Cum tratăm problemele de vedere

Dacă în preistorie să te naști sau să dezvolți probleme de vedere era considerat un mare ghinion, afectând șansele de supraviețuire, astăzi există numeroase metode pentru a corecta aceste defecte. Primii ochelari, însă rudimentari, erau realizați dintr-un fel de fildeș și aveau scopul de a proteja ochii de razele soarelui.

Ochelarii mai apropiați de forma modernă au apărut abia în secolele XVI-XVII. Aceștia aveau lentile convergente și erau utilizați pentru problemele de vedere cauzate de înaintarea în vârstă. În 1629, o companie și-a lansat ochelarii sub sloganul „O binecuvântare pentru cei în vârstă” (A blessing to the aged).

Astăzi, motivele pentru care oamenii poartă ochelari sunt diverse, dar răspunsul simplu este că ochelarii îmbunătățesc vederea. Aceștia redirecționează razele de lumină și ajută la focalizarea corectă a imaginii pe retină. Printre cele mai frecvente defecte ale vederii se numără miopia, hipermetropia și astigmatismul. Acestea pot fi corectate nu doar cu ajutorul lentilelor (ochelari sau lentile de contact), ci și prin intervenții chirurgicale, care remodelează corneea.

Cum apar problemele ochilor?

Aceste defecte ale globului ocular au diferite motive pentru care apar:

• În perioada de creștere (8-12 ani) globul ocular se modifică, nu se dezvoltă normal și poate apărea miopia, care este cel mai frecvent defect întâlnit la tineri;
• Odată cu înaintarea în vârstă, cristalinul își pierde din elasticitate și nu mai e capabil să focalizeze imaginile îndepărtate;
• Pot fi transmise genetic;
• Stresul vizual este un alt factor care determină probleme ale ochilor, cititul prea mult sau privirea excesivă a ecranelor.

“Eu nu-mi port ochelarii, deoarece îmi slăbesc vederea”

Acesta e un mit folosit de foarte multe persoane și, în ciuda puținelor studii făcute asupra lui, însăși anatomia ochiului uman ne poate dovedi că e un simplu mit.  

În trecut, copiilor le erau recomandați ochelari cu dioptrii mai mici, deoarece se credea că așa se putea încetini creșterea dioptriilor, dar un studiu din 2002 a confirmat chiar opusul, iar alt studiu din 2011 în urma căruia au fost analizați 4696 de copii, a demonstrat, la fel ca cel din 2002, că ochelarii cu dioptriile nepotrivite sau nepurtarea ochelarilor nu fac altceva decât să înrăutățească vederea.

Deși poate ai multe motive pentru care preferi să nu-ți porți ochelarii (de la motive estetice până la îngustarea perspectivei), frica de a-ți întrăutăți vederea nu ar trebui sa fie unul dintre ele.

Probabil ai observat și tu că în ultimii ani, din ce în ce mai mulți tineri au nevoie de ochelari, iar în majoritatea cazurilor, cauza este miopia. Un document publicat de Geoffrey Rose (2008) analizează miopia cu ajutorul a două grupuri de copii chinezi cu vârstă similară: 628 de copii care trăiesc în Singapore și 124 care trăiesc în Sydney. Dintre cei care locuiesc în Singapore, 29% au părut să prezinte miopie, în comparație cu doar 3 la sută dintre cei care trăiesc în Sydney. Pentru eșantioanele din Sydney / Singapore, respectiv 32/29 la sută dintre copii nu aveau părinți cu miopie, 43/43 la sută au avut un părinte cu miopie, iar 25/28 la sută au avut doi părinți cu miopie. Dacă miopia a fost pur și simplu rezultatul mutațiilor genetice moștenite, frecvențele sale între țări nu ar trebui să fie la fel de diferite pe cât sunt.

Astfel, aceste diferențe provin inclusiv din numărul de cărți citite și ore petrecute pe calculatoare sau la TV. Singura diferență de comportament între cele două grupuri a fost numărul de ore pe care copiii au avut tendința de a-l petrece în aer liber. În Sydney, copiii au petrecut în medie aproximativ 14 ore pe săptămână afară, comparativ cu doar 3 ore în Singapore. De aici putem ajunge la concluzia ca stresul vizual este destul de întâlnit în zilele noastre, iar ecranele pe care le privim atât de relaxați pot aduce daune vederii mai multe decât ne așteptăm.

