B?uturile Energizante: Beneficii, Riscuri ?i Impactul Consumului Excesiv

În societatea noastr? rapid?, b?uturile energizante au câ?tigat o popularitate semnificativ?. Totu?i, în ciuda a ceea ce promit, acestea pot avea efecte d?un?toare asupra s?n?t??ii dac? sunt consumate în exces. Acest articol abordeaz? beneficiile ?i riscurile asociate cu b?uturile energizante ?i impactul pe care îl pot avea asupra organismului.

Impactul Pe Termen Scurt vs. Termen Lung

De?i b?uturile energizante pot avea un efect de revitalizare imediat, pe termen lung pot afecta serios organismul. Studiile recente, inclusiv cel realizat de Asocia?ia Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor, arat? c? acestea con?in conservan?i, zah?r ?i îndulcitori în cantit??i mari.

Este esen?ial s? în?elegem c? nu exist? alimente sau b?uturi intrinsec “bune” sau “rele”. Excep?ii notabile sunt ?ig?rile ?i consumul excesiv de alcool. Valoarea nutri?ional? a unui aliment sau b?utur? depinde de context ?i de nevoile individuale.

De exemplu, un atlet care a f?cut un efort intens ?i se confrunt? cu epuizare fizic? ar putea beneficia de un impuls de energie dintr-un astfel de energizant. Pe de alt? parte, pentru un adolescent care consum? b?uturi energizante f?r? a fi activ, acestea pot reprezenta un risc semnificativ pentru s?n?tate, cum am observat din recentele incidente nefericite.

Componentele B?uturilor Energizante

Majoritatea b?uturilor energizante con?in ingrediente precum taurina, carnitina, vitamina B12, aminoacizi, minerale, zah?r ?i cafein?.

Taurina ?i Carnitina: Prezente în carne de pui, curcan, ton ?i vit?, aceste aminoacizi nu prezint? în mod tipic riscuri pentru s?n?tate, chiar dac? sunt consumate în exces din b?uturi energizante.

Vitamine, Minerale ?i Al?i Aminoacizi: În general, aceste componente nu au demonstrat beneficii semnificative pentru s?n?tate în contextul b?uturilor energizante.

Zah?r: Despre zah?r, se poate spune c? contextul conteaz?. De?i poate fi benefic pentru cei care au nevoie de un impuls de energie în activit??i intense, consumul excesiv poate duce la probleme de s?n?tate pe termen lung, cum ar fi obezitatea, diabetul ?i bolile cardiovasculare.

Cafeina: Este componenta care adesea genereaz? cele mai multe preocup?ri. Cafeina este un neurotransmi??tor potent, care ajut? la men?inerea alertei ?i a concentr?rii. În cantit??i moderate, poate fi benefic?, mai ales pentru adul?ii activi. Cu toate acestea, în doze mari, poate avea efecte negative asupra inimii ?i tensiunii arteriale.

Recomand?rile Consumului de Cafein?: O Privire Profund?

Cafeina este o substan?? întâlnit? în numeroase produse de consum din zilele noastre, de la cafea ?i ceai pân? la ciocolat?, pr?jituri ?i diverse alte alimente. Având în vedere popularitatea crescut? a b?uturilor energizante ?i a altor produse cu con?inut ridicat de cafein?, este esen?ial s? în?elegem cât de mult? cafein? este s?n?toas? pentru consum ?i care sunt posibilele repercusiuni ale unui consum excesiv.

Doza zilnic? de cafein? pentru adul?i

O cafea espresso con?ine, în medie, 60 de miligrame de cafein?. Limita zilnic? recomandat? este de maxim 5 cafele pe zi, adic? 300 de miligrame de cafein?. Consumul a mai mult de 5 cafele zilnic poate duce la efecte adverse, în special de natur? cardiovascular?: probleme cardiace, hipertensiune arterial?, risc crescut de accidente vasculare cerebrale ?i alte complica?ii.

Recomand?rile pentru copii

În cazul copiilor, lucrurile stau diferit. Multe societ??i pediatrice, inclusiv unele dintre cele mai respectate la nivel global, recomand? evitarea total? a cafeinei pân? la vârsta de 12 ani. Între 12 ?i 18 ani, limita este de 100 de miligrame pe zi, echivalentul a un shot ?i jum?tate de espresso. Totu?i, Academia Canadiana de Pediatrie ofer? recomand?ri diferite:

4-6 ani: maxim 45 mg pe zi

7-9 ani: maxim 62 mg pe zi

10-12 ani: maxim 85 mg pe zi

12-18 ani: maxim 100 mg pe zi

Este important s? subliniez faptul c?, de?i copiii nu sunt tradi?ional asocia?i cu consumul de cafea, exist? multe alte produse care con?in cafein?. G?sim cafein? în ceaiuri, ciocolat?, dulciuri, gume, cereale ?i diverse b?uturi comercializate pentru copii. De aceea, chiar dac? un produs nu este în mod explicit o “cafea”, acesta poate con?ine cafein? în cantit??i semnificative.

B?uturile Energizante ?i Consumul de Cafein?

Un exemplu relevant în contextul actual este consumul de b?uturi energizante de c?tre adolescen?i. Aceste b?uturi pot con?ine cantit??i semnificative de cafein?, care, atunci când sunt consumate în exces, pot avea consecin?e grave. Considerând un tân?r de 15 ani care bea 4 energizante de 500 ml într-o zi, acesta ar consuma un echivalent al a 10 cafele espresso.

Pe lâng? cafein?, aceste b?uturi con?in ?i cantit??i mari de zah?r, care pot contribui la probleme de s?n?tate. Consumul excesiv poate duce la cre?terea tensiunii arteriale, afectarea inimii, demineralizarea oaselor, aritmii ?i chiar afec?iuni ale sistemului nervos, precum insomnii, anxietate, nervozitate ?i convulsii. Mai mult, pot cre?te riscul de depresie, anxietate ?i tulbur?ri de comportament.

În concluzie, b?uturile energizante pot fi benefice în anumite situa?ii ?i pentru anumite persoane, dar este esen?ial s? se aib? în vedere modera?ia ?i poten?ialele riscuri. Nu exist? “b?uturi energizante bune sau rele”, ci conteaz? mai degrab? modul ?i contextul în care sunt consumate.
De asemenea este esen?ial s? educ?m tinerii ?i s? îi inform?m despre poten?ialele riscuri asociate cu un consum excesiv de cafein?. Nu uita?i c?, în cantit??i moderate, cafeina poate fi benefic?, îns? limita zilnic? recomandat? nu ar trebui dep??it?.

Dac? ave?i întreb?ri sau propuneri de subiecte, a?tept?m cu interes feedback-ul vostru. Mul?umim pentru aten?ie ?i ne revedem curând!A?a cum se spune adesea, doza face diferen?a între un medicament ?i o otrav?.

