și ține de această sensibilitate a creierului. Plus că mai sunt factorii externi, factorii sociali, psihosociali. Migrena este un fenomen total neînțeles atât în populația generală și, din păcate, lasă-mă să spun, și în rândul medicilor. Cine nu s-a confruntat cu migrena, nu are habar ce este această durere de cap. În momentul în care colegul de la muncă, șeful, soțul, soția… te duci la spital și spun: „E o durere de cap. E doar o durere de cap. Ce te plângi atât?”, pacientul respectiv va simți frustrare, va simți lipsă de empatie, se va simți total neînțeles, iar asta îi va accentua toate trăirile emoționale negative, motiv pentru care, într-adevăr, în rândul pacienților cu migrenă, rata de depresie, anxietate, tulburări comportamentale este de cel puțin două ori mai mare decât în rândul populației generale. Nu mai zic că toate acestea la un moment dat vor avea impact asupra migrenei, iar migrena va crește ca intensitate și ca frecvență. Într-adevăr, vorbim despre un creier sensibil.
Da, la tot ceea ce ține de stimul extern, inclusiv la stimuli emoționali, și vorbim de lipsa de înțelegere din partea societății. S-a observat, de exemplu, foarte important, atunci când prietenii, când familia înțeleg momentele pe care le traversezi, înțeleg gravitatea și impactul negativ pe care îl are migrena asupra ta, migrena începe să scadă ca frecvență, ca intensitate, pentru că tu nu mai trăiești drama asta. Nu te mai afli tot timpul sub frica: „Oare ce cred ceilalți despre mine? Iar mă doare capul, iar lipsesc, iar mă vor arăta cu degetul?”. Și atunci, într-adevăr, frecvența și intensitatea sunt foarte, foarte mult reduse atunci când beneficiezi de susținere. Motiv pentru care în țările civilizate există foarte multe grupuri de susținere pentru astfel de persoane.
Dr. Mihail: Ce tare! Și motivul pentru care poți să trimiți acest podcast oricărei persoane cu care trăiești sau care nu te crede că nu e doar o durere de cap, ci într-adevăr suferi din păcate. Deci, iată cât de important este să ai un grup de susținere, chiar și în propria ta casă, oamenii să știe că ai migrenă și când ai migrenă să știe că ăsta e momentul tău de a sta în liniște, de a sta poate într-o cameră mai întunecată și de a căuta tratament. Și asta mă duce la punctul cel mai important al discuției de astăzi. De fapt, ce tratamente există? Tratamente noi, dincolo de „culcă-te o oră, bea o cafea, ia un antialgic simplu”. Ce alte tratamente care țintesc migrena există în ziua de astăzi?
Dr. Ovidiu Tudor: E foarte important să transmitem ascultătorilor noștri că avem soluții. Trăim vremuri extrem de bune, în care nu mai sunt singuri, în care nu mai au nevoie să-și administreze singuri medicația într-un mod haotic, pentru că avem terapii țintite. Vorbim de terapia fazei acute, acolo unde avem analgezicele uzuale, da, de la paracetamol la ibuprofen, dar sunt genul de medicație netargetată, nespecifică pentru migrenă. În schimb, avem și clase terapeutice special create pentru atacul migrenos și vorbim despre triptani ca și clasă majoră și despre gepanți, cu beneficiile și dezavantajele lor, într-adevăr, dar sunt niște clase extrem de puternice care acționează acolo unde tot ceea ce știam noi despre celelalte medicamente devine ineficient. Sunt însă și genul de medicamente care nu se pot administra decât printr-o recomandare medicală și pe care nu le poți achiziționa dintr-o farmacie la cerere.
Dr. Mihail: Ok. Deci, te duci la… e nevoie de prescripție. Te duci la medic, te duci la neurolog și ce-i ceri? Îi ceri triptani, îi ceri gepanți sau care e diferența?
Dr. Ovidiu Tudor: Nimic. Prima dată îi povestești.
Dr. Mihail: Ok. Ar fi absurd să-i ceri: „Salut. Dă și mie niște triptani.”
