Rezi

Posted by
Timp de citire: 5 min

IMG_5695

 

Imi aduc aminte ca si cum ar fi fost ieri. Ziua, ora, banca in care m-am asezat. Eram singur in banca. Singur in frica mea, odata cu altii 2000. Am invatat cu totii 6 ani de zile ca sa ajungem in ziua in care vom concura unii impotriva celorlalti. Nota cea mai mare va alege prima specialitatea de rezidentiat, iar in urma ei, in ordine descrescatoare, ne vom perinda in fata Dnei ‘Gina’ si vom bifa specializarea pe care o vom practica toata viata. 6 ani in care ne-am ras si ne-am imprumutat carti; acum fiecare este pentru el; fiecare este singur. 

Intai ni se explica regulamentul. Apoi ni se inmaneaza fiecaruia caietul in care vom bifa raspunsurile corecte. 200 de intrebari, 4 raspunsuri posibile, unul singur corect; 4 ore. Pare simplu, insa raspunsurile sunt atat de bine facute, incat toate iti par logic posibile. Ca sa-l ‘ghicesti’ pe cel corect trebuie sa il stii cu exactitate. Nu e de ajuns sa inveti doar inainte de rezi. Anii de anamneza si discutii ipotetice despre pacienti fictivi te ajuta cum nu iti poti imagina.

Anii care par sa nu se termine niciodata te formeaza, te modeleaza ca un bust peste care tu poti aseza trasaturile fine; tot ce conteaza e sa ai pe ce sa le asezi. Acest bust sunt cei 6 ani de medicina.  6 ani se transforma intr-o asa numita “intuitie medica”, o voce interioara care gandeste fiecare caz intr-un mod organic pe care nu ti-l poti explica. 

Ni se dau caietele cu subiecte si cate o ciorna. Mai sunt 5 minute pana sa inceapa, oficial, examenul de rezidentiat care se da in toate centrele universitare din tara, simultan. Dupa cum va puteti imagina, sunt 5 minute grele. Viata ta atarna de urmatoarele ore. Un punctaj mai mic decat ti-ai fi dorit (punctajul minim de specialitate) si viata ta va lua un cu totul alt traseu. Aceste momente sunt foarte tensionante iar cel mai bun lucru pe care il poti face este sa le tratezi in gluma, altfel innebunesti. 

Incepe oficial examenul de specialitate. Prima intrebare .. easy! A; next… B sau C; revin, next… pare A dar ar putea fi si D, revin, next … B, next … habar n-am …

Au trecut 3 ore. Nu mai am loc pe ciorna; trebuie sa transcriu. Ma apuc sa notez raspunsurile pe caietul de examen, iar intrebarile la care eram sigur de raspuns incep sa para incerte. Mai am 30 de minute, ma uit pe ceas; de fapt mai sunt 12. Acum imi dau seama ca in momentele acelea nu mai eram om. Eram o masinarie; eram ‘in priza’;

Va rugam sa lasati pixurile jos. Ies pe hol. Ma intalnesc cu Johanna si Dana… “ da, era D … D am pus si eu …”; incerc sa ma gandesc la altceva, sa ma regasesc, pe mine. Am terminat; nu mai conteaza ce urmeaza. Important e ca acest episod de 6 ani de cursuri, unele de la 7:30 dimineata in plina iarna.. la Fundeni, care e la capatul orasului (culmea e ca exact aici am ajuns – slava Domnului), de restante si veri petrecute printre carti, se termina. Gata. Am dat si licenta acum 3 luni, m-a numit o doamna in Sala Palatului Doctor Medic Mihail Pautov de fata cu alte cateva mii de oameni, am demonstrat, gata! 

Se afiseaza notele. Prima veste buna, l-am luat! Slava Tie! A doua, mai putin buna. Nota: 746 puncte din 1000. Insuficient pentru ginecologie, ce imi doream. Niste puncte care iti schimba complet traiectoria. Asta e, fie ce-o fi.

Mai sus aveti descris unul din cele mai intense momente prin care trece orice medicinist. Voi trata in alte postari si litrul de cafea pe noapte, restanta la fiziologie care te poate face sa repeti anul, biofizica la care ai impresia ca esti cam prost, informatica la care iti faci cruci, biocel care pare fascinant dar de neatins, anatomia unde in anul 2, la 2 noaptea, disecam cadavul din subsolul UMF Carol Davila cu Alex P, actual medic specialist in medicina muncii in Paris, Franta. 

Si acest moment important marcheaza doar jumatatea drumului. Mai ai tot pe atat. Mai greu, mai apasator, cu mai multa raspundere, unde greselile te dor si pe tine dar ii dor si pe altii, cu unele lucruri pe care nu ti le vei putea ierta niciodata si altele pentru care vei fi ‘4ever’ mandru, si tu, si familia bolnavului care iti va ura “La multi ani” de fiecare Craciun pentru tot restul vietii.

Toate astea pentru ca in final sa poti fi numit Medic Specialist si sa ai dreptul legal de a trata oameni cu afectiuni doar din sfera ta de expertiza. O sfera restransa. Daca iese din sfera ta, soliciti consult sau trimiti la alt specialist. Atat.

Sper ca acest mic pasaj sa te convinga ca data viitoare cand ceva va fi in neregula cu corpul tau, in loc de Google Search => autodiagnostic => autotratament sa apelezi la un serviciu medical in care un medic iti va trata cazul. De cele mai multe ori este mai complicat decat poti crede. 

 

Phase1 - Teaser - FB Post

 

Leave a Reply