September 19, 2023 0

Alcoolul: Impactul devastator asupra creierului ?i a corpului

În blogul de mai jos vom explora ce se întâmpl? în corpul t?u atunci când consumi alcool. De la momentul în care intr? în fluxul sanguin, alcoolul începe s? afecteze diferite organe ?i sisteme, cauzând efecte atât pe termen scurt, cât ?i pe termen lung. Vom discuta ?tiin?a din spatele intoxica?iei, deshidrat?rii ?i deterior?rii ficatului ?i cum acestea pot duce la probleme grave de s?n?tate atunci când alcoolul este consumat în exces.

În primul rând, alcoolul ajunge direct din gur? în stomac, apoi în intestinul sub?ire, unde intr? în fluxul sanguin.

Acest lucru face ca ficatul t?u s? lucreze la capacitate maxim? pentru a descompune alcoolul. Dar atunci când consumi mai mult alcool decât poate procesa ficatul t?u, acesta r?mâne în fluxul sanguin, afectându-?i creierul, inima ?i alte organe.

Alcoolul ajunge peste tot în corp, fiecare celul? intr? în contact cu alcoolul ?i, astfel, afecteaz? orice celul? din corp ?i duce la efectele despre care vom vorbi acum. Alcoolul se transform? de c?tre NAD în acetaldehid?, iar acetaldehid? se transform? în acetat, care este folosit ca energie. Aceast? transformare trebuie s? se fac? rapid, de aceea, suplimentele cu NAD înainte ?i dup? consumul de alcool pot ajuta, dar vom vorbi despre asta în alt videoclip. Alcoolul este otrav?, acetaldehida este ?i mai otrav?, iar acetatul este energie ATP.

Ficatul poate metaboliza aproximativ 1 pahar de alcool pe or?:

400 ml de bere
150 ml de vin
44 ml de t?rie cu 40% alcool

Acesta este motivul pentru care, de regul?, aceasta este cantitatea de alcool din meniu. Betia apare atunci cand bei mai rapid decat ficatul tau poate metaboliza;

Predispozi?ia la alcool face ca oamenii s? se simt? mai bine când consum? alcool, motiv pentru care sunt predispusi s? consume alcool mai mult. Cei care sunt predispu?i se simt mai bine la petreceri ?i trebuie s? fie ?i mai aten?i la consumul de alcool.

Iata efectele alcoolului asupra corpului tau:

Efecte asupra creierului: Creierul t?u este un organ remarcabil, responsabil pentru gândire, luarea deciziilor ?i memorie. Cu toate acestea, consumul de alcool poate provoca degenerarea creierului, chiar ?i în cantit??i moderate. Cercet?rile au ar?tat c? alcoolul poate duce la sub?ierea neocortexului ?i la afectarea altor regiuni ale creierului. Asem?nat cu o furtun? puternic? care erodeaz? str?zile ora?ului, consumul cronic ?i excesiv de alcool poate mic?ora creierul ?i poate afecta func?iile cognitive ?i memorie.

Pl?cere diminuat?: Eliberarea de dopamin? în creier este responsabil? de sentimentul de pl?cere pe care-l experiment?m atunci când consum?m alcool. Cu toate acestea, odat? cu timpul, dezvolt?m toleran??, iar perioada de sentimente negative cre?te. Acest lucru duce la o pierdere gradual? a pl?cerii ini?iale ?i la o diminuare a efectelor recompensatoare ale alcoolului.
Efecte hormonale – Cre?terea gr?simii abdominale: Alcoolul poate influen?a conversia testosteronului în estrogen, ceea ce poate duce la cre?terea depunerilor de gr?sime în zona abdominal?. Aceast? modificare hormonal? poate avea consecin?e negative asupra s?n?t??ii tale generale ?i poate afecta dezvoltarea sexual? ?i func?ia cognitiv?.
Consumul în timpul sarcinii: Unul dintre cele mai grave aspecte ale consumului de alcool este impactul asupra sarcinii. Femeile îns?rcinate care consum? alcool expun f?tul la riscul de sindrom alcoolic fetal. Aceast? condi?ie poate provoca daune permanente la nivelul creierului ?i altor p?r?i ale corpului f?tului. Este imperativ s? evi?i complet consumul de alcool pe durata sarcinii pentru a asigura s?n?tatea ?i dezvoltarea optim? a copilului t?u.
Efectele asupra comportamentului: Alcoolul poate afecta comportamentul ?i starea noastr? de spirit. De ce anumite persoane aleg s? consume alcool? Cum influen?eaz? alcoolul comportament ul ?i rela?iile noastre sociale? Aceste întreb?ri merit? aten?ie ?i ne vor ajuta s? în?elegem mai bine impactul alcoolului asupra vie?ii noastre sociale ?i emo?ionale.
Durerea de cap (cefalee): Dac? ai consumat excesiv alcool, este posibil s? experimentezi cefalee ?i disconfort. Consumul de alcool poate provoca deshidratare, dilatarea vaselor de sânge ?i inflama?ii, ceea ce poate declan?a dureri de cap persistente.
Microbiomul intestinal afectat: Consumul de alcool perturb? echilibrul microbiomului intestinal, având un impact negativ asupra s?n?t??ii intestinale. Alcoolul poate distruge bacteriile benefice din intestin ?i poate afecta semnalizarea chimic? ?i neuronal? între intestine, ficat ?i creier. Aceste schimb?ri pot conduce la inflama?ii ?i pot afecta semnalizarea neuroimun? în creier.
Alcoolul ?i somnul de calitate: De?i alcoolul poate p?rea c? induce o stare ini?ial? de relaxare, consumul s?u perturb? calitatea somnului. Activitatea electric? crescut? în creier ca urmare a consumului de alcool poate face somnul mai pu?in odihnitor. Astfel, consumul regulat de alcool poate afecta s?n?tatea ta general? ?i nivelul de energie pe parcursul zilei.
Alcoolul ca ?i depresiv: Este important s? recunoa?tem c? alcoolul este un depresiv ?i poate accentua simptomele de anxietate ?i depresie. Dac? te confrun?i cu astfel de probleme, evit? consumul de alcool ?i adreseaz?-te unui specialist pentru sprijin suplimentar.
Consumul de alcool ?i gestionarea greut??ii corporale: Alcoolul este bogat în calorii ?i consumul regulat poate duce la cre?terea în greutate. De asemenea, alcoolul poate cre?te impulsivitatea ?i poate împiedica procesul de ardere a gr?similor, dificult??i ad?ugate în eforturile de pierdere în greutate.
Alcoolul ca ?i cancerigen: Unul dintre efectele mai grave ale consumului de alcool este legat de riscul crescut de cancer. Produsul de metabolizare al alcoolului, acetaldehida, este considerat cancerigen. Studiile arat? c? consumul de alcool contribuie la apari?ia unor tipuri de cancer, fiind responsabil pentru aproximativ 4% din cazurile de cancer la nivel global.
Impactul devastator asupra ficatului: Ficatul este organul responsabil de metabolizarea alcoolului în organism. Consumul excesiv de alcool poate suprasolicita ficatul, ducând la apari?ia afec?iunilor hepatice grave, cum ar fi steatoza hepatic? (ficatul gras) sau ciroza. Protejarea s?n?t??ii ficatului t?u implic? evit area consumului excesiv de alcool.