Dr. Ovidiu Tudor: „Dă și mie… dă gepanți, dacă n-ai triptani, dă gepanți.” În primul rând trebuie să-i prezinți medicului toată starea ta. Trebuie să-i spui exact ce s-a întâmplat, pentru că sunt genul de medicamente pe care le folosești în momentul în care analgezicele uzuale devin ineficiente, în momentul în care e poate nevoie să folosești, să-ți administrezi o cantitate prea mare de medicamente obișnuite pentru a obține efectul dorit sau în momentul în care durerea de cap este extrem de invalidantă și-ți strică toată ziua sau zilele care urmează. Iar atunci medicul va decide, pentru că este nevoie de un status complet din punct de vedere al sănătății pentru a vedea dacă pacientul respectiv are și alte suferințe.
Spre exemplu, triptanii, care sunt niște medicamente absolut extraordinare care acționează pe receptorii de serotonină din organism. Mecanismul lor de acțiune targetat este acela de a reduce inflamația, de a modula durerea, motiv pentru care în aproximativ o oră și jumătate, două, durerea începe să scadă sau să dispară chiar. Dar ei fac o vasoconstricție puternică. Spuneam despre vazodilatația vaselor de la nivelul meningelui ca fiind unul dintre mecanismele care generează durere.
Dr. Mihail: Da. Strâng vasele.
Dr. Ovidiu Tudor: Strâng vasele și pot apărea efecte adverse. Dacă tu ai o afecțiune cardiacă, da, o afecțiune vasculară la nivelul inimii, această vasoconstricție reactivă puternică îți poate genera o serie întreagă de neplăceri, până la simptomatologie care să mimeze un infarct, spre exemplu. Și atunci e bine să știi exact ce se întâmplă cu funcția ta cardiacă, dacă totul e bine. Iar dacă totul e bine, fără niciun fel de problemă, poți opta pentru acest tip de tratament.
Și avem gepanții, care fac fix același lucru, da, sau au fix aceeași indicație și eficacitate ca triptanii, însă ei nu fac vasoconstricție. Asta e partea bună. Ci fac doar o remodelare a vascularizației. Practic, de la vazodilatație, recalibrează vasul la poziția lor normală.
Dr. Mihail: Și asta de ce se întâmplă treaba asta?
Dr. Ovidiu Tudor: Da, pentru că ei se leagă practic de CGRP, acea neuropeptidă despre care vorbeam, și atunci blochează efectul vazodilatator pe care acea neuropeptidă l-ar avea.
Dr. Mihail: Deci, cumva eliminăm din reacțiile adverse care ar putea fi în cazul pacienților suferinzi, într-adevăr, de afecțiuni cardiace. Și astea sunt molecule destul de noi, nu? Gepanții?
Dr. Ovidiu Tudor: Nu sunt chiar noi. Gepanții sunt ceva mai noi, într-adevăr. Triptanii sunt vechi, de prin anii ’70-’80 a început studiul lor. Gepanții sunt molecule mai noi care se regăsesc într-adevăr și în țara noastră, cu un cost ceva mai ridicat, într-adevăr.
Dr. Mihail: Exact. Vreau să zic că eu am în familie o persoană care suferă de migrenă și până să-i prescrie neurologul gepanți, într-adevăr, era nasol. Adică, lua un ibuprofen, nu-i trecea, stătea în pat jumătate de zi. Era ziua respectivă, cel puțin ziua respectivă era complet scoasă din uz. Și de când i s-au prescris gepanți, într-adevăr, simte acea senzație de migrenă sau acel prodrom de care ai povestit tu, zice: „Ok, cred că vine migrena”, o simte, ia o pastilă și nu mai are migrenă. Sau se trezește cu durerea de cap și ia o pastilă și durerea trece într-o oră. Au fost foarte rare situații în care n-a trecut sau a trecut mai puțin. În 90% din cazuri, efectiv migrena era luată cu mâna și persoana respectivă își vedea de viața ei mai departe. Dar au un cost exagerat. Costă între 100 și 150 RON o pastilă.
Dr. Ovidiu Tudor: Exact. Exact.
