Site icon @doctor.mihail's Blog

Bănuiești că ai astm sau ai primit deja diagnosticul? Iată cum te ajută amprenta pulmonară digitală!

Poate că ai avut dificultăți de respirație de câteva ori în ultimele luni și te întrebi de ce. Poate că, de la o vreme, ai o tuse persistentă și simți că îți este greu să expiri, dar ai pus totul pe seama fumatului sau a unei răceli.

Sau poate că deja ai primit un diagnostic de astm, dar nu știi prea multe despre ce ar trebui să faci în continuare. Oricare ar fi cazul tău, acest material este pentru tine.

În primul rând, ce este astmul?

Denumirea de astm vine de la grecescul asthma, care înseamnă „a gâfâi”. Astmul este o boală cronică – ea apare, este diagnosticată (sau nu), persistă și are o evoluție care depinde de fiecare pacient și de felul în care colaborează cu medicul său.

Pe scurt, astmul presupune inflamarea căilor respiratorii. De vină pentru această inflamație este un anumit stimul care irită căile respiratorii. De multe ori, este implicată și o alergie în ecuație. Inflamația îngroașă mucoasa, apoi apare și o contracție. Drept urmare, bronhiile devin obstrucționate, în special la expir.

Așadar, pacientul astmatic poate inspira normal, însă îi este foarte greu să expire.

Cele mai frecvente simptome ale astmului:

Dacă ai avut aceste simptome de cel puțin trei ori în viața ta este recomandat să îți faci amprenta pulmonară despre care vom vorbi, pentru a investiga îndeaproape situația ta.

Cum funcționează amprenta pulmonară?

Pentru a ține astmul sub control și pentru a evita complicațiile, este important să știi concret care este relația ta cu afecțiunea – dacă există, cât de severă este, cum îți afectează viața de zi cu zi și ce fel de tratament ai avea nevoie. Amprenta pulmonară de pe eastmsever.ro te poate ajuta să ai mai multă claritate în acest sens. Iată cum!

Intră pe site și dă click pe „Realizează amprenta pulmonară”. Această amprentă se creează pe baza câtorva întrebări esențiale și personalizate în funcție de caz.

De exemplu, vei fi întrebat dacă ai fost diagnosticat oficial cu astm de către medic și dacă urmezi un tratament medicamentos. Dacă nu, vei fi rugat să estimezi cât de sever crezi că este astmul tău și să indici cât de des utilizezi un inhalator de salvare sau cât de des te-ai trezit din somn în urma simptomelor specifice astmului.

Întrebările sunt și de natură emoțională, evaluând cât de mult te afectează astmul din acest punct de vedere.

După ce răspunzi la toate întrebările, rezultatele îți oferă o idee clară despre statusul tău: severitatea astmului (ușor, moderat, sever), cât de bine este acesta controlat, ce impact emoțional și ce impact asupra activităților fizice are astmul în viața ta.

Dacă, în urma acestei amprentei pulmonare, observi că există o posibilitate oricât de mică de a avea astm, următorul pas firesc este să te prezinți la medic. 

Dar cât de frecvent este întâlnit astmul?

Astmul este cea mai des întâlnită boală cronică la copii și una dintre cele mai întâlnite boli cronice respiratorii la adulți. Cu toate acestea, auzi lucruri despre astm destul de rar în estul Europei, respectiv în România; nu pentru că aici nu este la fel de prezent, ci pentru că îl privim ca pe un subiect tabuu și îl percepem ca pe o condamnare.

Astmul în România este subdiagnosticat, în principal deoarece mulți consideră că simptomele sale sunt normale, așadar sunt ignorate complet. Dintre cei diagnosticați, 10% au astm sever.

Șapte din zece persoane cu astm sever au, de fapt, astm eozinofilic. Dacă în analizele de sânge eozinofilele – un tip de leucocite – se găsesc în cantități crescute, iar alte simptome sau indicii îi sugerează medicului tău, acesta poate pune diagnosticul de astm eozinofilic.

Când unui pacient i se spune că are astm, apare o frică imediată. Deseori, această frică este legată, mai degrabă, de crizele de astm și nu de boala în sine – două elemente pe care pacienții le confundă.

Care e diferența dintre crizele de astm și astmul ca boală cronică?

Crizele de astm sunt prezentate în filme ca acele situații în care cineva începe să se sufoce, în lipsa inhalatorului salvator. Acestea par de-a dreptul înfricoșătoare, astfel că imaginea astmului devine din ce în ce mai de temut.

Crizele de astm pot apărea în două situații. În primul rând, acestea apar când pacientul nu știe că are astm și, drept urmare, nu urmează niciun tratament și nu gestionează în niciun fel afecțiunea. Apoi, criza poate apărea și în cazul unui pacient care știe că are astm, dar din diverse motive acesta întrerupe tratamentul – de cele mai multe ori, pentru că se simte mai bine și consideră că nu mai este nevoie să ia medicamente.

Pe de altă parte, afecțiunea în sine se poate ține sub control după ce ai un diagnostic și un tratament de care te ții exact așa cum ți-a recomandat medicul. Așadar, atât timp cât ai grijă de tine, nu ai de ce să te temi.

Printre cei mai întâlniți declanșatori ai unei crize de astm sunt:

Medicamentele folosite pentru tratamentul astmului:

1. Corticosteroizii topici – aceștia ajung pe bronhii și diminuează inflamația specifică astmului;

2. “Inhalatorul de urgenta” -Salbutamol – un spray care relaxează spasmul creat de astm pe bronhii și relaxează încordarea bronșică.

Medicul este singurul care îți poate prescrie o schemă de tratament eficientă pentru cazul tău concret. Iar din fericire, medicina modernă a ajuns la nivelul la care poți avea unele afecțiuni fără ca ele să-ți impacteze viața de zi cu zi. Astmul este una dintre ele.

De aceea, este esențial să îți faci amprenta pulmonară, iar dacă vezi orice indiciu care îți sugerează că ai putea avea o formă oricât de ușoară de astm, consultă un medic. Cu cât tratezi astmul mai rapid, cu atât îl poți controla mai bine.

Iar până data viitoare, nu neglija simptomele noi pe care le observi, ci adresează-le.

Aveți grijă de voi si faceți alegeri corecte!

Exit mobile version