Concluzie: Este esen?ial s? fim con?tien?i de impactul negativ pe care îl poate avea consumul de alcool asupra corpului ?i min?ii noastre. Efectele nocive ale alcoolului asupra creierului ?i ficatului sunt reale ?i pot avea consecin?e serioase asupra s?n?t??ii noastre pe termen lung. Prin adoptarea unui stil de via?? s?n?tos ?i evitarea consumului excesiv de alcool, putem proteja s?n?tatea noastr? ?i ne putem bucura de o via?? mai fericit? ?i plin? de vitalitate.

Surse:

NIH: https://www.niaaa.nih.gov/alcohol-and…

Alcoolul si creierul: https://www.nature.com/articles/s4146…

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/arti…

https://www.health.harvard.edu/mind-a…

Microbiom: https://www.mdpi.com/2077-0383/10/3/541

Adictia si toleranta: https://www.sciencedirect.com/science…

Hormoni, testosteron si estorgen, aromatizare: https://www.sciencedirect.com/science…

Alcoolul si cancerul: https://www.thelancet.com/infographic…

Huberman Lab / @hubermanlab : https://hubermanlab.com/what-alcohol-… ( sursa de informatii, format si mod de prezentare)

Time Stamps:

0:21 – În clipul de ast?zi

2:31 – Ce este alcoolul si cum functioneaza

6:40 – Predispozitia de a deveni alcoolic

8:29 – Metabolizarea alcoolului

9:52 – E bun un pahar de alcool pe zi ?

Efectele nocive ale alcoolului

12:25 – Efectul 1 :Consumul de alcool cauzeaza topirea creierului

16:40 – Efectul 2 : Reducerea placerii

18:58 – Efectul 3 : Schimbarea hormonala: testosteron, estrogen si burta mare

21:20 – Efectul 4 : Consumul de alcool în timpul sarcinii

23 :44 – Efectul 5 : Efectele alcoolului asupra

comportamentului

27:22 – Efectul 6 : Stres, Cortizol, Schimb?ri hormonale

30:00 – Efectul 7 : Efectul asupra microbiomului intestinal

32:39 – Efectul 8 : Efectul alcoolului asupra somnului

35:15 – Efectul 9 : Alcoolul este un pro-depresiv

36:11 – Efectul 10 : Te impiedica sa salbesti

38:21 – Efectul 11 : Alcoolul este cancerigen

38:41 – Efectul 12 : Alcoolul distruge ficatul

40:12 – Efectul 13 : Dureri de cap

41:39 – Mahmureala

43:07 – Outro

?????Cine sunt eu??????Mihail Pautov, medic specialist in chirurgie generala si asistent de cercetare. In timpul liber scriu pe blog (www.doctormihail.ro) filmez vloguri despre medicina si probleme/dileme medicale, host la MediCOOL – A1.

Hai sa ne conectam!

? Instagram: https://www.instagram.com/doctor.mihail/

? Facebook: https://www.facebook.com/doctormihail

? TikTok: https://www.tiktok.com/@doctor.mihail

??Blog: www.doctormihail.ro

? Email: contact@doctormihail.ro

June 5, 2023 0

Cele 12 gre?eli în sl?bit

În efortul de a pierde în greutate, mul?i dintre noi c?dem în capcanele unor gre?eli comune. În?elegerea acestora ?i a modului de a le evita ne poate ajuta s? atingem obiectivele de s?n?tate ?i fitness mult mai eficient. Iat? cele 12 gre?eli comune în pierderea în greutate ?i cum s? le evi?i:

1. Stabilirea a?tept?rilor nerealiste

Este esen?ial s? avem obiective realiste de pierdere în greutate. A?teptând s? sl?be?ti 10 kg în 10 zile nu este doar nerealist, ci ?i nes?n?tos. Studiile arat? c? ajustarea a?tept?rilor de pierdere în greutate la niveluri mai realiste duce la rezultate mai bune. Deci, stabile?te-?i obiective pe care le po?i atinge ?i care sunt s?n?toase pentru tine.

2. S?ritul peste mese

Indiferent dac? urmezi o diet? intermitent fasting sau nu, s?ritul peste mese poate duce la supraalimentare în celelalte mese. Cercet?rile indic? faptul c? s?ritul peste mese poate duce la cre?terea consumului de energie la urm?toarea mas? ?i reduce calitatea dietei zilnice.

3. Eliminarea complet? a unui grup alimentar

De exemplu, eliminarea tuturor carbohidra?ilor, când de fapt ar trebui s? evi?i doar carbohidra?ii nes?n?to?i. Dieta ta trebuie s? fie echilibrat? ?i diversificat?, cu toate grupele de alimente reprezentate. Eliminarea complet? a carbohidra?ilor din diet? poate duce la deficien?e nutri?ionale.

4. Consumul insuficient de proteine

Proteinele sunt esen?iale pentru sa?ietate ?i men?inerea masei musculare. Dac? nu consumi suficiente proteine, s-ar putea s? te sim?i mai înfometat ?i s? pierzi masa muscular? în timp ce sl?be?ti.

5. Demotivarea rapid?

Este normal s? ai zile mai pu?in perfecte. Important este s? te ridici ?i s? continui. În?elege c? pierderea în greutate este un proces ?i c? e?ecurile ocazionale fac parte din c?l?torie.

6. Focalizarea excesiv? pe cardio în detrimentul antrenamentelor de for??

Ambele sunt esen?iale pentru un corp s?n?tos ?i echilibrat. În timp ce cardio poate ajuta la arderea caloriilor, antrenamentele de for?? ajut? la construirea ?i men?inerea masei musculare, ceea ce poate îmbun?t??i metabolismul.

7. Dormitul insuficient

Acest lucru poate duce la cre?terea nivelului de cortizol, hormonul stresului, care poate stimula acumularea de gr?sime ?i descompunerea masei musculare. A?adar, asigur?-te c? ob?ii suficient somn în fiecare noapte.

8. Înfometarea excesiv?

Este important s? în?elegem conceptul de hormesis, care se refer? la faptul c? un agent de mediu poate avea un efect benefic la doze mici ?i un efect d?un?tor la doze mari. A?adar, în loc s? te înfometezi, încearc? s? adop?i o abordare echilibrat? ?i s? m?nânci por?ii mici ?i frecvente.

9. Consumul insuficient de ap?

Dac? nu te hidratezi suficient, po?i confunda foamea cu setea, ceea ce poate duce la supraalimentare. Asigur?-te c? bei suficient? ap? în fiecare zi.