Dr. Mihail: Și dacă ai cinci dureri pe lună, te-a dus la 200 de euro probabil sau undeva pe…
Dr. Ovidiu Tudor: Sau poate chiar mai mult dacă ne ducem în zona de migrenă cronică, cea care depășește peste 15 zile pe lună. Îți dai seama că e o situație extrem de…
Dr. Mihail: Și sunt medicamente nedecontate de stat încă, aceste…?
Dr. Ovidiu Tudor: Momentan nedecontate. Într-adevăr, ele au și rol de prevenție. Spre exemplu, am avut pacienți destul de potenți financiar care și-au putut permite să-și administreze de fiecare dată când au avut un episod migrenos. Cu cât și-au administrat mai des, practic au intrat și în zona de prevenție, pentru că ei pot fi folosiți, anumite molecule, ca prevenție și atunci au simțit și beneficii pe termen lung, luna următoare nemai având același ritm al atacurilor migrenoase.
Dr. Mihail: Care e următorul nivel de prevenție sau de tratare?
Dr. Ovidiu Tudor: Următorul nivel de tratament este prevenția. Este extrem de importantă pentru că prevenția te protejează de cefaleea de abuz medicamentos și-ți redă calitatea vieții într-o măsură despre care uitaseși că poți trăi. Începi să retrăiești. Toată viața ta s-a construit în jurul migrenei. Acum începi să trăiești tu pentru tine, nu pentru migrenă. Iar aici sunt mai multe clase terapeutice. Da. Avem clase terapeutice nespecifice, eficiente, care de-a lungul timpului au fost folosite, cum ar fi medicația betablocantă, cea care se folosește în cardiologie, anumite antidepresive, da, medicație antiepileptică. Sunt medicamente cu eficacitate bună, dar care, din păcate, vin la pachet și cu anumite reacții adverse. Sigur că dacă persoana migrenoasă, spre exemplu, are și o tulburare de somn și-i dai un antidepresiv care are și această proprietate sau acest efect secundar de a iniția somnul, pentru ea este minunat. Va scăpa și de migrenă, se va și odihni. Dar nu este valabil pentru toate persoanele și majoritatea medicamentelor de acest tip vin la pachet, în doze ceva mai mari, cu reacții adverse, uneori greu de suportat de către pacient. Ok, poate am scăpat de migrenă sau migrena s-a redus, însă e posibil ca reacțiile adverse să mă invalideze mult mai tare.
Iar aici aș vrea să fac o mențiune foarte importantă, ce înțelegem noi prin eficacitate în prevenție, pentru că e posibil ca ideea medicală să nu fie în conformitate cu ideea din populația generală. Noi considerăm un medicament eficient în prevenție atunci când frecvența durerilor de cap a fost redusă cu cel puțin jumătate.
Dr. Mihail: Nu dispariție pentru totdeauna, ci reducere la jumătate.
Dr. Ovidiu Tudor: Cel puțin jumătate. În momentul ăla putem considera că este un medicament eficient. După care avem o clasă de medicamente absolut excepțională. Dacă mă întrebi pe mine, dacă-i întreb pe pacienți, dacă vei întreba și alți colegi medici, din punctul meu de vedere, cred că sunt cele mai eficiente medicamente existente la ora actuală în neurologie, cu un impact vizibil după primele administrări. Avem categoria de medicamente numite anticorpi monoclonali. Și lumea s-ar putea speria și, nu de puține ori, m-am întâlnit cu situația asta inclusiv din partea pacienților, mai trist, din partea colegilor medici uneori: „Nu folosiți așa ceva, se fac experimente”. Nu, nu există experimente. Sunt medicamente targetate pe molecula CGRP despre care vorbeam.
Dr. Mihail: Deci, anticorpi monoclonali. Ce înseamnă? Ce e de fapt un anticorp monoclonal? Că sunt sute de anticorpi monoclonali. Ce sunt acești anticorpi monoclonali? Ce… cum acționează?
Dr. Ovidiu Tudor: Sunt substanțe care împiedică practic acțiunea neuropeptidei numită CGRP la nivelul organismului.
Dr. Mihail: Deci, practic, din tot acest tablou, această substanță ajunge fix la cauza migrenei și o blochează.
