Cum îți dai seama dacă sforăitul este, de fapt, apnee

Există o afecțiune care se manifestă în fiecare noapte, în timp ce tu dormi, și pe care o poți avea ani întregi fără să știi.

Afecțiunea se numește apnee obstructivă în somn și este mult mai mult decât o problemă cu sforăitul. Netratată, este asociată cu hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și accident vascular cerebral, iar somnolența pe care o produce poate crește inclusiv riscul de accidente.

Ca să înțelegi de ce e periculoasă, trebuie să vedem ce se întâmplă în corp în acele câteva secunde în care respirația se oprește.

Ce este apneea în somn?

Atunci când dormi, musculatura corpului se relaxează, atât mușchii din jurul gâtului, cât și cei ai căilor respiratorii superioare.

La majoritatea oamenilor, aerul continuă să circule normal, însă la o persoană cu apnee obstructivă în somn, căile respiratorii se îngustează prea mult sau se închid temporar. Pieptul poate continua să încerce să tragă aer, dar există un obstacol la nivelul căilor respiratorii. Dacă fluxul de aer se oprește aproape complet pentru cel puțin 10 secunde, vorbim despre o apnee.

Într-o noapte se pot întâmpla mai multe astfel de episoade de blocaj al respirației, iar  numărul acestor evenimente pe oră este unul dintre lucrurile pe care medicii le folosesc pentru a evalua severitatea bolii. Între 5 și 15 evenimente pe oră indică o formă ușoară de apnee, între 15 și 30 una moderată, iar peste 30 una severă, atunci când diagnosticul este stabilit în contextul clinic potrivit.

Când vorbim de o formă severă de apnee, asta înseamnă că respirația poate fi perturbată mai mult de 30 de ori într-o singură oră de somn.

Ce face creierul când nu mai primește suficient oxigen?

Când căile respiratorii se închid, nivelul oxigenului poate începe să scadă, iar dioxidul de carbon să crească.

Creierul detectează problema și declanșează o reacție. Astfel apare o micro-trezire, suficientă pentru ca musculatura căilor respiratorii să își recapete tonusul și aerul să poată trece din nou.

Practic, te trezești, tragi aer, oxigenul revine, iar creierul încearcă din nou să intre într-un somn stabil. Iar după puțin timp, totul se repetă. De cele mai multe ori nu te trezești suficient astfel încât să îți amintești dimineața. De-asta le numim micro-treziri.

Ce se întâmplă cu inima?

În timpul unei apnei, scăderea repetată a nivelului de oxigen și micro-trezirile activează sistemul nervos simpatic, acea parte a sistemului nervos care pregătește organismul când trebuie să fugim de un pericol. 

Pulsul și tensiunea arterială pot fluctua, vasele de sânge sunt supuse unui stres repetat, iar organismul eliberează hormoni implicați în răspunsul la stres.

Problema apare atunci când acest ciclu se repetă noapte după noapte, ani la rând. Apneea obstructivă în somn este asociată cu hipertensiune arterială și cu un risc cardiovascular mai mare. Este întâlnită frecvent și la persoanele cu fibrilație atrială, insuficiență cardiacă, boală coronariană sau antecedente de accident vascular cerebral.

Într-un studiu caz-control, apneea obstructivă a fost identificată la 71% dintre pacienții cu hipertensiune rezistentă, față de 38% dintre cei cu hipertensiune controlată. 

Cum detectezi apneea

Unele dintre cele mai importante semne ale apneei nu le observi tu, ci persoana care doarme lângă tine.

Sforăitul puternic și frecvent, pauzele în respirație observate de partener și episoadele în care pare că te sufoci sau gâfâi după aer sunt semnale clasice care merită investigate.

Dar există și indicii pe care le poți observa singur:

• Te trezești dimineața și ai senzația că nu te-ai odihnit, deși ai stat suficient timp în pat.
• Îți este somn în timpul zilei. 
• Îți este greu să te concentrezi.
• Poți avea dureri de cap dimineața.
• Adormi foarte ușor atunci când stai pe canapea, te uiți la televizor sau citești.
• Uneori apar iritabilitate, probleme de atenție sau senzația că mintea nu mai funcționează la fel de bine.

Și mai există un semn pe care nu trebuie să îl ignori: somnolența la volan. Dacă simți că poți adormi în timp ce conduci sau ți s-a întâmplat deja, e important să investighezi cauza. 

Nu orice om care sforăie are apnee

Sforăitul este frecvent și nu înseamnă automat apnee obstructivă în somn. Dar dacă sforăitul este puternic și se asociază cu pauze de respirație, senzație de sufocare în somn, somnolență excesivă ziua sau hipertensiune, suspiciunea devine mult mai importantă.

Excesul ponderal și obezitatea sunt printre cei mai importanți factori care cresc posibilitatea bolii, deoarece țesuturile din jurul căilor respiratorii pot favoriza îngustarea acestora.

Dar ar fi greșit să spunem că apneea apare doar la persoanele cu obezitate. Anatomia feței și a maxilarului, circumferința gâtului, vârsta, sexul, congestia nazală și alți factori pot conta. Poți fi slab și să ai apnee în somn.

Cum afli dacă o ai apnee în somn?

Diagnosticul necesită o evaluare medicală și măsurarea obiectivă a respirației în timpul somnului.

Standardul de referință este polisomnografia, adică studiul complet al somnului. În timpul unei nopți sunt urmărite simultan respirația, oxigenul din sânge, activitatea cerebrală, ritmul cardiac, mișcările și alte semnale.

Pentru anumiți adulți fără boli complicate și cu suspiciune crescută de apnee obstructivă moderată sau severă, medicul poate recomanda un test de apnee în somn făcut acasă. Primești un dispozitiv portabil, dormi în propriul pat, iar aparatul urmărește parametri precum fluxul de aer, efortul respirator și oxigenarea.

Este mult mai simplu decât își imaginează majoritatea oamenilor, dar testul de acasă nu este potrivit pentru oricine și nu este un test de screening pe care să îl facem tuturor oamenilor fără simptome. În anumite boli cardiace sau respiratorii, după AVC, în suspiciunea de hipoventilație, la utilizarea cronică de opioide sau în insomnia severă, polisomnografia poate fi alegerea mai potrivită.

Concluzii

Poți avea apnee în somn și să nu știi pentru că problema apare exact în timp ce dormi. Nu normaliza ani întregi ideea că este firesc să dormi șapte-opt ore și să te trezești epuizat. 

Dacă sforăi puternic, cineva a observat că ai pauze în respirație, te trezești sufocat, ești foarte somnoros ziua sau ai o hipertensiune greu de controlat, discută cu medicul despre posibilitatea apneei obstructive în somn.