10. Lipsa consisten?ei

Indiferent de cât de bun este planul t?u, dac? nu îl urmezi în mod constant, nu vei vedea rezultatele dorite. Consisten?a este cheia succesului în orice obiectiv de s?n?tate sau fitness.

11. Prea mult? aten?ie acordat? cântarului

S?n?tatea ?i bun?starea ta nu ar trebui m?surate doar în kilograme. În timp ce cântarul poate oferi o m?sur? a progresului, este important s? ?ii cont ?i de alte indicatori, cum ar fi nivelul de energie, calitatea somnului, cum te sim?i în haine ?i altele.

12. Lipsa motiva?iei ?i disciplinei

Sunt esen?iale pentru a reu?i în orice obiectiv de s?n?tate sau fitness. G?se?te ceea ce te motiveaz? ?i p?streaz?-?i disciplina pentru a te men?ine pe drumul cel bun.

În concluzie, pierderea în greutate este un proces care implic? mult mai mult decât simpla reducere a num?rului de calorii consumate. Prin în?elegerea ?i evitarea acestor 12 gre?eli comune, po?i face pa?i uria?i în direc?ia obiectivelor tale de s?n?tate ?i fitness. Nu uita, c?l?toria c?tre o versiune mai s?n?toas? a ta este exact asta – o c?l?torie. Fii blând cu tine însu?i, f? schimb?ri mici ?i constante, ?i vei fi surprins de cât de departe po?i ajunge.

Surse:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32398…

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/arti…

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30379…

Time Stamps:

1:00 – Greseala 1 : A?tept?ri nerealiste

2:35 – Greseala 2 : Saritul peste mese

4:53 – Greseala 3 : Scoti complet o grupa alimentara

6:36 – Greseala 4 : Limitezi num?rul de proteine

8:03 – Greseala 5 : Demotivarea rapida

9:02 – Greseala 6 : Faci doar cardio

9:52 – Greseala 7 : Nu dormi suficient

10:40 – Greseala 8 : Foame drastic?

11:48 – Greseala 9 : Deshidratare

12:59 – Greseala 10 : Lipsa consisten?ei

14:33 – Greseala 11 : Nu iti prepari mesele în avans

16:24 – Greseala 12 : Te concentrezi prea mult pe cântar

?????Cine sunt eu??????Mihail Pautov, medic specialist in chirurgie generala si asistent de cercetare / creator de continut.

Hai sa ne conectam!

? Instagram: https://www.instagram.com/doctor.mihail/

? Facebook: https://www.facebook.com/doctormihail

? TikTok: https://www.tiktok.com/@doctor.mihail

? Youtube: http://youtube.com/doctormihail

??Blog: www.doctormihail.ro

? Email: contact@doctormihail.ro

Alte video pe acest subiect:

May 28, 2023 0

Q&A 1 – raspund la intrebari medicale

Q&A – raspund la intrebarile voastre medicale.

Da click pe intrebarea de jos care te intereseaza

???? ( Click pe minutul din stanga)

0:11 – Ce parere aveti despre produsele herbalife? Incerc sa imi conving mama ca nu sunt ok.

1:36 – Cum ne îngrasam sanatos?

3:08 – Remedii naturale pentru tiroida ?

4:58 – Hipertrofia cornetelor si deviatia de sept. Cauze, ce presupun operatiile?

6:37 – Ce luam dimineata pe stomacul gol? Apa,apa calda, lamaie, catina, miere?

7:01 – Colici renale dese. La eco rinichi perfect. Ce e de facut?

7:18 – Am vezica biliara deformata, mi s-a recomandat sa mananc putin si des, e corect? Pot tine IF?

8:44 – Suplimentele solicita ficatul mai mult? E recomandat sa luam daca nu avem carente?

9:54 – Imi joaca ochiul. Din punct de vedere medical, ce sa fac ?

?????Cine sunt eu??????Mihail Pautov, medic specialist in chirurgie generala si asistent de cercetare / creator de continut.

Hai sa ne conectam!

? Instagram: https://www.instagram.com/doctor.mihail/

? Facebook: https://www.facebook.com/doctormihail

? TikTok: https://www.tiktok.com/@doctor.mihail

? Youtube: http://youtube.com/doctormihail

??Blog: www.doctormihail.ro

? Email: contact@doctormihail.ro

March 9, 2023 0

Laptele – bun sau rau? Mucus, intoleranta, singurele mamifere care consuma lapte la maturitate?

De ceva timp asistam la o demonizare a laptelui. Sa facem fata la “fear-mongering” cu calm si stiinta.

Mi-as dori ca acesta sa ramana un material de referinte ori de cate ori pornim discutia despre lapte … si daca este sanatos sau nu.

Studii si metaanalize:

Secretie de mucus – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2154152/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8452378/

Studiu despre impactul laptelui asupra sanatatii: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/arti…

Cancer de prostata, san, colon: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16351…

Cancer de vezica: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22043…

Cancer de san: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21442…

Cancer de stomac: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25923…

Cancer de colon: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21617…

Timestamps:

0:00– 02:04 – Intoducere

Vorbim despre lapte din toate punctele de vedere.

02:04 – 04:13 – 1. Oamenii sunt singurele mamifere care consuma lapte dup? ce ajung la maturitate?

Oamenii sunt si singurele mamifere care se imbraca, folosest tehnologie, stau pe internet si au telefoane; asta nu le face nenaturale; in plus – incearca sa dai lapte de vaca unui mamifer carnivor – oricare il va bea/manca cu placere.

04:13 – 09:00 – 2. Secretie de mucus in exces?

Explic aici de unde vine acest mit si cum sa il intelegem. Avem si studii pentru asta.

09:00 – 12:26 – 3. Proprietati nutritive

Aici explicam si aratam toate proprietatile nutritive – deloc neglijabile dar nu neaparat esentiale; le putem inlocui pe toate si le putem gasi si in alte alimente, dar rar impachetate atat de complet.

12:26 – 12:40 – 4. Lactoza

Ce este lactoza – acest dizaharid specific laptelui si cum se digera ea.

12:40 – 17:24 –5. Intoleranta la lactoza

Ce este aceasta intoleranta, cum se manifesta?

17:24 – 19:04 – 5.1 Tipuri de intoleranta la lactoza.

Ce tip de intoleranta ai?

19:04 – 23:17 – 6. Efecte adverse

Da, exista si efecte adverse, cel mai des la nivelul pielii si in special la adolescenti care sufera de acnee. Acestia isi pot limita consumul de lapte.

23:17 – 28:06 – 7. Studii

Avem multe studii, metaanalize si umbrela-reviews care au analizat efectele laptelui asupra corpului uman. Vorbim si despre cancer.

28:06 – 29 :32 – 8. Concluzie

Daca ai alte intrebari sau sugestii, te astept in comentarii;

February 23, 2023 0

Adaptogeni – adapteaza-te la stres in mod natural prin comportament, alimente si suplimente adaptogene

Aici vorbim despre adaptogeni – adica comportament, alimente si suplimente care te ajuta sa te adaptezi la stres. Este important sa stim ce, cum si cand trebuie folosit, si sa nu uitam de diferentele subtile dintre indivizi si astfel sa gasim combinatia perfecta care functioneaza pentru fiecare dintre noi. Aici descriu si ce folosesc eu si ce functioneaza cel mai bine pentru mine.