Dr. Ovidiu Tudor: Exact. Exact. Este un mecanism targetat, specific pentru migrenă, pentru că, din fericire, evoluția medicală a fost una extrem de bună în ultimii ani și am descoperit mecanismele prin care migrena se declanșează și atunci am putut lovi exact în acel punct, fără a avea un impact generalizat asupra organismului. Asta e partea absolut minunată a terapiilor despre care vorbim. Reacțiile adverse sunt minime, nesemnificative. Sigur, există durerea locală, pentru că sunt sub formă injectabilă, și aici putem vorbi de administrare lunară în cazul unora, de administrare trimestrială în cazul altora. Adică ți-ai făcut trei injecții, le mai faci peste 90 de zile. Rezultatele sunt absolut remarcabile.
Dr. Mihail: Deci tu, practic, injectezi acești anticorpi monoclonali, da, care, fiind anticorpi, au probabil un sit de legare pentru acei declanșatori, CGRP. Deci se fixează de ei. Faptul că e targetat înseamnă că are efect doar acolo.
Dr. Ovidiu Tudor: Doar acolo, nu se fixează în altă parte.
Dr. Mihail: Ei sunt făcuți în laborator, nu? Adică în laborator s-au creat acești anticorpi care fix să se potrivească, să se mufeze la acest CGRP care declanșează migrena. Și fiind targetat, practic acționează doar acolo. Și acești anticorpi au o durată de viață. De ce se fac doar lunar sau trimestrial?
Dr. Ovidiu Tudor: Au o durată de viață mai mare, un timp de înjumătățire mai mare, care acoperă nevoia organismului pentru o perioadă de 30 de zile sau 90 de zile, în funcție de modalitatea de administrare.
Dr. Mihail: Pacientul nu mai are deloc dureri sau nu are nici prodrom și nici acea aură? Sau poate să aibă prodrom fără durere?
Dr. Ovidiu Tudor: În principiu, dispar toate manifestările caracteristice migrenei, dar atenție, asta nu înseamnă că migrena dispare. Migrena e o afecțiune cronică. Trebuie să conștientizăm pacientul. E partea de genetică și mai este partea de stil de viață, care ține de alimentație, odihnă, stres și nu numai. Motiv pentru care întotdeauna trebuie să avem o colaborare medic-pacient cât mai bună și pacientul să înțeleagă că tratamentul își face partea lui. Pacientul, în momentul în care părăsește cabinetul, are o temă de făcut pentru acasă, astfel încât să beneficiem din plin de…
Dr. Mihail: Adică nu înseamnă neapărat că dacă iei anticorpi monoclonali sau ți se face acest tratament poți de mâine să mănânci brânzeturi, să bei vin, să nu dormi și să fii stresat, că e posibil să declanșezi din nou acea migrenă.
Dr. Ovidiu Tudor: Nu te face supraom, doar te normalizează. Atâta tot.
Dr. Mihail: Și cum se administrează? Unde se administrează acest medicament? Cine poate să-l facă? Înțeleg că e tratament injectabil.
Dr. Ovidiu Tudor: Este tratament injectabil, subcutanat. Îl face medicul. Este la cabinet. Este foarte simplu de administrat. În majoritatea situațiilor, după prima lună, pacientul se întoarce și, exact ce spuneam, vin cu informația asta: „Domnul doctor, nu știam că viața poate fi și altfel.” Acuma, sigur că apare și o situație un pic haioasă. Mulți dintre pacienții cu migrenă cronică, cei care au avut peste 15 zile de migrenă, cum spuneam, și-au construit întreaga viață și tot ceea ce ține de ei în jurul migrenei. Și am întâlnit această situație cu un pacient care a scăpat de migrenă și a intrat în depresie pentru că nu mai știa ce să facă.
Dr. Mihail: Ce mă fac fără migrenă?
Dr. Ovidiu Tudor: Da, acum e puțin haios, dar e o realitate a societății pe care o trăim. Pentru că erai obișnuit să primești empatia celor de lângă tine. Erai obișnuit uneori poate să fii înțeles, să ai totul în jurul tău construit, și acest fundament din jurul tău nu mai are sens. Și totul se distruge destul de repede. Motiv pentru care pacientul uneori are nevoie de un suport psihologic în tot acest demers.
