În multe din situații, odată cu trecerea anilor și înaintarea în vârstă, ușor, ușor poate apărea și pierderea auzului. Ea poate fi atât de lentă încât să nu îți dai seama că se întâmplă. Mai întâi dai televizorul puțin mai tare, apoi începi să îi rogi pe ceilalți să repete ce au spus, într-un loc aglomerat îți este din ce în ce mai greu să urmărești conversația și ajungi să crezi că oamenii din jur au început pur și simplu să vorbească mai încet sau neclar.
Partea surprinzătoare este însă că pierderea auzului nu pare să fie doar o problemă a urechilor. În ultimii ani, studiile au găsit o legătură consistentă între scăderea auzului și sănătatea creierului.
Iar Comisia Lancet, în raportul din 2024 despre prevenția demenței, include pierderea auzului printre factorii de risc modificabili pentru demență.
Cu cât auzul scade mai mult, cu atât crește și riscul
O meta-analiză publicată în 2024 a analizat 50 de studii și peste 1,5 milioane de persoane. S-a observat că persoanele care și-au pierdut auzul au avut un risc de demență cu aproximativ 35% mai mare decât cele care nu au avut această problemă.
Și, dacă vrei să înțelegi de ce se întâmplă asta, e important de menționat că odată cu pierderea auzului, creierul trebuie să muncească mai mult. Resurse pe care creierul le-ar putea folosi pentru memorie, atenție și alte procese sunt folosite pentru simplul efort de a înțelege conversația.
Iar dacă fiecare conversație devine obositoare, persoanele care își pierd auzul încep să evite situațiile în care nu te simt confortabil. Și așa apare izolarea socială.
Nu mai merg atât de des la restaurant pentru că nu înțeleg ce spune lumea, nu mai intră la fel de ușor într-o conversație de grup, poate răspund mai puțin la telefon. Treptat, lumea lor socială se poate micșora.
Iar izolarea socială este ea însăși asociată cu riscul de demență și apare separat printre factorii modificabili analizați de Comisia Lancet.
Creierul poate suferi modificări
Creierul nu este un organ static, regiunile sale se adaptează permanent la informațiile pe care le primesc.
Atunci când semnalul auditiv devine mai slab pentru perioade lungi, pot apărea modificări în rețelele cerebrale implicate în procesarea sunetului și în alte funcții cognitive.
De aceea, cercetătorii discută astăzi despre mai multe mecanisme care probabil lucrează împreună: efort cognitiv crescut, modificări cerebrale, factori biologici comuni și izolare socială.
Cum îți dai seama că auzul începe să scadă?
Problema este că semnalele sunt adesea comportamente pe care ajungi să le consideri normale.
Poate observi că:
- dai televizorul mai tare decât ceilalți;
- ceri tot mai des oamenilor să repete;
- înțelegi bine o conversație în liniște, dar foarte greu într-un locuri aglomerate;
- îți este greu să urmărești o discuție cu mai multe persoane;
- conversațiile lungi au început să te obosească;
- familia îți spune că nu mai auzi bine.
În astfel de situații, merită făcută o evaluare ORL și o audiogramă. Testul este simplu, nedureros și poate arăta mult mai precis dacă există o pierdere auditivă și ce frecvențe sunt afectate.
Dacă auzul scade brusc, regula este complet diferită
Pierderea auzului asociată înaintării în vârstă apare de obicei progresiv. Dar auzul poate scădea și brusc.
Dacă te trezești și observi că nu mai auzi sau auzi mult mai slab cu o ureche, mai ales dacă schimbarea s-a produs în câteva ore sau zile, nu aștepta să vezi dacă trece.
Pierderea bruscă neurosenzorială a auzului necesită evaluare medicală rapidă, pentru că tratamentul poate fi dependent de timp.
Ce poți face dacă simți că nu mai auzi la fel
Un aparat auditiv te va ajuta să poți urmări din nou o conversație fără să depui un efort uriaș, să poți participa la o masă cu prietenii, să poți răspunde când cineva îți vorbește din cealaltă cameră și să poți rămâne conectat la oamenii din jur.
Iar toate acestea înseamnă și stimulare pentru creier. Nu putem spune încă faptul că tratarea hipoacuziei va preveni demența. Dar știm deja două lucruri importante:
- pierderea auzului este asociată consistent cu un risc mai mare de declin cognitiv și demență
- primul mare studiu randomizat sugerează că intervenția auditivă poate încetini declinul cognitiv la persoanele mai în vârstă cu risc crescut.
Concluzie
Dacă simți că în neregulă cu auzul tău, mergi la medic și fă un consult de specialtate. Ai ocazia, astfel, să previi o problemă care poate conta și pentru creierul pe care vrei să îl păstrezi sănătos peste 10 sau 20 de ani.
Întreabă-l pe dr. Mihail
Pune o întrebare legată de conținutul articolului și află ce recomandări are Dr. Mihail pentru problema ta.