Cortizolul este un hormon al stresului – care se secreta, cu pregadere, dimineata, dar si in situatii stresante; aici invatam ce trebuie sa facem pentru a avea acel varf de cortizol dimineata – iar asta ne va ajuta sa il scadem in mod natural pe parcursul zilei.

Comportamente adaptogene:

– sa faci un dus rece, dimineata, la 10-15 minute dupa ce te-ai trezit, fara sa alternezi cald cu rece

– sa te expui la soare – sa te uiti in directia soarelui, cat mai aproape de rasarit

– sa faci sport – sala de forta / sport intens

Alimente adaptogene:

– crucifere – eu imi fac un shake cu brocoli, conopida, kale, orice alte legume verzi am in frigider + nuci, alune, caju, + tot ce vreau pentru gust

Supliment adaptogen:

– ashwagandha

Studiu crucifere: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/arti…

Studiu Ashwagandha: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/arti…

00:42 Ce este un adaptogen?

00:58 Ce este stresul?

01:58 Stresul si cortizolul

04:54 Comportament adaptogen

05:36 Sala de forta / sport intens si cortizolul

07:34 Expunerea la lumina si cortizolul

08:29 Expunere la frig / dus rece

12:35 Alimente adaptogene

16:39 Suplimente adaptogene

18:49 Concluzii

?????Cine sunt eu??????Mihail Pautov, medic specialist in chirurgie generala si asistent de cercetare / creator de continut.

Hai sa ne conectam!

? Instagram: https://www.instagram.com/doctor.mihail/

? Facebook: https://www.facebook.com/doctormihail

? TikTok: https://www.tiktok.com/@doctor.mihail

? Youtube: http://youtube.com/doctormihail

??Blog: www.doctormihail.ro

? Email: contact@doctormihail.ro

February 14, 2023 0

Postul intermitent te ajut? s?… mori mai repede?! Analiz?m un studiu interesant despre intermittent fasting

Ne-am în?elat cu to?ii – postul intermitent nu ne face mai s?n?to?i ?i mai fit, ci ne omoar? mai devreme. Stai, ce?

Despre postul intermitent ai auzit, cu siguran??, o mul?ime de lucruri bune. Îl practic? sportivii, antrenorii personali, nutri?ioni?tii, medicii… Chiar ?i eu. Ba chiar am ?i scris un articol despre beneficiile intermittent fasting aici, pe site. Am povestit ?i cum am sl?bit zece kilograme urmând o form? mai intens? de post, cu o singur? mas? pe zi.

Conform unei cercet?ri, se pare c? am gre?it cu to?ii. Studiul zice c? postul intermitent ne poate „ajuta” doar s? murim mai devreme. Mai exact, ne cre?te ?ansele de moarte timpurie cu 30%.

Ce ne mai spune acest studiu recent?

Cercetarea în cauz? a ajuns subiectul multor ?tiri ?i conversa?ii alarmiste. S-a scris c? postul intermitent ucide, c? „dieta ?inut? de Kourtney Kardashian (adic? intermittent fasting, de fapt) este periculoas?” ?i a?a mai departe.

Studiul a urm?rit starea de s?n?tate ?i obiceiurile alimentare ale 24.000 de adul?i americani cu vârsta peste 40 de ani, timp de 15 ani de zile.

Cei care obi?nuiau s? consume o singur? mas? pe zi aveau ?anse cu 30% mai mari de a muri mai devreme decât cei care mâncau de trei ori pe zi.

De asemenea, omiterea micului dejun a fost asociat? cu ?anse mai mari de a muri din cauza afec?iunilor cardiovasculare, în timp ce omiterea prânzului sau a cinei a fost asociat? cu ?anse mai mari de a muri indiferent de motiv.

Nu în ultimul rând, un interval mai mic de timp în care se consum? toate mesele de peste zi (a?a cum se întâmpl? la intermittent fasting) a fost ?i el asociat cu ?anse crescute de moarte timpurie.

Ce NU a fost prezentat în ?tiri ?i articole?

Dac? te raportezi doar la detaliile de mai sus, vei fi de acord: postul intermitent, care presupune exact omiterea uneia dintre mesele principale pentru a permite organismului s? intre în proces de autofagie, pare a fi d?un?tor, conform rezultatelor cercet?rii. Un subiect perfect pentru o ?tire alarmist?, right?

Totu?i, este important s? ?tii ?i restul informa?iilor, mai exact limit?rile studiului, pe care chiar cercet?torii le admit. De aceea, dac? ai r?mas pân? aici, felicit?ri, ai f?cut un lucru foarte bun – ai vrut s? ?tii tot contextul.

Iat? ce este esen?ial s? ?tii:

1. Persoanele participante la studiu care omiteau anumite mese pe parcursul zilei prezentau o serie de particularit??i: majoritatea era format? din b?rba?i tineri, cu un nivel sc?zut de educa?ie ?i venituri mici. A?adar, s?rirea peste mese nu era f?cut? în numele postului intermitent sau pentru s?n?tate, ci din pricina imposibilit??ii de a se hr?ni adecvat – aceasta din urm? fiind asociat? cu riscul de a dezvolta boli cardiovasculare.

2. Aceste persoane aveau, per total, o diet? de calitate mai slab? ?i un aport energetic mai mic, factor care contribuie, în mod evident, la starea s?n?t??ii pe termen lung. Omiterea micului dejun poate fi un indicator al unui lifestyle dezechilibrat, cu obiceiuri nes?n?toase în ceea ce prive?te hrana, spune studiul.

Apoi, mai mul?i speciali?ti au scos în eviden?? faptul c? nu momentul din zi ?i cantitatea, ci mai degrab? calitatea hranei pe care o consum?m las? o amprent? mai mare asupr? s?n?t??ii ?i longevit??ii.

3. Riscul mai mare de boli cardiovasculare pentru cei care s?reau peste micul dejun ?i, deci, mâncau mai mult seara are o explica?ie simpl?: inima bate mai mult noaptea, pentru a putea avea ?i digestia activ?. A?adar, nu postul intermitent este de vin?, ci mai degrab? o cantitate mare de mâncare consumat? la o or? târzie.

Trebuie s? schimbi modul în care faci post intermitent?

„Ok, articolele alarmiste omit detalii importante ?i nu au complet? dreptate, îns? este, totu?i, necesar s? schimb ceva în modul în care fac intermittent fasting?”, te-ai putea întreba. Depinde.