Dr. Mihail: Asta-i tare. Adică un medicament care tratează migrena atât de bine încât trebuie să te ajute cineva să înveți din nou să trăiești fără, că vei avea o altă viață.
Dr. Ovidiu Tudor: Am întâlnit asta în rândul colegilor mei din clinicile în care lucrez, medici cu migrenă care, într-adevăr, s-au redescoperit pe ei înșiși.
Dr. Mihail: Cât costă acest tratament?
Dr. Ovidiu Tudor: Sunt două molecule. Unele sunt decontate în integralitate de Casa de Sănătate, deci gratuite pentru pacienți. Celelalte nu. Cred că ajunge costul undeva în jur de 450 de RON pe lună, din informațiile pe care le am în momentul de față.
Dr. Mihail: Și orice medic neurolog poate să facă acest tratament? De exemplu, dacă sunt în provincie, n-am un centru de excelență în migrenă, pot să mă duc la orice medic neurolog să cer acest tratament?
Dr. Ovidiu Tudor: Absolut orice medic neurolog poate să inițieze acest tratament. Acuma, sigur că trebuie să și fie informat, să fie conștient. E posibil ca medicația să se găsească un pic mai greu în provincie. Însă, din informațiile pe care le am, de regulă farmaciile pot să comande din depozitele centrale și se asigură necesarul.
Dr. Mihail: Ce efecte adverse s-au observat, cel puțin în studii? Ai zis de durere la nivelul injecției.
Dr. Ovidiu Tudor: Destul de similare cu placebo, comparativ. Adică, sigur, pot să apară ușoare stări de amețeală, spre exemplu, ușoară stare de oboseală, dar sunt tranzitorii, nesemnificative, nimic care să alarmeze sau să îngrijoreze pacientul.
Dr. Mihail: Care e indicația? Adică orice pacient cu migrenă ar trebui să beneficieze de acest tratament sau care e indicația care te duce la tratamentul ăsta?
Dr. Ovidiu Tudor: În principiu, în linii mari, atunci când un pacient are cel puțin patru zile pe lună de migrenă severă, invalidantă, care nu răspunde optim la tratamentele pe care le administrează, în momentul în care activitatea profesională, activitatea de familie, hobby-urile recreaționale pe care le are sunt invalidate, este recomandat să apeleze la un astfel de tratament de prevenție.
Dr. Mihail: Bun. Vreau să te mai întreb de alte tipuri de tratamente. De exemplu, injecțiile cu botox sunt pentru migrene sau sunt pentru dureri de cap, cefalee tensională?
Dr. Ovidiu Tudor: Sunt fabuloase.
Dr. Mihail: Serios?
Dr. Ovidiu Tudor: Sunt fabuloase. Sunt pentru migrene, într-adevăr, dar nu pentru orice tip de migrene. Ele sunt destinate migrenei cronice, acea migrenă care depășește 15 zile pe lună.
Dr. Mihail: Ok. Și unde se injectează?
Dr. Ovidiu Tudor: La nivelul frunții, la nivelul tâmplelor, la nivelul spatelui, la nivelul umerilor. Doar că atenție, nu este o terapie… Efectul este de până la 65% benefic în reducerea frecvenței migrenelor și a intensității. Doar că ai nevoie să te prezinți undeva la fiecare 12 săptămâni la medic pentru a reface tot acest protocol injectabil.
Dr. Mihail: Cât costă oare protocolul ăsta?
Dr. Ovidiu Tudor: Depinde. De la 1000 de RON în sus, în principiu. Depinde de clinică, depinde de medici.
Dr. Mihail: Scapi și de riduri sau…?
Dr. Ovidiu Tudor: Poți scăpa și de riduri, dacă vrei. Care e mecanismul? De a relaxa anumiți mușchi sau…?
Dr. Ovidiu Tudor: De a relaxa anumiți mușchi și de a bloca practic transmiterea nervoasă aberantă la nivelul nervului trigemen, cel care se ocupă de tot ceea ce ține de sensibilitatea feței.