De ce sunt ecranele dăunătoare pentru ochii tăi?

Pentru început, să vedem ce este lumina albasră. 

Lumina soarelui conține raze de lumină roșie, portocalie, galbenă, verde și albastră și multe nuanțe ale fiecăreia dintre aceste culori, în funcție de energia și lungimea de undă a razelor individuale (numită și radiație electromagnetică). Combinate, ele creează ceea ce numim „lumină albă” (sau lumina soarelui). Fără a ne complica, există o relație simplă în fizică între lungimea de undă a unei raze și energia conținută de ea. Aceasta ne spune că, energia unei raze este cu atât mai mare cu cât lungimea sa de undă e mai mică. Cea mai mică lugime de undă o au razele albastre.

 Cantitatea de lumină albastră pe care o au ecranele este doar o fracțiune din cea aflată în lumina soarelui, dar timpul pe care îl petrec oamenii expuși la ecrane și distanța la care sunt ținute face lumina albastră să fie toxică pentru ochi. În plus, lumina albastră devine și mai intensă noaptea. Datorită enegiei mari pe care o au, razele acestea de lumină distrug celulele fotoreceptoare (care au rol de a capta imaginea vizuală) și produc reacții chimice în retină. În prezent, încă se studiază acest subiect și încă nu are multe studii la bază, dar există opțiunea telefonului “modul de noapte” care face ca ecranul să emită raze de lumină galbenă/portocalie. 

Pe lângă lumina ecranelor, mai există un factor al tehnologiei care afectează ochii. Faptul că noi privim mult prea concentrați atunci când folosim aceste gadgeturi ne face să clipim mai puțin, iar acest lucru poate duce la uscarea corneei.

Pe lângă ochelari și metodele chirurgicale, exista o altă metodă destul de dezbătută pentru a trata problemele de vedere: exercițiile de antrenare ale globului ocular. 

Cum funcționează aceste exerciții și cum le practicăm?

Scopul terapiei vederii poate fi consolidarea mușchilor oculari, iar conform mai multor investigații, această terapie nu poate trata miopia sau hipermetropia, dar le poate preveni. În schimb, poate ajuta la refacerea comportamentului vizual deficitar sau poate ajuta la repararea ochiului leneș, problemelor de urmărire sau dislexia. 

În ce constau aceste exerciții? 

1. Schimbarea focalizării: ține-ți degetul arătător aproape de față și focalizează- cu privirea. Îndepărtează-l ușor, dar rămâi concentrat pe deget. Când nu-l mai poți depărta, concentrează-te pe cel mai îndepărtat punct pe care îl vezi și rămâi așa câteva secunde, apoi focalizează din nou degetul și apropie-l ușor de față. Repetă de trei/cinci ori.
   
   
2. Odihnirea ochilor: amintește-ți pe parcursul zilei să-ți odihnești ochii. Închide-i 10 secunde de câteva ori pe zi.
   
   
3. Focalizare aproape-departe: concentrează-te 5-10 secunde pe un obiect aflat la 20cm apoi concentrează-te 5-10 secunde pe un obiect aflat la peste 150m. Repetă de 5 ori.
   
   
4. Mișcarea sus-jos, stânga-dreapta: mișcă-ți ochii de 8 ori sus-jos, apoi de 8 ori stânga dreapta.

Ce poți face pentru sănătatea ochilor tăi?

• Mergi la control în mod regulat;
• Poartă lentilele recomandate de medicul oftalmolog;
• Poartă ochelari de soare cu protecție împotriva radiațiilor ultraviolete (UV), atât vara, cât și iarna;
• Folosește ochelarii de protecție atunci când faci activități riscante, cum ar fi utilizarea substanțelor chimice toxice;
• Fă pauze regulate în timp ce lucrezi intens cu ochii, cum ar fi privirea ecranului computerului;
• Ține-ți sub control afecțiunile cronice de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul;
• Încearcă să ai o dietă bogată în fructe, legume și acizi grași omega-3 (găsiți în pește și diferite alune).

Ai grija de tine! 🙂