Cercet?torii noteaz? câteva informa?ii esen?iale care schimb? perspectiva. Pe lâng? aspectele de mai sus, uneori, omiterea unei mese înseamn? consumul unei cantit??i mai mari de mâncare la urm?toarea sau urm?toarele. Drept consecin??, aportul mai mare de hran? într-un timp mai scurt poate pune presiune asupra metabolismului, îngreunând reglarea nivelului de glucoz? ?i deteriorând, pe termen lung, s?n?tatea metabolic?.

A?adar, înainte s? renun?i la fasting, observ?, de exemplu, dac? omiterea micului dejun te determin? s? m?nânci mai mult seara sau, la masa principal?, s? exagerezi cu varietatea de alimente ?i cantitatea lor. Studiul arat? c?, în multe cazuri, s?rirea peste micul dejun, corelat? cu fluctua?ii ale apetitului ?i sa?ietate sc?zut?, duce la consumul de hran? în exces mai târziu ?i afecteaz? sensibilitatea la insulin?.

Deci, dac? observi c? ai o tendin?? de a mânca mult ?i foarte variat („câte pu?in din toate”) la masa principal? sau m?nânci foarte mult seara, po?i încerca s? reintroduci micul dejun în programul t?u ?i s? ai trei mese regulate, în loc de intermittent fasting. Aceste trei mese regulate au un efect benefic asupra apetitului, care se va regla ?i vei reu?i s? m?nânci echilibrat, exact atât cât are nevoie corpul. În plus, r?spunsul glicemic va fi mai bun de la o mas? la alta.

Ce concluzii po?i trage?

Materialul nu analizeaz? postul intermitent f?cut corect. Studiul nu este despre intermittent fasting urmat ca la carte, ci despre felul în care oamenii s?reau peste anumite mese din varii motive, f?r? inten?ia de a urma un anumit program alimentar.

Este bine s? cite?ti mereu tot articolul, nu doar titlul. De multe ori, un titlu poate fi în?el?tor, doar din dorin?a de a-?i atrage aten?ia. Înainte s? p?strezi o informa?ie în creier (?i s? o dai mai departe), cite?te tot textul. Multe lucruri nu sunt ceea ce par.

Postul intermitent este s?n?tos, când este practicat în mod corect. Nu, nu te ucide, sub nicio form?. Îns? dac? vrei s? te bucuri de beneficiile sale, trebuie s? te asiguri c? ?ii intermittent fasting corect ?i te hr?ne?ti suficient ?i echilibrat. Dac? faci acest lucru, e?ti în siguran??.

A?adar, pân? data viitoare, cite?te cu aten?ie orice informa?ie î?i iese în cale, f? alegeri corecte ?i ai grij? de tine!

PS: am ?i scris un articol despre beneficiile intermittent fasting aici, pe site; Check it!

Intermittent Fasting – dovedit ?tiin?ific / Sau una dintre cele mai bune metode de a r?mâne s?n?tos.

January 22, 2023 0

De ce nu sunt de acord cu Booster-ul pentru toti ???

In ultimii doi ani ne-am divizat foarte uniform.
Avem o tabara de anti-vaccinisti care cuprinde atat oameni cu o frica exagerata fata de stiinta si fata de un control din partea guvernelor, predispusi la teorii ale conspiratiei, cipuri, etc
Si o tabara de pro-vaccinisti, care sunt pentru stiinta, pentru depasirea pandemiei si cu respect fata de doctori.
Lipseste insa din ce in ce mai mult zona de mijloc, zona gri, care este esentiala pentru bunul mers al lucrurilor.

Am uitat, si eu inclusiv, sa mai punem intrebari. Sa punem la indoiala, chiar si studiile stiintifice; din pacate multe dintre aceste studii, acum la fel ca si inainte, sunt corupte, scrise uneori cu interes sau cu dorinta oarba de a demonstra ceva.

Mi-am propus, in urmatoarea perioada, sa ies din zona de pro-vaccinist orbit doar de dragul de a fi pro-vaccinist si sa pun la indoiala lucrurile care au de o vreme un iz de absurditate si care se departeaza flagrant de ceea ce se numeste stiinta. Sa nu ma intelegeti gresit, sunt vaccinat si nu regret nici 0.1% asta, dar…

Un simplu exemplu este doza 3 / boosterul. Este intr-adevar benefica in studii randomizate, facute pe popolati in varsta, persoane cu comorbiditati, pacienti imunodeprimati; Pentru ca ei reactioneaza slab la vaccin, nu fac imunitatea necesara iar un update al acelei imunitati , deja slaba, suna plauzibil stiintific. Cand vorbim insa de populatia tanara, fara boli cronice, vaccinata cu 2 doze si umblata prin lume in plina pandemie, cu potential mare de a fi contactat virusul dar asimptomatici sau chiar infectati pe parcurs, lucrurile stau complet diferit.

Iata motivele mele de a ma indoi de doza booster:?

Studiile demonstreaza cresterea protectiei impotriva infectiei, protectie care scade cu mult in cazul Omicron. Vaccinul pe baza de ARNm creaza doar anticorpi circulanti in corp dar nu si la poarta de intrare. O persoana vaccinata, indiferent de cate boostere are, se va infecta, din pacate, cu Sars-Cov2 si probabil va transmite mai departe altor persoane, fie ele vaccinate sau nu.
Chiar daca boosterul te fereste mai mult de o potentiala infectare, niciun studiu nu demonstreaza precis si concret daca acest booster te protejeaza de spitalizare / boala severe / deces. Studiile insa arata o persistenta a protectiei la 12 luni dupa vaccinarea cu 2 doze sau dupa trecerea prin boala.
Si cel mai important, ne indepartam flagrant de medicina rudimentar-personalizata. Oricand pana acum medicina tinea cont de varsta ta, statutul biologic, riscurile tale si istoricul tau de boala. Nu exista o doza standard pentru oricine. Antibioticele se administreaza dupa greutatea corporala, antiinflamatoarele in functie de severitatea bolii, antidepresivele in functie de profilul genetic, etc. Toate interventiile medicale sunt minim personalizate. De ce boosterul este acelasi pentru oricine, si pentru Nea Vasile de 82 de ani din azilul de batrani dar si pentru Marian in varsta de 25 de ani, vaccinat cu doua doze si trecut prin boala.
Mai grav, oare, vaccinarea cu doza booster a lui Marian, vaccinat cu 2 doze in urma cu 6 luni si trecut prin boala acum 2 luni, nu ii va prejudicia mai mult sanatatea decat ii va intari imunitatea? Probabil ca da, i-o va prejudicia. Avand deja o imunitate incordata, asa numita super-imunitate dobandita in urma combinatiei de vaccin + trecere prin boala, doza booster poate sa epuizeze elementele sistemului imunitar, celulele B si T, astfel incat ele sa devina hiper-active impotriva unui singur virus si inapte pentru alte mii de infectii inconjuratoare. O spune chiar EMA ( Agentia Europeana a Medicamentului) https://www.reuters.com/business/healthcare-pharmaceuticals/eu-drug-regulator-says-more-data-needed-impact-omicron-vaccines-2022-01-11/

Insa, aderarea la tabara pro-vaccinista ii face pe multi inapti sa puna intrebarea “de ce?”. Oare e valid acest argument – “Booster for all!” ?
Pana data viitoare, va recomand, indiferent de tabara in care va aflati, sa incepeti un exercitiu personal de punere la indoiala a tot ce auziti si sa incercati sa argumentati cat de impartial va este cu putinta.
Si, aveti grija de voi si faceti alegeri corecte!