Dr. Mihail: A, ok. Deci, practic, relaxezi trigemenul.
Dr. Ovidiu Tudor: Trigemenul, exact. Iar el nu mai are o transmitere aberantă a informației spre zonele implicate în gestionarea durerii.
Dr. Mihail: Vreau să te întreb și de, să zic, remedii alternative. De exemplu, uleiul de CBD are vreun efect în migrenă?
Dr. Ovidiu Tudor: Foarte popular în vremea actuală, extrem de în trend. El are un efect antiinflamator ușor, are un efect relaxant. Însă toate studiile pe care le avem în momentul de față nu-l recomandă ca tratament singular. Poate fi un adjuvant. Impactul asupra migrenei este destul de scăzut și mare atenție la ce conține, pentru că majoritatea sunt netestate. Poate să fie orice înăuntru. Mare atenție la dozaj, pentru că uneori, într-adevăr, îți poți face mult mai mult rău.
Dr. Mihail: Aromaterapia ajută în migrenă?
Dr. Ovidiu Tudor: Da, poate ajuta. Tot la fel, aici este un efect mai mare pe studii mici, într-adevăr. De exemplu, uleiul de lavandă poate fi un element util. Mentolul poate ajuta, dar recomandarea este tot să fie folosite ca tratamente adjuvante.
Dr. Mihail: Suplimente există care să ajute în migrenă?
Dr. Ovidiu Tudor: Din fericire, da. Avem suplimente pe care le regăsim în ghidurile internaționale de tratament. Primul este magneziul. Este extrem de eficient, iar doza recomandată este de 400-600 de mg pe zi. Avem, pe lângă magneziu, vitamina B2 (riboflavina), într-o cantitate de 400 de mg, cu un efect considerabil și dovedit științific. Și coenzima Q10, extrem de utilă. Cam aici se opresc. Bun, mai sunt studii pe vitamina D, spre exemplu, studii legate de melatonină, care de asemenea ar putea să ajute, dar sunt studii mici, neconcludente.
Dr. Mihail: Magneziul, contează ce formă? Că sunt multe forme de magneziu.
Dr. Ovidiu Tudor: Noi vorbim de magneziu pur. În principiu, depinde. Într-adevăr, se regăsesc foarte multe săruri de magneziu, de la orotat la bisglicinat, la treonat, malat și lista poate continua. Sunt câteva elemente care pot ajuta. Este vorba de bisglicinat, spre exemplu, care are un impact favorabil, și despre L-treonat de magneziu, este cam singurul care străbate bariera hematoencefalică, producând relaxare la nivelul creierului.
Dr. Mihail: Ce zici de neurofeedback? De brain mapping? Ajută?
Dr. Ovidiu Tudor: Ajută, ajută. Sunt proceduri alternative, cum este într-adevăr neurofeedback-ul. Mai era un dispozitiv, Cefaly se numea, o montare la nivelul frunții, într-adevăr, cu transmiterea unor unde. Ajută, procentual vorbind însă, față de terapiile moderne, de anticorpii monoclonali despre care vorbeam, sunt net inferioare. Dar întotdeauna trebuie să vorbești cu pacientul, să-i prezinți toată informația în mod real și să-l întrebi ce-și dorește. Sunt pacienți care se tem de terapia injectabilă, care se tem de inovațiile în domeniul medical, și atunci trebuie să le oferi alternative plauzibile și cu ceva impact științific.
Dr. Mihail: Care ar fi situația în care un pacient cu o durere de cap totuși ar trebui să meargă imediat la urgență, fără să mai caute alte pastile și alte soluții?
Dr. Ovidiu Tudor: Hm, e bună întrebarea, pentru că sunt anumite red flags care ar trebui cumva să ne ducă rapid în camera de gardă. Printre acestea:
- Durerea bruscă, fulgerătoare, care își atinge intensitatea maximă în secunde până la un minut. Migrena, de exemplu, e o durere într-adevăr severă, dar niciodată nu atinge potențialul maxim într-un minut.