Hai sa ne conectam!

? Instagram: https://www.instagram.com/doctor.mihail/

? Facebook: https://www.facebook.com/doctormihail

? TikTok: https://www.tiktok.com/@doctor.mihail

??Blog: https://doctormihail.ro

? Email: contact@doctormihail.ro

January 30, 2022 0

Optimismul poate prelungi via?a

”Nu exist? boal? a corpului separat? de minte.” Socrate

Gândirea optimist? poate prelungi via?a?

Înc? nu exist? studii concrete care s? arate c? gândirea pozitiv? poate vindeca vreo boal? deja existent? (?i probabil nici nu vor exista vreodat?). La fel cum, oricat ai înva?a regulile de circula?ie dup? accidentul deja produs, mecanicul va r?mâne singurul capabil s?-?i repare ma?ina; totu?i, nenum?rate studii demonstreaz? faptul c? o minte pozitiv? poate garanta o via?? mai lung?.

În urma noilor studii s-a constatat c? acest proces prin care optimismul îmbun?t??e?te starea fizic? a corpului nostru este pur? biologie. În aceste cercet?ri se confirm? ideea c? optimismul ar putea preveni atacurile de cord ?i accidentele vasculare. Mai exact, dr. Alan Rozanski, profesor de cardiologie la Mount Sinai St. Luke’s Hospital din New York a organizat mai multe studii clinice în care au fost implicate peste 230.000 de persoane- barba?i ?i femei de toate vârstele (de la adolescen?i la b?trâni de 90 de ani). S-a descoperit c? optimi?tii au un risc de 35% mai mic de a avea complica?ii ale bolilor de inim? sau o moarte timpurie.

Un alt studiu, condus de Lewina Lee, de la ?coala de Medicin? din Universitatea Boston, a analizat 69.744 de femei ?i 1.429 de b?rba?i. Persoanele au fost supuse mai multor sondaje care urm?reau atât felul în care subiec?ii v?d via?a ?i reac?ioneaz? la stimuli, cât ?i obiceiurile lor alimentare. Studiul pe femei s-a efectuat timp de 10 ani, iar cel pe b?rba?i 30 de ani. Concluzia a fost aceea?i, optimi?tii au avut o durat? de via?? cu pân? la 10-15% mai lung? decât a celor pesimi?ti.

Ce se întâmpl? în corpul nostru când gândim pozitiv?

Indiferent de felul în care gânde?ti ?i în care prive?ti via?a, gândurile tale î?i influen?eaz? direct s?n?tatea. Chiar acum gândurile tale i?i influen?eaz? starea fizic? general?. Orice gând este tradus în secre?ii hormonale care vor reda un sentiment. Gândurile bune, pozitive, aduc cu ele beneficii, în schimb cele pesimiste d?uneaz?.

Gândirea negativ? declan?eaz? secre?ia de cortizol. Cortizolul este un hormon al stresului care anihileaz? anumite p?r?i ale lobului frontal (cortexul prefrontal), care sunt responsabile cu gândirea logic? ?i rezolvarea problemelor, dar ?i cu empatia ?i compasiunea. Astfel, se declan?eaz? sistemul de „fug? sau lupt?” care apare în situa?iile de pericol, iar tu te vei sim?i mereu anxios, sub presiune ?i stresat.

Gândirea pozitiv?, în schimb, face fix opusul. Atunci când gândim pozitiv eliber?m dopamin?( +oxitocin?, endorfin?, serotonin?), denumi?i ?i hormoni ai fericirii, care redau st?ri de relaxare ?i lini?te. Ace?ti hormoni reduc activitatea din partea „primitiv?” a creierului ?i cresc activitatea în zonele prefrontale. Ca urmare gândim mai logic ?i mai ra?ional.

Consecin?ele gândurilor

Gândurile negative:

Îngreuneaz? procesarea sau g?sirea solu?iilor
Încetinesc coordonarea creierului
Îngreuneaz? concentrarea
Accentueaz? fric?
Afecteaz? memoria ?i controlul impulsurilor

Gândurile pozitive:

Intensific? aten?ia ?i concentrarea
Cresc productivitatea mental?
Îmbun?t??esc capacitatea de a rezolva probleme complexe
Sporesc creativitatea

Cum ne form?m o gândire optimist??

Este de re?inut c? o gândire pozitiv? nu înseamn? s? zâmbim continuu sau s? nu ne d?m voie s? sim?im triste?e sau, de ce nu, s? plângem. Nu asta înseamn? s? fim pozitivi. S?-?i pui un mic zâmbet pe f??? ?i s?-?i repe?i c? e?ti bine nu va ajuta. Gândirea pozitiv? presupune recunoa?terea problemelor, înfruntarea lor, con?tientizarea propriilor calit??ile ?i utilizarea lor, implic? acceptarea , în?elegerea ?i controlarea emo?iilor negative. Gândirea pozitiv? înseamn? s? i?i dai voie s? prive?ti mai mult frumosul din lume, s? te bucuri de el. Ori de câte ori te surprinzi criticând ?ara în care traie?ti din cauza unei ?tiri de la ora 5, f? un efort în a în?elege c? acea ?tire nu caraterizeaz? aceast? ?ar? ?i c? ai mult mai multe lucruri pentru care s? te bucuri. Alege-le pe acelea.

Ce po?i face pentru a stimula un pic de optimism:

Ie?i mai des pe-afar?, în soare: un studiu din 2008 arat? c? expunerea la lumina soarelui poate cre?te produc?ia de serotonin? ?i de endorfine. Plimb?-te m?car 10-15 minute pe zi, în soare.
F? mai mult sport: de preferat caut?-?i un partener de sport, studiile arat? rezultate mai bune; f? sport afar?, pentru o expunere mai lung? la soare; cronometreaz?-te – cele mai multe endorfine se elibereaz? în urm? efortului prelungit ( min. 30 minute)
Râzi mai mult: acelea?i studii o dovedesc, iar ?i iar. Desigur, râsul nu va trata problemele de s?n?tate în curs. Dar poate ajut? la ameliorarea sentimentelor de anxietate sau stres ?i la îmbun?t??irea st?rii de spirit precare.
Ascult? sau creaz? ni?te muzic?: Ascultarea muzicii instrumentale, în special a muzicii care î?i face ”pielea de g?ina” poate cre?te produc?ia de dopamin? în creierul t?u. M?surat ?i dovedit!
Mediteaz?. Alege un loc lini?tit, confortabil. Las?-?i toate gândurile – pozitive sau negative – s? apar? ?i s? treac? pe lâng? tine. Pe m?sur? ce gândurile apar, încearc? s? nu le judeci. Pur ?i simplu recunoa?te-le.
Ai grij? de un animal. Dac? ai un câine, a-i oferi afec?iune este o modalitate excelent? de a stimula nivelul oxitocinei pentru tine ?i câinele t?u. Conform cercet?rilor la stapanii de câini ?i chiar la câinii lor se observ? o cre?tere a oxitocinei atunci când acestia interactioneaz?. ( valabil pentru orice animal de comapanie)

Înceac?-le, sistematic, pe toate, ?i anun??-m? ce rezultate ai!

Succes!

November 3, 2019 0

Ce trebuie s? ?tii dac? vrei sa devii doctor

Sunt întrebat de multe ori despre acest lucru, dac? recomand aceast? cale, care sunt avantajele ?i dezavantajele ?i „dac? merit?”. Facultatea de medicin? nu este printre cele mai simple. Preg?tirea pentru admiterea începe cu cel pu?in 2 – 3 ani înainte, iar facultatea durez? 6 ani; dup?, vei fi medic rezident pentru înc? 3-7 ani. Dac? aceste lucruri nu te descurajeaz? înc?, înseamn? c? medicina chiar este o pasiune pentru tine ?i te invit s? cite?ti în continuare r?spunsurile la cele mai comune întreb?ri pe care le primesc mereu.

Mai exist? timp liber?

Primul lucru pe care îl afl? orice medic este c? va fi nevoit s? renun?e la via?a sa – Informa?ie oarecum adev?rat?! Da, e?ti complet dedicat profesiei, uneori lucrezi în weekend-uri, noaptea ?i când exist? urgen?e; dar, dac? e?ti un bun manager al timpului, se poate s? g?se?ti energie ?i timp s? dedici ?i celorlalte aspecte ale vie?ii tale. Cumva, am reu?it s? combin armonios jobul, documentarea, cu via?a al?turi de familie ?i uneori chiar pasiuni ?i vacan?e. Este vorba de prioritizarea timpului, de exemplu în activit??ile mele de relaxare de regul? sunt implicate ?i familia, a?adar petrec timp cu fetele mele în timp ce m? bucur de un hobby.

Cum alegi specialitatea?

Alt? întrebare pe care o primesc des este cum s? î?i alegi specialitatea. Unele persoane nu ?tiu exact ce fel de doctor vor s? fie decât la finalul ?colii. Mul?i încep acest drum pentru c? doresc s? ajute oameni ?i s? salveze vie?i, dar nu ?tiu de la început cum vor face acest lucru. Se poate s? descopere în timpul facult??ii noi ramuri medicale la care nu s-au mai gandit pana atunci, sau sa isi dea seama ca specialitatea la care au visat atat este complet diferita in practica clinica fata de manuale (ex: neurologia). Odat? aleas? specialitatea, aceasta o s? fie, în principiu, pe via??. Spre deosebire de alte domenii, nu po?i s? te mu?i de la medic pediatru la chirung, doar dac? vrei s? dedici iar foarte mul?i ani educa?iei ?i studiului. A?adar, aceast? decizie trebuie luat? cu aten?ie ?i în func?ie de ce sim?i tu. Pentru mine personal mentorul a fost mereu mai presus de specialitatea in sine (voi trata asta intr-un alt capitol).

Vei studia toat? via?a

Nu ai cum s? cuno?ti tot iar medicina, din fericire, este în continu? evolu?ie. Apar noi elemente mereu, cu care medicul trebuie s? se pun? la curent. Este o meserie în care nu vei termina niciodat? studiul dar acest lucru este, in opinia mea, un lucru excelent. Vei avea un ‘creer’ mereu vigilent si antrenat.

Interac?iunea cu oamenii

Meseria de medic presupune s? colaborezi foarte bine cu oamenii. O s? lucrezi cu al?i medici, infirmiere, asistente, uneori o s? ave?i opinii diferite în privin?a unor decizii ce trebuie luate ?i este nevoie s? fii capabil s? î?i p?strezi profesionalismul ?i s? ai abilitatea de a g?si rezolv?ri.

De asemena, vei interac?iona cu tot felul de oameni. Nu î?i alegi pacien?ii ?i trebuie s? po?i lucra cu oricine f?r? probleme. Poate pentru tine pacientul este unul dintre cei mul?i, dar pentru el e?ti o persoan? relevant? în existen?a sa ?i are nevoie s? te simt? aproape ?i s? aib? încredere în tine.

Nu ai cum s? ?tii totul

Se poate întâmpla într-un anumit moment din cariera ta s? nu po?i g?si o rezolvare la o problem?. Accept? accept lucru ?i inspir?-te sau sf?tuie?te-te cu medici care au o experien?? mai mare în domeniul in care e?ti în impas, doctori pe care îi admiri ?i în a c?ror opinie ai încredere.

Via?a doctorului con?ine mult? „hâr?og?raie”

Doctorii documenteaz? absolut orice fac, dac? nu scrii pe hârtie este ca ?i cum nu s-a petrecut. De asemenea, vei completa proceduri ?i vei scrie re?ete. Vei documenta orice mi?care faci, ?i pentru siguran?a pacientului, dar ?i pentru a putea r?spunde de faptele tale.

O s? fie greu când î?i moare un pacient

Este partea cea mai trist? din via?a unui medic. Ne alegem aceast? meserie pentru c? vrem s? ajut?m oamenii ?i resim?im fiecare pierdere ca pe un e?ec. Este frustrant când ceva se schimb? brusc ?i toate încerc?rile sunt în zadar. Trebuie s? fii preg?tit pentru aceste situa?ii ?i s? ai con?tiin?a împ?cat? c? ai f?cut tot ce a ?inut de tine, uneori facem chiar mai mult. Nu este adev?rat c? te înve?i în timp, fiecare persoan? care pleac? este o pierdere.

Nu te îmbog??e?ti din asta

Cel pu?in nu la început. Este nevoie de mult? r?bdare s? treci prin toate etapele, facultate, reziden?iat ?i s? ajungi s? vezi ?i rezultatele anilor de munc?. La început ai doar satisfac?ii profesionale ?i suflete?ti. Dup? mult? munc? ?i efort, se vor vedea ?i rezultatele materiale dar asta înseamn? doar c? vei tr?i confortabil. Dac? visul t?u este s? fii foarte bogat atunci exist? meserii mai simple care te pot ajuta mai mult în acest demers.

?i… cel mai important: Facultatea de la Bucure?ti sau cea de la Cluj? :))

Cluj! Am vizitat anul trecut facultatea ?i am v?zut centrul lor de cercetare care are foarte multe laboratoare dedicate activit??ilor practice pentru studen?i. Dac? a? avea de ales acum ?i nu a? fi legat de un anumit ora?, a? alege cu siguran?? Cluj.

December 4, 2018 0