- Debutul durerilor de cap la o persoană cu vârsta peste 50 de ani. Dacă nu ai avut dureri de cap sau doar chestii obișnuite și îți apare prima durere de cap severă, cu caracter migrenos, după 50 de ani, mergi la medic.
- Asocierea de simptome: febră, durere de cap, gât înțepenit. Mergi rapid la medic. Ar putea fi meningită, hemoragie, formațiune tumorală.
- Durerea de cap însoțită de vărsături în jet, puternice, încă de la debut.
- Pierderea stării de conștiență sau stări convulsivante asociate cu durerea de cap.
- Fenomene neurologice de focar: tulburări de coordonare, deficite motorii asociate cu durerea de cap.
- Schimbarea caracterului migrenos. Dacă ești o persoană care se știe cu migrene de ani de zile și dintr-o dată caracterul durerii se schimbă și lucrurile nu mai sunt recunoscute, este momentul să mergi la medic.
- Anumite afecțiuni preexistente, cum ar fi formațiunile tumorale sau un status imunocompromis (infecția cu HIV), care dacă asociază dureri de cap, ar trebui să ne trimită la medic.
Dr. Mihail: Astea sunt urgențe, dar cu ce aș vrea să rămână oamenii după acest podcast este cu înțelegerea faptului că o durere de cap care nu e doar o durere obișnuită, care tot apare, care respectă acele criterii despre care am vorbit, trebuie să te trimită la medic. Sigur știe medicul un tratament mai bun. Ai spus mai devreme că și anumiți colegi de-ai tăi, din păcate, nu cunosc aceste tratamente. Pentru tine, cel care te uiți, informația asta trebuie să fie suficientă cât să cauți o a doua opinie. Dacă medicul tău neurolog zice: „Domnule, nu e bun tratamentul ăsta sau nu există”, du-te și întreabă un al doilea medic neurolog. Atâta timp cât există tratament, poți, recunoscând că ai această boală cronică, să cauți tratament pentru ea. La fel cum diabeticul caută tratament pentru diabet. Așa și tu, dacă ai migrenă, recunoști că ai o afecțiune cronică împotriva căreia voința n-o să câștige niciodată și poți să te duci să cauți acest tratament și să-ți recapeți practic viața.
Dacă ar fi acum la final, Ovidiu, să dai trei sfaturi rapide pentru cineva care are frecvent migrenă, ce sfaturi ai da?
Dr. Ovidiu Tudor: Primul: nu ignora migrena. Al doilea: ține un jurnal pentru a-ți afla exact elementele trigger. Și al treilea și cel mai important: mergi la medic. De ce? Pentru că nu ești singur în această luptă. Trăim într-o vreme și într-o societate care oferă alternative moderne de tratament și alternative eficiente. Durerea de cap nu reprezintă o condamnare în zilele noastre. Migrena nu e deloc o condamnare. Are soluții.
Dr. Mihail: Super. Mulțumesc foarte mult pentru tot ce ne-ai povestit astăzi. Vreau din nou să menționez că materialul acesta face parte din campania „Recunoaște migrena”, campanie care are și un site, recunoastemigrena.ro. Chiar acum sunt pe acest site și văd că sunt informații, infografice și îndrumări care te pot ajuta. Ovidiu, mersi mult pentru prezență.
Dr. Ovidiu Tudor: Eu mulțumesc.
Dr. Mihail: Ca de obicei, la obiect și pe înțeles. Cine știe, poate ne mai vedem la un nou podcast pe o altă temă care ține de creier și neurologie.
Dr. Ovidiu Tudor: Apreciez.
Dr. Mihail: Super. Mulțumesc mult. Mulțumesc și ție că ai rămas cu noi până acum. Dacă mai ai întrebări, lasă-le jos în comentarii. Dacă ai o poveste de împărtășit, asta ne-ar interesa la fel de mult, dacă ai o poveste cu durerea de cap, cu migrena, dacă ceva te-a ajutat, dacă ai apelat la unul din aceste tratamente, sunt curios să-ți aud povestea și părerea în comentarii. Așa că mulțumesc mult și ciao și pe curând.
